Înainte de anul 1953 medicii şi asistenţii foloseau în evaluările nou-născuţilor propriile intuiţii şi judecăţi clinice. Fiecare se concentra pe un indiciu sau altul. Unii căutau probleme de respiraţie, alţii urmăreau cât de repede va plânge bebeluşul. Fără o procedură standard, multe din semnele „periculoase” treceau nedectate şi, astfel, mulţi nou-născuţi au murit.

Comentarii -

Candidaţii fie pentru un post într-o companie, fie pentru un loc la masterat ori doctorat participă la un interviu. Acest interviu funcţionează, chipurile, drept filtru de selecţie. Unul, doi ori trei oameni ce alcătuiesc o comisie fac o evaluare în baza unor criterii. Cel puţin aşa cred ei, mai degrabă, îşi imaginează ei.

Comentarii -

Citesc sau aud, adesea, o remarcă născută, cred eu, din frivolitate. Ea sună în variate feluri, dar esenţa e următoarea: „Nu e nimic rău să crezi în suflete nemuritoare, forţe divine şi zei. Fiecare cu credinţa lui, iar dacă respectivei persoane îi face bine, atunci faptul de a crede e un lucru bun.”

Comentarii -

Aud de oameni care, declară ei, preţuiesc clipa. „Carpe diem” a devenit pentru aceştia un dicton, un deziderat spiritual. Ei consideră ca fiind de mare preţ să trăieşti în prezent. Să fi ajuns la această preţuire în urma unor experienţe personale revelatoare combinate cu ingestia de filosofie orientală (sau de ciupercuţe buclucaşe)?

Comentarii -

Profesorul şi autorul american contemporan Martin Seligman este un pionier al ştiinţei fericirii, nu doar pentru că are o teorie sistematică referitoare la motivele fericirii, ci pentru că foloseşte o metodă ştiinţifică pentru a explora această stare de spirit. Prin utilizarea unor chestionare exhaustive, Seligman a constatat că cei mai satisfăcuţi şi optimişti oameni sunt cei care şi-au descoperit şi exploatat o combinaţie unică de valori şi trăsături pozitive - de exemplu, umanitatea, cumpătarea şi perseverenţa.

Comentarii -

Martin SeligmanNăscut în 1942, Martin Seligman este creditat pentru contribuţia sa la fundamentarea psihologiei pozitive şi pentru eforturile sale de a explora ştiinţific potenţialul uman. În cartea sa Fericirea autentică (2002), el explică faptul că drumul său spre acest nou domeniu al psihologiei a debutat printr-un studiu asupra neajutorării învăţate la câini. Pe parcursul studiului, el a observat că, în pofida a numeroase situaţii fără ieşire la care erau supuşi, unii câini nu renunţau şi nu "învăţau" neajutorarea.

Comentarii -

În anul 1990 autorităţile au închis strada 42 din New York pentru parada dedicată zilei pământului, iar în anul 1999 un culoar important de trafic a fost închis în capitala Coreei de Sub pentru lucrări de reparaţii. În mod bizar, deşi ambele rute erau culoare importante de trafic, închiderea lor nu a dus la blocaje de circulaţie, ci la descongestionarea traficului.

Comentarii -

Am fost consultat în privinţa alegerii unui atelier de (auto)cunoaştere în baza unui faimos test de personalitate. În opinia mea, o participare la aşa ceva este totuna cu a merge la un consult astrologic. Carl Gustav Jung, unul dintre cei mai faimoşi cercetători ai psihismului, după cum s-ar exprima prietenii psihologiei mistice (fără dovezi obiective), a publicat în 1921 o carte despre tipuri psihologice pe care o poţi găsi astăzi mai prin toate librăriile.

Comentarii -

Un domeniu nou şi înfloritor al psihologiei - psihologia pozitivă - a început să dezvăluie răspunsuri fascinante bazate pe dovezi la multe dintre întrebările despre fericire. Vă prezentăm în acest articol un sumar al celor mai recente descoperiri ale ştiinţei emergente a fericirii.

Comentarii -

Am acordat o atenţie crescută recunoştinţei în ultimul timp, expunând dovezile experimentale ale sporirii nivelului de fericire prin practicarea recunoştinţei şi recenzia lucrării "Thanks!" - cartea autorului studiului. Pentru a fi şi mai convingători, prezentăm în continuare cele 10 etape recomandate de dr. Robert Emmons pentru a practica recunoştinţa şi a deveni, astfel, mai fericiţi.

Comentarii -

Oamenii din toată lumea valorizează fericirea - adică, pun senzaţia de bine deasupra inteligenţei, succesului şi chiar bogăţiei materiale (Diener & Oishi, 2006). Acest lucru are sens, deoarece fericirea este asociată cu atât de multe rezultate pozitive: satisfacţia în relaţiile personale, un loc de muncă mai bun, mai multă împlinire la acel loc de muncă şi un venit mai mare.

Comentarii -

Articolele de genul "Cum să fii fericit" au devenit emblematice pentru ziare, reviste, cărţi şi un număr tot mai mare de site-uri. Trebuie să "acceptăm realitatea", "să facem o pauză", "să fim sinceri cu noi înşine" sau "să ne înconjurăm de oameni fericiţi". Este puţin probabil ca aceste lucruri să ne facă vreun rău, dar asta nu ne opreşte să le privim ca pe o listă de platitudini - de tipul celor pe care oamenii le recomandă mereu altora, fără să le urmeze ei înşişi.

Comentarii -

Cercetări psihologice recente constată că nivelul de fericire al oamenilor este stabil pe termen lung. Dacă vei câştiga la loterie sau vei paraliza de la gât în jos, după aproximativ trei până la şase luni vei reveni la nivelul de fericire cu care eşti obişnuit. Dacă aceste constatări sunt profund contra-intuitive, ele ridică în acelaşi timp o problemă serioasă pentru cei care doresc să obţină mai multă fericire.

Comentarii -

Ce strategii poţi să foloseşti pentru a te simţi mai bine, a-ţi ridica nivelul de energie şi a-ţi reduce tensiunea? Această întrebare i-a motivat pe Robert Thayer şi pe colegii săi de la Universitatea de Stat din California să investigheze strategiile pe care le folosesc oamenii şi pe care le găsesc eficace (Thayer, Newman şi McClain, 1994). Rezultatele, fără a fi nişte revelaţii, au evidenţiat faptul că aceleaşi trei strategii principale sunt considerate utile atât în vederea schimbării stării de spirit, cât şi pentru reducerea tensiunii şi creşterea energiei:

Comentarii -

Muzica bună are acces direct la emoţii. Ca atare, aceasta poate constitui un instrument fantastic de acordaj fin al stărilor noastre de spirit. Saarikallio şi Erkkila (2007) au investigat modalităţile obişnuite de utilizare a muzicii pentru controlarea şi îmbunătăţirea stărilor de spirit, prin intervievarea unui grup de opt adolescenţi din Finlanda. Participanţii pot reprezenta un eşantion foarte mic şi specific, dar ei au enumerat o listă realmente foarte utilă:

Comentarii -

Utilizează acest exerciţiu simplu al recunoştinţei pentru a obţine o stare de spirit mai bună, în mai puţin de două minute pe săptămână. Stările de spirit cu adevărat bune sunt asemănătoare pulberii de aur. Ele aduc optimism, râsete, creativitate şi simpla bucurie de a trăi. Stările bune ne ajută să suportăm toate frecuşurile cotidiene ale vieţii, cu multă graţie.

Comentarii -

Soarta primelor noastre amintiri este o enigmă. La vârsta adultă, mulţi dintre noi nu avem amintiri de dinainte de vârsta de trei sau patru ani. Totuşi, când suntem mici avem această capacitate de a povesti şi evoca amintiri de dinainte de această vârstă. Pentru a elucida acest mister, trebuie să cunoaştem mai multe despre modul în care funcţionează memoria copiilor. Recent, un studiu ingenios a realizat un test despre cât de durabile pot fi amintirile unui copil.

Comentarii -

Muzica tristă creează un amestec contradictoriu de emoţii, plăcut pentru experienţă. Potrivit unui nou studiu realizat de Kawakami şi colaboratorii săi (2013), muzica tristă este plăcută, deoarece creează un amestec interesant de emoţii; unele negative, altele pozitive. În studiul lor, cercetătorii au descoperit că: "percepţia asupra muzicii triste este una mai gravă, în timp ce trăirile reale ale participanţilor care ascultau muzică tristă se traduceau în emoţii mai romantice, mai voioase şi mai puţin triste decât cele pe care le percepeau cu privire la aceeaşi muzică."

Comentarii -

Cine sunt eu? Probabil fiecare şi-a pus măcar o dată această întrebare în încercarea de a-şi reprezenta propriului sine. Suntem fiinţe sociale, motiv pentru care relaţiile cu ceilalţi reprezintă o sursă importantă a suportului social resimţit şi a stării de bine. De ce unele conexiuni ne aduc mai multă satisfacţie decât altele? Un atribut personal important, prin intermediul căruia se poate răspunde la această întrebare, este legat de modul în care ne reprezentăm sinele. Mai exact, despre relational-interdependent self-construal (RISC) - gradul în care indivizii includ relaţiile cu cei apropiaţi în definirea propriului sine.

Comentarii -

Literatura psihologică de specialitate specifică în mod clar că există o relaţie puternică între succes şi fericire. De exemplu, persoanele care au un venit confortabil sau un statut înalt în societate sunt, de obicei, mai fericite. Dar care dintre ele apare în primul rând, fericirea sau succesul?

Comentarii -

Mintea bicameralaÎn prezent, o mulţime dintre noi vorbim, în gând, cu noi înşine, însă doar câţiva dintre noi auzim "voci". Conform unui psiholog, în urmă cu mai puţin de 3000 ani situaţia a fost exact invers. Citiţi în continuare amănunte despre mintea bicamerală şi de ce este posibil ca la un moment dat toată lumea să fi auzit voci.

Comentarii -

Discutii despre moarteEste destul de greu să vorbim despre moarte cu alţi adulţi. Este chiar mai greu atunci când trebuie să explicăm unui copil impresionabil că cineva iubit a plecat pentru totdeauna. În continuare puteţi găsi câteva sfaturi pentru abordarea în cel mai bun mod posibil a acestui subiect inevitabil.

Comentarii -

Există noi dovezi că suplimentele alimentare ce conţin vitamina D pot facilita tratarea autismului. Mulţi oameni de ştiinţă au presupus că comportamentul social problematic al persoanelor cu autism este influenţat de nivelurile scăzute de vitamina D şi serotonină. În prezent, un studiu a descoperit un raport de cauzalitate între vitamina D şi cei trei hormoni care sunt importanţi pentru comportamentul social: serotonina, oxitocina şi vasopresina.

Comentarii -

"Eşti destul de bun!" Auto-acceptarea este un obicei cheie pentru fericire, dar este unul pe care oamenii îl practică cel mai puţin. Un nou sondaj pe 5.000 de oameni a găsit o legătură puternică intre auto-acceptare şi fericire, în ciuda faptului că este un obicei care nu este foarte des practicat. Constatarea vine de la un studiu realizat de către organizaţia umanitară Acţiunea pentru fericire (Action for Happiness), în colaborare cu programul Fă ceva diferit (Do Something Different).

Comentarii -

„Dragostea şi compasiunea sunt o necesitate, nu un lux. Fără ele, omenirea nu poate supravieţui“, Dalai Lama. Ce minunată ar fi lumea dacă oamenii ar putea să manifeste puţin mai multă compasiune unii faţă de alţii. Puterea compasiunii este mai pronunţată decât empatia, deoarece consistă în a-ţi imagina suferinţa celorlalţi la un nivel mai profund; prin urmare este mult mai probabil ca compasiunea să stimuleze acţiune.

Comentarii -

„Ştiam eu că aşa va fi!” Vă sună cunoscută această replică? La prima vedere pare a fi o abilitate specială de a prevedea lucruri, dar în realitate este vorba de o deformare cognitivă cunoscută sub numele de bias retrospectiv. Acesta apare atunci când oamenii au impresia că un eveniment este mai previzibil după ce a devenit cunoscut decât era înainte.

Comentarii -

"Noi suntem suma tuturor momentelor vieţii, tot ce este al nostru se află în ele", Thomas Wolfe. Odată cu înaintarea în vârstă, constată un nou studiu, oamenii obţin mai multă plăcere din experienţele de zi cu zi, în timp ce persoanele mai tinere se autodefinesc mai mult prin experienţele extraordinare.

Comentarii -

Materialismul este un cuvânt urât. El are, de asemenea, conotaţii negative în psihologie. Studiile arată în mod constant că persoanele care sunt de acord cu afirmaţii precum "îmi voi cumpăra lucruri doar pentru că mi le doresc", tind să fie: mai puţin mulţumite de viaţă, mai puţin fericite, mai vulnerabile la depresie, mai susceptibile de a fi paranoice şi mai susceptibile de a fi narcisiste.

Comentarii -

Fericirea, după părerea psihologilor, este legată de activităţile normale de zi cu zi, dar intuim noi ce strategii anume ne sporesc fericirea? Pentru a afla dacă studenţii au o reprezentare adecvată asupra acestui lucru, Tkaci şi Lyubomirsky (2006) au chestionat un număr de 500 de studenţi cu privire la strategiile folosite de ei pentru a-şi spori fericirea.

Comentarii -

"Dragostea nu înseamnă a privi unul spre celălalt, ci a privi amândoi în aceeaşi direcţie" - Antoine de Saint - Exupéry. Din momentul atracţiei iniţiale până la anii bătrâneţii împărtăşite, toţi partenerii care se iubesc ar trebui să aibă cunoştinţă de 10 studii psihologice care au analizat soliditatea relaţiilor.

Comentarii -