Amintiri autobiograficeAutobiografiile noastre se nasc din punerea laolaltă a multora dintre evenimentele pe care le-am trăit, dar noi suntem cei care alegem ce anume să includem în ele. Care sunt mecanismele care ne fac să ne amintim îndeosebi anumite momente ale vieţii?

Comentarii -

Memoria animalelorÎncepând cu porumbeii care pot recunoaşte feţe umane şi ajungând până la cimpanzeii care depozitează pietre pentru a le arunca spre vizitatori, toate animalele sunt dotate cu memorie. Întrebarea care se pune este cât de mult se aseamănă memoria animală cu a noastră.

Comentarii -

Amintiri. MemoriaDescoperirea faptului că abilitatea de a memora a evoluat pentru a ne ajuta să ne imaginăm viitorul, mai degrabă decât pentru a ne permite să ne amintim trecutul are câteva implicaţii foarte stranii. Prima parte a unei serii de articole despre memorie.

Comentarii -

HipnozaAstăzi vom arunca o privire sceptică asupra unui subiect ce a intrigat pe toată lumea care s-a gândit la el: hipnoza. Hipnotizorul pare a avea cea mai grozavă superputere, abilitatea de a convinge pe oricine să facă sau să simtă ceea ce vrea el.

Comentarii -

creierNi se întâmplă să uităm numele cunoscuţilor chiar şi atunci când ne aflăm în preajma lor, să uităm cuvinte pe care le folosim în mod uzual sau să gândim ceva şi să spunem altceva. Încercăm să remediem situaţia şi nu acordăm prea multă importanţă acestor “ratări”.

Comentarii -

MemorieMajoritatea dintre noi putem stoca doar de la patru la şapte lucruri diferite în memoria de scurtă durată. O metodă prin care putem să depășim această limită este tehnica grupării (chunking method), care constă în gruparea mai multor elemente într-un întreg.

Comentarii -

ÎmpreunăEste o întrebare veche cât lumea: de ce facem lucruri bune? Ce îi determină pe oameni uneori să pună „noi” înaintea lui „eu”? Poate că primul nostru impuls este acela de a fi egoişti, iar cooperarea reprezintă doar controlul asupra lăcomiei.

Comentarii -

Copil dormindOamenii de ştiinţă din Israel au descoperit cea mai convingătoare dovadă de până acum, potrivit căreia oamenii sunt capabili şi de a învăţa lucruri noi în timpul somnului, nu doar de a consolida amintirile realizate pe parcursul zilei. Iată despre ce e vorba.

Comentarii -

Tigară şi bereÎn 2001, într-un experiment devenit clasic, Brian Knutson, cercetător la Stanford, a dovedit separarea sistemului recompensei („vreau”) de sistemul plăcerii („îmi place”). A demonstrat, deci, că dopamina are de-a face cu acţiunea, nu cu fericirea.

Comentarii -

CopiiPedeapsa insuficientă este o aplicaţie a teoriei auto-justificării (contribuţia originală a lui Aronson la teoria disonanţei cognitive) şi reprezintă un instrument pe care părinţii îl pot folosi în lupta nedreptă cu iubitele lor progenituri (manipulative).

Comentarii -

StudiuÎn timp ce investigările anterioare s-au concentrat pe modalităţile de a face lecţiile despre ştiinţă mult mai antrenante şi atotcuprinzătoare, Judith Marackiewicz şi colegii săi au avut o abordare diferită. Ce au făcut aceştia?

Comentarii -

Profil femeieCe importanţă are care parte a chipului o arăţi când te fotografiezi? O echipă de cercetători susţin că aceasta reflectă cât de mult te vezi pe tine însuţi afectiv şi înclinat spre  discipline umaniste sau raţional şi realist.

Comentarii -

Citind în trenAm o memorie foarte bună a celor citite în tren. M-am gândit mereu că trebuie să aibă legătură cu natura acestui tip de a călători: "muzica" specifică a roţilor de tren, ritmul staţiilor şi imaginile în continuă schimbare care se perindă pe geamul vagonului.

Comentarii -

NumerePotrivit unui studiu realizat de Michael Siegel în cadrul Universităţii Sheffield, Marea Britanie, vârsta la care conceptul număratului începe să se înfiripe în mintea celor mici este de 18 luni, vârsta la care vocabularul copiilor cuprinde doar câteva cuvinte.

Comentarii -

OchiProgramarea neurolingvistică este o pseudoştiinţă comportamentală, creată în anii '70, bazată pe conexiunea existentă între procesele cognitive, neurologice, limbaj şi modele comportamentale dobândite de-a lungul vieţii.

Comentarii -

Prosternare"Tendinţa societăţii este să menţină starea de fapt. Rebeliunea este doar o reacţie ocazională la suferinţă în istoria omenirii: avem multiple exemple de acceptare a exploatării şi de supunere faţă de autoritate, dar puţine exemple de revoltă".

Comentarii -

Generaţia YTimp de mai multe decenii impulsionarea stimei de sine la copiii noştri a fost la modă. Este însă posibil să îi  conducem prin această abordare spre o decădere? "Tinerii sunt răsfăţaţi mult timp după ce ar fi trebuit să înceapă să înveţe că nu sunt perfecţi".

Comentarii -

BonsaiPlantele moarte ne fac să credem în încălzirea globală. În 2006, Partidul Conservator din Marea Britanie şi-a dezvăluit noua emblemă: un crochiu al unui stejar cu aspect sănătos. S-a dorit, în parte, să se exprime devotamentul partidului faţă de problemele de mediu.

Comentarii -

Zgâriind tablaDe ce te crispezi atunci când auzi sunetul unei unghii care zgârie o tablă? Numai gândul la nişte unghii care zgârie o tablă este suficient pentru a provoca fiori pe şira spinării multor oameni – dar motivul din spatele acestei reacţii a rămas un mister timp de decenii întregi.

Comentarii -

HorrorDacă vrei să-ți intensifici percepția asupra artei abstracte, ar trebui să te uiţi la un film de groază înainte de a merge la galeria de artă. Descoperirea unor cercetători este aceea că frica, nu fericirea sau starea de exaltare fac arta să pară ”mai” sublimă.

Comentarii -

Tânără privindModul în care oamenii discută despre viitor variază de la o limbă la alta. Unele limbi au un timp verbal bine definit pentru desemnarea viitorului, în timp ce alte limbi sunt un pic mai "complicate". Dar afectează în realitate gramatica modul în care vedem lumea?

Comentarii -

Scena crimeiÎn 1990, în Buffalo, New York, au fost violate unsprezece eleve. George Kelling, criminalist, consideră că opt dintre aceste incidente ar fi putut fi prevenite, pentru că după cel de-al treilea caz, poliţia ştia deja că un violator în serie umblă nestingherit.

Comentarii -

CreativitateCu toţi avem un moment al zilei în care suntem mai creativi decât de obicei. Studiile o demonstrează! Întrebarea este: care este acest moment pentru tine? Hai să aflăm împreună. Cu toţi ne-am regăsit la un moment dat într-o perioadă creativă.

Comentarii -

BebeluşConform unui nou studiu, deși nu spun mai mult decât “ba-ba” și “da-da”, copiii pricep cuvintele pentru multe lucruri uzuale. Studiu, axat pe bebelușii de la 6 la 9 luni, a demonstrat că bebelușii ştiu sensurile unor cuvinte uzuale, cum ar fi alimentele.

Comentarii -

MânăExistă o sincronizare uimitoare între mâini şi ochi. Când ne întindem mâna spre un obiect, ochii sunt primii care se deplasează, “apucând” ţinta vizual. Ceva asemănător se întâmplă şi când privim altă persoană încercând să apuce un obiect.

Comentarii -

Cuvinte încrucişateAgonia şi extazul provocate de rezolvarea unui rebus au un efect surprinzător de puternic asupra subconştientului. Este posibil ca atunci când încerci să rezolvi un rebus să nu reuşeşti să îţi aminteşti cuvintele. Cunoşti răspunsul, dar pur şi simplu nu îl poţi găsi.

Comentarii -

Kevin era decis să nu lase nimic la voia întâmplării în timp ce se pregătea pentru întâlnirea sa cu o necunoscută. Pentru început, fata cu care urma să se întâlnească de Ziua Îndrăgostiţilor credea că numele său este Jake. Era un truc din psihologie la mijloc.

Comentarii -

BârfaBârfa reprezintă vorba neîntemeiată sau răspândirea fondată ori nu de zvonuri la adresa unei persoane. Este unul dintre cele mai vechi şi la îndemână moduri de a răspândi informaţia, dar, în acelaşi timp, are reputaţia de a introduce erori şi variante în informaţia transmisă.

Comentarii -

Sensul vieţiiViktor Frankl (1905-1997) este “părintele” logoterapiei. Frankl a fost un psihiatru vienez, doctor în neurologie şi filosofie, fondatorul celei de a treia şcoli vieneze de psihoterapie. Logoterapia se concentrează pe sensul existenţei umane şi căutarea acestuia.

Comentarii -

BârfăDacă dobândeşti o reputaţie proastă, o să fii observat. Această afirmaţie aparţinând înţelepciunii populare ar putea deveni un fapt ştiinţific verificabil, întrucât o nouă cercetare indică faptul că oamenii chiar preferă să-i privească pe cei cu o reputaţie proastă.

Comentarii -