Care sunt efectele negative ale stresului? Excitaţia cauzată de stres îngreunează procesele complexe şi subtile ale gândirii. Este prea mult zgomot în sistemul nervos. Acest lucru duce la fenomene, cum ar fi "blocarea" (faptul de a fi în imposibilitatea de a gândi corect sau de a-ţi aminti informaţii importante) la un examen. În condiţii de stres, o persoană devine mai reactivă, mai impulsivă şi mai predispusă să facă ceva ce pare dezadaptativ (dăunător, neconstructiv) celorlalţi.

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.14: Frontierele psihologiei) - (Partea I: Psihologie şi medicină)


Un psiholog a dat exemplul unui prieten care, după ce a fost concediat, a petrecut câte 10 ore pe zi jucând  pinball, timp de două săptămâni.


Ce activităţi sunt efectuate cu succes în condiţii de stres?


Există un tip de activităţi cognitive şi motorii ce pot fi efectuate destul de bine în condiţii de stres: acestea sunt activităţile pe care psihologii le numesc supraînvăţate. Activităţile supraînvăţate sunt lucrurile pe care le-ai repetat de atâtea ori încât probabil le-ai putea face şi în somn. Cele mai multe materiale universitare nu sunt supraînvăţate; cel puţin, până când nu ajungi profesor şi nu predai acelaşi curs de mai multe ori. Cu cât mai superficial ai învăţat ceva, cu atât mai probabil este ca acel lucru să devină indisponibil în memorie în caz de urgenţă.

 

 

De ce este important să folosim proceduri simple în cazurile de urgenţă?

Tendinţa oamenilor de a se descurca mai bine în activităţile simple decât în cele complexe, în condiţii de stres, subliniază importanţa folosirii procedurilor simple în caz de urgenţă. În situaţii de urgenţă, oamenii experimentează grade neobişnuite de stres. Dacă sunt obligaţi să-şi amintească o procedură complexă, ei pot eşua complet. Sistemul 911 pentru obţinerea ajutorului de urgenţă prin telefon, folosit în oraşele americane, funcţionează bine pentru că oamenii îşi pot aminti cu uşurinţă cum să formeze numărul 911, chiar dacă sunt în panică. Poveştile cu oamenii care se blochează la telefon, deoarece nu pot găsi cifra "unsprezece" de pe cadran sunt neadevărate (Brunvand, 1974).

Cum beneficiază studenţii de stresul uşor?

După cum s-a menţionat în capitolul 6 (Memoria) şi în capitolul 9 (Motivaţia) stresul uşor este o chestiune cu totul diferită. O cantitate mică de adrenalină – probabil cantitatea stimulată de o ceaşcă de cafea sau de iminenţa unei testări – sporeşte capacitatea creierului de a-şi forma noi amintiri. Stresul uşor face de asemenea acţiunile de toate tipurile mai probabile. Un termen iminent poate antrena brusc abilităţile studentului pentru scrierea unei lucrări la termen, după săptămâni de amânare. Stresul sever poate imobiliza oamenii, dar stresul uşor are de obicei un efect activator.



Eustresul

Care a fost conceptul lui Selye despre eustres? Ce tip de stresori produc reacţii nocive la stres?

Hans Selye a iniţiat definirea stresului ca un răspuns al organismului la provocări. El era consternat de implicaţia considerării tuturor evenimentelor dificile din viaţă ca fiind nesănătoase şi nedorite. Stresul nu este întotdeauna rău, sublinia el. Uneori, o provocare este un lucru bun. Într-adevăr, s-ar putea argumenta că nimic util din viaţă nu poate fi realizat fără un anumit grad de stres. "Stresul bun" sublinia, Selye este "condimentul vieţii". Pentru a combate părerea că orice tip de stres este rău, Selye a dezvoltat conceptul de eustres, ca reprezentare a nivelului ideal de stres pentru o persoană. Selye a avansat ideea că persoanele diferite au nevoie de provocări sau de stimulări (de stresori) de niveluri diferite în viaţa lor. Unii oameni ("broaştele ţestoase") au nevoie de un nivel scăzut de stres. Alţii ("caii de curse") prosperă doar la provocări.

De-a lungul timpului, noţiunea empirică a stresului ca ceva dăunător s-a dovedit a fi mai durabilă şi mai precisă decât noţiunea lui Selye ca provocare a unui sistem. Cu alte cuvinte, cuvântul stres continuă să însemne ceva rău (nu ceva provocator) pentru majoritatea oamenilor. Însă a doua interpretare pare a avea mai mult sens, deoarece psihologii au descoperit că numai agenţii stresori neplăcuţi produc reacţia nocivă la stres (secreţia corticosteroidă) identificată de Selye. Provocările nu sunt dăunătoare în sine. O persoană ar putea fi foarte ocupată ca director executiv sau s-ar putea angaja în exerciţii fizice intense fără să se confrunte cu simptomele legate de stresul negativ, atâta timp cât agreează provocarea.

Traducere de Maricica Botescu, cu acordul autorului