Vă invităm să citiţi traducerea cărţii Introducere în psihologie, de Russell A. Dewey. În peste 1000 de articole, vom trece în revistă toate domeniile psihologiei, într-o manieră succintă şi clară. Îi puteţi scrie autorului la: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

CAPITOLUL I: PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢĂ

Partea I: Ce este psihologia?

Ce este psihologia?
Subdomeniile psihologiei
Patru abordări ale cercetării psihologice

Sumar: Ce este psihologia?

Partea a II-a: Istoria psihologiei

Frenologia
Psihofizica tradiţională
Noua psihologie a lui Wundt
James şi funcţionalismul

Primele femei psiholog

Witmer inventează psihologia clinică
Watson şi behaviorismul
Behaviorismul mijlocului secolului al XX-lea

A treia cale: psihologia umanistă

Tendinţe moderne în psihologie

Partea a III-a: Gândirea critică

Gândirea critică
Rolul ştiinţei
Construirea modelului şi harta realităţii
Definiţii operaţionale
Definiţiile operaţionale - nu întotdeauna bune
Distingând definiţiile operaţionale, variabilele şi valorile
Încredere şi validitate
Măsura mărturiei: lipsită de încredere
Constructele şi problema reificării
Importanţa replicării
Sindromul pseudoştiinţei

Legea lipsei de atractivitate a unei idei
Legendele urbane
Popularizarea descoperirilor în afara publicaţiilor serioase"
Ideile mele pun în pericol sistemul..."
Avantajul replicărilor multiple ale experimentelor

Partea a IV-a: Cercetarea bazată pe observaţie şi cea experimentală

Cercetarea bazată pe observaţie
Corelaţia şi predicţia
Predicţii bazate pe date statistice
Capcane în cercetarea bazată pe observaţie
Efectul de măsurare şi de observator
Chestionare, anchete şi sondaje
Importanţa numerelor mari

Eroarea de eşantionare

Eşantioanele de respondenţi

Eşantioane stabilite incorect
Afectarea rezultatelor prin opţiunile oferite
Sondajele şi formularea întrebărilor

Influenţarea prin context

Opinii neavizate

Sondajele de tip ”push poll”

Cercetarea experimentală și capcanele ei

Variabilele independente şi dependente
Variabilele confundate
Sondajele şi problema auto-selecţiei

Controlul experimental

Efectul placebo
Efectul experimentatorului
Modelul de testare "dublu-orb"
Două puncte forte ale ştiinţei

CAPITOLUL II: SISTEMUL NERVOS CENTRAL (SNC)

Partea I: Creierul

Creierul
Dezvoltarea SNC în embrion

Cortexul cerebral
Lobii creierului
Homunculus
Specializarea emisferică
Testul Wada
Emisfera dreaptă, emisfera stângă
Structurile şi funcţiile subcorticale
Cerebelul
Sistemul nervos periferic
EEG şi potenţialul evocat
Computerul tomograf
Tomografia cu emisie de pozitroni - PET
RMN-ul şi RMN-ul funcţional (RMNf)

Partea a II-a: Neuropsihologia
    Neuropsychology
    Causes of Brain Injury
    Phineas Gage
    Aphasias
    Aphasic Speech
    Wernicke's Aphasia
    Moniz and Lobotomies
    Effects of Lobotomies
    Facial Blindness
    The Parietal Syndrome
    The Split-Brain Operation
    Dual Consciousness in Split-Brain Patients
    Brain Stimulation
    Stimulated Movement
    Stimulated Mental States
    Hallucinated Memories
    Other Psychological Responses to Brain Stimulation
    The Pleasure Centers
    Stimulation of the Amygdala
    Function of the Amygdala
    Epileptic Auras: A Natural Form of Brain Stimulation
    Deja Vu as a Brain Event
    Multiple Types of Intelligence
    Summary: Neuropsychology

Partea a III-a: Neuronii
    Neurons
    Cajal's Drawings
    How Neurons Communicate
    The Quiet Revolution
    Gap Junctions
    Weak Electrical Interactions and Local Circuits
    Biomolecular Transfer
    "Neurons are People"
    A Close Look at a Real Neuron
    Transmitter Substances
    Manipulation of Neurotransmitters
    Acetylcholine
    Dopamine
    Norepinephrine
    Serotonin
    GABA
    Brain Peptides
    Nitric Oxide, Glutamate, and Neuroimmunology
    Endorphins
    Neural Evolution
    Summary: Neurons

 

CAPITOLUL III - STĂRILE CONŞTIINŢEI

Partea I: Conştiinţa

Conştiinţa
Când este conştiinţa utilă?
Procesele inconştiente în gândire
Învăţarea inconştientă
Localizarea “executivului”
Două tipare de gândire
Redescoperirea celor două tipare

Partea a II-a: Somnul

Somnul
Somnul REM la pisici
Stadiile somnului
Visele şi somnul REM – două lucruri distincte
Amintirea viselor
Mişcările oculare şi corporale în timpul viselor
Somnul normal şi cel perturbat
Modificările somnului odată cu vârsta
Somnul şi melatonina
Deprivarea de somn
Diagnosticul eronat de insomnie
Somnul şi variaţiile de temperatură
Avansarea ritmului zilnic
Încercări de a explica somnul
Fenomene interesante în somn
Somnambulismul şi vorbirea în somn
Starea hipnagogică
Starea hipnopompică
Tulburări ale somnului
Paralizia în somn
HSD şi „beţia somnului”
Tulburarea somnului REM
Apneea şi sforăitul
Coşmarurile
Visele
Visele lucide
Semnificaţia viselor

Partea a III-a: Hipnoza

Primele cercetări în domeniul hipnozei
Inducţia hipnotică
Sugestia hipnotică
Hipnoza ca stare disociativă
Hipnoza şi observatorul ascuns
Hipnoza şi memoria
Problema întrebărilor ajutătoare

Partea a IV-a: Meditaţia

Meditaţia
Cercetări asupra meditaţiei

Partea a V-a: Drogurile psihoactive

Drogurile psihoactive
Categorii de droguri
Alcoolul. Efecte benefice şi nocive
Sedativele. Tipuri şi efecte
Stimulentele: amfetaminele
Cocaina. Mecanism şi efecte
Cafeina
Opiaceele: heroina şi morfina
Oxidul de azot şi inhalanţii
Marijuana
Efectele marijuanei
Halucinogenele: LSD-ul
Produşii sintetici ai drogurilor „naturale”

CAPITOLUL IV - SIMŢURILE ŞI PERCEPŢIA (Alina Turcescu)

Partea I: Sistemul vizual
Receptorii şi stimularea
Lumina şi undele vizuale
Sunetul şi undele auditive
Sistemul vizual. Structura ochiului
Sistemul vizual: retina
Fovea
Sinteza culorilor
Vederea cromatică. Teorii
Demonstraţia lui Land privind formarea şi percepţia culorilor
De la senzaţie la percepţie
Halucinaţii, iluzii şi percepţii
Psihologia gestaltistă
Legile clarităţii
Ce este constanţa dimensiunii?

Partea a II-a: Sistemul auditiv
Sistemul auditiv. Structura urechii
Urechea internă. Implanturile cohleare. Sensibilitatea auzului uman
Halucinaţiile muzicale în surzenie. Rezumatul părţii a doua

Part a III-a: Simţurile "minore"
Simțul olfactiv
Adaptarea olfactivă 
Mirosul modifică starea de spirit? 
Gustul  
Simţul cutanat
Durerea   
Chinestezia
Echilibrul
Răul de mişcare

Partea a IV-a: Psihofizica şi detecţia semnalelor
    Psychophysics and Signal Detection
    The Difference Threshold (JND)
    Psychophysical Functions
    The Theory of Signal Detection
    D-prime
    Summary: Psychophysics and Signal Detection


Partea a V-a: Percepţia extrasenzorială
    Infrared sensitivity
    Magnetic Sensitivity
    Microwave-Induced Hearing
    Blindsight
    Other Sensitivities
    Extrasensory Perception (ESP)
    Forms of ESP Studied by Parapsychologists
    Perception without Awareness
    Subliminal Perception
    Anniversary Phenomena
    Déjà Vu...Again
    Fraud and Deception
    Selective Reporting
    Summary: Extra Sensory Perception


CAPITOLUL V - CONDIŢIONAREA

Part One: Classical Conditioning
    Classical Conditioning
    Why Classical Conditioning Evolved
    Reflexes
    Pavlov's Dog
    The Conditional Response
    Acquisition of the Conditional Response
    The Acquisition Curve
    Extinction and Spontaneous Recovery
    Generalization
    Discrimination
    Release from Habituation
    Pavlovian Conditioning: "It's not what you think it is"
    Summary: Classical Conditioning

Part Two: Applications of Classical Conditioning
    Applications of Classical Conditioning
    Conditioning of Neurons
    Conditioning and Drug Tolerance
    Conditional Immune Response
    Conditional Emotional Responses
    Sexual Anticipation
    CERs from Traumatic Events
    Taste Aversion
    Summary: Applications of Classical Conditioning

Part Three: Operant Conditioning
    Operant Conditioning
    Starting Out in a "Rat Lab "
    Positive Reinforcement
    The Premack Principle
    Extinction of an Operant Response
    Negative Reinforcement
    Punishment
    Response Cost ("Negative Punishment")
    A 2 x 2 Table of Consequences
    Stimulus Control
    Discriminative Stimuli
    Backward Chaining
    Intermittent Reinforcement and Resistance to Extinction
    Extinction-Induced Resurgence (the "extinction burst")
    Spontaneous Backward Chaining in a Blue Jay
    Avoidance and Escape Learning
    Observational Learning
    Summary: Operant Conditioning

Part Four: Applied Behavior Analysis
    Applied Behavior Analysis
    Behavioral Analysis
    Baselining
    Self-Monitoring as a Method of Behavior Change
    Using Reinforcement
    Using the Premack Principle
    Natural Social Reinforcers
    Secondary Reinforcement Using Tokens
    More about Shaping
    Prompting and Fading
    Differential Reinforcement
    DRO and DRL
    Using Negative Reinforcement
    Using Punishment
    Treatment of Uncontrollable Sneezing
    Punishment from the Environment
    The Punishment Trap
    Response Cost with a Rabbit
    Applied Analysis of Antecedents
    Summary: Applied Behavior Analysis

CAPITOLUL VI- Memoria (Livia Ştefan)

Partea I: De la Ebbinghaus la codificare

Introducere

Ebbinghaus
Curba uitării
Testele de memorie
Conceptul codificării
Învăţarea asociativă
Metoda reamintirii libere
Reamintirea bazată pe indicii
Testele de recunoaştere
Testul de recunoaştere cu alegere forţată
Capacitatea „aproape nelimitată” a memoriei de recunoaştere
Erorile de recunoaştere
Memoria ca o construcţie

Partea a II-a: Diferite tipuri de memorie

Modelul Atkinson-Shiffrin al memoriei
Critici ale modelului Atkinson-Shiffrin
Memoria iconică
Memoria ecoică
Amintiri gustative. Memoria de lucru
Repetiţia şi memorarea. Confuzia acustică
Limitele memoriei şi magicul număr şapte
Memoria de lungă durată (secundară)
Memoria declarativă şi cea procedurală
Memoria implicită şi memoria explicită
Memoria. Tehnica amorsării

Partea a III-a: Perspectivele biologice asupra memoriei

Perspective biologice asupra memoriei
Memoria. Efectul foilor de ceapă
Amnezia retrogradă şi anterogradă
Modulaţia chimică a memoriei
Amintirile de tip bliţ
Ne formăm amintiri sub anestezie?
Memoria dependentă de stare
Cum sunt stocate amintirile?
Karl Lashley şi localizarea amintirilor

Partea a IV-a: Îmbunătăţirea memoriei

Tehnicile de îmbunătăţire a memoriei
Metoda de memorare "Loci"
Imaginaţia interactivă şi memoria
Cum ar trebui să procedeze un student?
Efectul spaţierii
Judecăţile de valoare asupra învăţării
Studiatul înainte de somn
Studiatul în într-o formă care seamănă cu testul
Efortul exclusiv nu ajută
Notiţele ajută

Partea a V-a: Persoane cu memorie extraordinară
Persoane cu memorie extraordinară
Mnemonistul lui Luria
Daniel Tammet
Imaginaţia eidetică şi "Memoria fotografică"
Asimilarea prin interes
Ce au în comun oamenii cu memorie extraordinară?

 

CAPITOLUL VII - CUNOAŞTEREA 

Part One: Visual Information Processing
    The Emergence of Cognitive Science
    Visual Scene Analysis
    Identifying Boundaries through Constraint Propagation
    Top-Down and Bottom-Up Processing
    Mental Imagery
    Mental Maps and Images
    Memory Mostly for Meaning
    Summary: Visual Information Processing

Part Two: Language
    Language
    Language Learning in Babies
    Second Language Learning
    Comprehension
    The Modal Model of Comprehension
    Reading
    Phonetic Decoding and "Phonics" as a Method
    The Resource Allocation Problem
    Reconstructing the Author's Meaning
    Fallacies of Speedreading
    Prose Macrostructure
    Macrostructure in Expository Prose
    Summarization Processes
    The Importance of Revision
    Summary: Language

Part Three: Motor Activity
    Early Research on Motor Activity
    Measuring Hand/Eye Coordination
    The Learning Curve
    Motor Activity as a Cognitive Process
    Motor Routines
    Motor Schemata
    Motor Imagination
    Creativity in Motor Activity
    Automaticity
    Keyboarding as a Highly Practiced Skill
    Motor Errors: Actions Not As Planned
    Summary: Motor Activity

Part Four: Thinking and Problem Solving
    What is Thinking?
    Cognitive Reshuffling
    Selective Attention
    Analysis by Synthesis
    Problem Solving
    Puzzles
    "Thinking Outside the Box" with the 9-dot Problem
    The General Problem Solver
    Advice for Human Problem Solvers
    Constraint Satisfaction as a Problem-Solving Approach
    Classic Biases and Errors
    Expertise and Domain Specific Knowledge
    Expert Systems
    SOAR: Universal Sub-Goaling
    Analytic vs. Holistic Thinking
    Metacognition: Thinking About Thinking
    Effective and Ineffective Problem Solvers
    Summary: Thinking and Problem Solving

CAPITOLUL VIII - COMPORTAMENTUL ANIMAL ŞI CUNOAŞTEREA (Patricia David)
Partea I: Comportamentul animal şi cunoaşterea. Psihologia comparativă
Partea a II-a: Etologia clasică
Partea a III-a: Etologia socială
Part a IV-a: Cunoaşterea animală
Au animalele conştiinţă?
Sunt animalele conştiente? Testul oglinzii
Animalele - procesarea informaţiilor
Inteligenţa specializată a albinelor
Percepţia la cimpanzei
Limbajul şi emoţiile maimuţelor

CAPITOLUL IX - MOTIVAŢIA ŞI EMOŢIILE ( )

Part One: Biological Motives
    Hull's Theory
    Fat Regulation
    Consequences of Severe Dieting
    Factors Influencing Fat Deposition
    Satiety
    The VMH rat
    Satiety Defects
    Thirst
    Pleasure and Pain
    "Pleasure Centers" in the Brain
    Happiness
    Motivational Conflicts
    Stress-Induced Behavior
    Summary: Biological Motives

Part Two: Cognitive Motives
    Competence Motivation
    Curiosity
    The Joy of Processing
    Complexity and Preference: A Hedgehog Theory
    Cognitive Consistency
    Festinger's Theory of Cognitive Dissonance
    Psychological Reactance
    Intrinsic and Extrinsic Motivation
    Reverse Psychology
    Willpower
    Avoiding Distractions
    Summary: Cognitive Motives

Part Three: Maslow's Motivational Psychology
    Maslow's Motivational Psychology
    Self-Actualizers
    Maslow's Pyramid
    B-needs and D-needs
    The Peak Experience
    The "Mystical Experience" in Religion
    Maslow's Advice on Self-Actualization
    Theory Z
    Criticisms of Maslow's Theory
    Summary: Maslow's Motivational Psychology

Part Four: Emotion
    Emotion
    Evolutionary Theories
    The James/Lange theory
    Facial Expression
    Facial Expression in Robots
    Tears
    Should Stress be a Sub-topic of Emotion?
    Limbic Origins of Emotion
    Hemispheric Differences in Expression of Emotion
    Emotion Becomes "Tractable" to Neuroscience
    Summary: Emotions

CAPITOLUL X - DEZVOLTAREA (Patricia David)

Partea întâi: Influenţe genetice
Influenţele genetice
Genele şi mediul înconjurător: „nu există versus”
Indicele de ereditate

Partea a II-a: Copilul nou-născut
Partea a III-a: Copilăria: ataşamentul, timiditatea, socializarea, înţelegerea simbolurilor
Partea a IV-a: Adolescenţa, maturitatea şi îmbătrânirea
Partea a V-a Moartea

CAPITOLUL XI - PERSONALITATEA ( )
Part One: What is Personality?
    What is Personality?
    Trait Theories
    Traits vs. Types
    Cattell and Factor Analysis
    The Trait Stability Debate
    A Convergence on 5 Basic Traits
    Genetic Influences on Personality?
    Bouchard's Research on Identical Twins
    Personality Tests
    The MMPI
    Dissociative Identity Disorder
    Summary: What is Personality?

Part Two: Freud's Theory
    Freudian Theory
    Freud's Divisions of The Psyche
    The Id
    The Ego
    The Super-Ego
    Repression
    Defense Mechanisms
    Freud's Sexual Theory
    The Psychosexual Stages, According to Freud
    The "Family Drama"
    Evaluating Freud
    Summary: Freud's Theory

Part Three: NeoFreudian Theories
    Carl Jung
    Jung's Theory
    Archetypes and the Collective Unconscious
    Jung's Personality Typology
    The MBTI
    Evaluating Jung
    Alfred Adler's Theory
    Inferiority Feelings
    The Style of Life
    Karen Horney's Theory
    Horney's Emphasis on Family Life
    Erik Erikson
    Erikson's Psychosocial Stages
    Ego or Self-Concept Psychology
    Summary: NeoFreudian Theories

CAPITOLUL XII - PSIHOLOGIA ANORMALULUI (Maricica Botescu)

Generalităţi
Partea întâi: Definirea comportamentului anormal
Definirea comportamentului anormal
Tulburările psihice ca "disfuncţii periculoase"
Este boala mentală un mit?
Dezinstituționalizarea
DSM: Manualul de Diagnostic și Statistică
Cele cinci axe ale DSM-IV

Partea a doua: Axa 1 a DSM-IV
Schizofrenia
Tipuri de schizofrenie
Schizofrenia paranoidă
Cauzele schizofreniei
Depresia
Mania
Tulburarea bipolară ("Depresia maniacală")
Tulburările anxioase
Atacurile de panică
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)
Tulburările somatoforme, disociative și tulburările factice
Tulburările disociative
Tulburarea disociativă de identitate
Tulburările de depersonalizare
Tulburările factice

Partea a treia: Axa 2 a DSM-IV
Tulburările de personalitate
Personalitatea antisocială
Clasificarea dizabilităţilor intelectuale

Partea a patra: tulburările de dezvoltare
Tulburările de dezvoltare
Atitudinile istorice față de dizabilitățile intelectuale
Integrarea
Sindromul Down
Autismul. Cauze şi manifestări
Autiştii savanţi
ADD și ADHD
Dislexia (tulburarea de citire)
Analizarea și tratarea unei tulburări de învăţare
Suferim toţi de tulburări de dezvoltare?

CAPITOLUL XIII - TERAPIILE (Maricica Botescu)

Partea întâi: Terapiile psihodinamice
Terapiile psihodinamice. Introducere
Abordarea psihodinamică
Metoda cathartică
Experienţele terapeutice ale lui Freud
Freud. Abuzul sexual din copilărie
Ferestre spre inconştient
Asociaţiile libere
"Actele ratate freudiene" şi alte erori
Interpretarea viselor
Psihanaliza
Terapia jungiană
Personificarea aspectelor inconştientului
Abordarea psihologică a lui Alfred Adler
Alfred Adler: analiza stilului de viaţă
Terapia lui Adler. Autoestimarea
Karen Horney. Autoanaliza

Partea a II-a: Diverse abordări ale consilierii psihologice
Consilierea conform lui Carl Rogers
Cum funcţionează terapia lui Rogers
Ellis şi terapia comportamentală raţional-emotivă (REBT)
Terapiile paradoxale

Partea a III-a: Terapii comportamentale 
Modelul medical versus terapia comportamentală
Wolpe şi terapia desensibilizării
Terapiile prin expunere
Sensibilizarea, ca terapie
Sensibilizarea acoperită
Modelarea şi repetarea comportamentului
Terapia lui Beck pentru depresie
Contractul comportamental în terapie

Partea a patra: Tendinţe în terapie
Eclectismul în terapie
Auto-ajutorarea
Terapiile mai scurte
Consilierea bazată pe familie, pe egali şi pe Internet

CAPITOLUL XIV - FRONTIERELE PSIHOLOGIEI (Maricica Botescu)

Partea I: Psihologie şi medicină

Psihologie şi medicină
Cum factori psihologici modifică o afecţiune medicală
Psihoneuroimunologia
Psihologia în spitale
Consilierea recuperării. Recuperarea psihologică şi psihiatrică
Consilierea recuperării. Recuperarea psihologică şi psihiatrică
Medicina comportamentală. Tratamentul comportamental al durerii
Pe ce se pune accentul în psihologia sănătăţii?
Stresul
Conceptul sindromului general de adaptare al lui Selye
Efectele cognitive ale stresului
Agenţi stresori comuni
Rolul emoţiei în stres
Reducerea stresului
Cum poate terapia să modifice funcţionarea creierului
Restructurarea cognitivă  
Cum funcţionează dependenţa
Dependenţa de alcool, droguri şi tutun
Adicţia de medicamente
Adicţii non-toxicomanice
Programe în 12 paşi pentru tratarea adicţiilor
Adicţii utile

Partea a II-a: Psihologie şi lege
Cum poate fi aplicată psihologia în domeniul juridic

Partea a III-a: Psihologia sportului
Psihologia sportului
Fenomenul "sufocării" (stresului extrem) în sport. Ce soluţii există?
Tehnici de relaxare în sport
Concentrare şi vizualizare
Performanţa de vârf şi starea de flux
Psihologia antrenoratului

CAPITOLUL XV: PSIHOLOGIA SOCIALĂ (Maricica Botescu)

Partea întâi: Influenţele grupului

Conformismul. Curba lui Allport
Sherif (1936): normele grupului şi conformitatea
Asch (1951): Conformitatea
Obedienţa omului. Studiul lui Milgram (1963)
A fost cercetarea lui Milgram etică?
Persuasiune şi schimbarea atitudinii
Hovland şi analiza persuasiunii

Modelul probabilităţii analizei

Efectul adormirii vigilenţei

Puterea fricii

Cum funcţionează spălarea creierului
Inocularea şi prevenirea
Disonanța cognitivă
Discrepanţa atitudinală

Partea a II-a: Organizaţii şi mişcări

Mecanismele organizaţiilor şi mişcărilor
Ritualurile de iniţiere organizaţionale
Mişcările carismatice (cultele)
Grupurile şi demonizarea inamicului
Grupurile şi tratamentul devianţilor
Psihologia industrială / organizaţională
Psihologia personalului
Psihologia consumatorului

Psihologia factorilor umani

Psihologia organizaţională

Partea a III-a: Cogniţia socială

Cogniţia socială
Teoria atribuirii. Persoana ori situaţia?
Locul controlului. Influenţa pv deciziile
Atribuire şi emoţie. Tribul Yanomamo
Eroarea fundamentală de atribuire
Ce ne spune prima impresie
Distorsiuni ale percepţiei umane

"Ce e frumos e bun". Efectele frumuseţii

Tehnica dezvăluirii de date despre tine

Cum ce te aştepţi influenţează ce obţii
Aşteptările şi efectul Pygmalion
Părtinirea confirmării

Partea a IV-a: Comportamentul ostil şi de întrajutorare

Apatia spectatorului în situaţii limită
Difuzia responsabilităţii persoanei în grup
Agresivitatea. Cum devenim agresivi
Hormonii şi agresivitatea umană
Experimentul închisorii de la Stanford
Ne influenţează agresivitatea de la TV?
Împuşcăturile din şcoli
Cooperare versus concurenţă

CAPITOLUL XVI: SEX, PRIETENIE ŞI DRAGOSTE (Ana Mitran)

Partea a I: Comportamentul sexual

Dezvoltarea sexuală a fătului
Copilul: dezvoltarea normală a sexualităţii
Pubertatea şi dezvoltarea sexuală
Stimularea sexuală a adultului
Ce produce excitaţia sexuală
Sărutul
Efectul drogurilor asupra experienţei sexuale
Afrodiziacele
Orgasmul
Sexul în căsătorie
Homosexualitatea. Cât de răspândită?
Comportamentul homosexual. Modele
Impactul SIDA asupra sexualităţii
Lesbianismul
Este homosexualitatea naturală?
Ce provoacă homosexualitatea?

Partea a II-a: Tulburările sexuale şi terapia sexuală
Sindromul disforic de gen
Parafilia
Travestism
Exhibiţionism
Masochism şi sadism
Tratamentul tulburărilor sexuale
Terapia sexuală devine tot mai complicată

Partea a III-a: Tipuri de relaţii
Cum ne împrietenim. Factorii implicaţi
Cum arată prietenul ideal?
Iubirea pasională. Indică durata relaţiei?
Îndrăgostirea şi semnele ei iniţiale
Este necesară iubirea romantică?
Şase tipuri de iubire
Sexul şi agresivitatea, cât de relaţionate?
“Sadismul psihologic” în relaţiile imature
Violenţa în relaţii (masochismul). Un model  
Cauzele geloziei bărbatului
Viol pe timpul întâlnirii
 
Partea a IV-a: Arta iubirii
Arta iubirii
Stările orgiastice
Conformitatea, ca soluţie la anxietate
Activitatea creativă
Dragostea, ca afirmare de sine
Secretul relaţiilor pe termen lung
Patru factori predictivi ai divorţului
Ce faci când nu ţi-ai găsit perechea
Evitarea plictiselii în cuplu
Iubirea, ca instrument social de relaţionare
Iubirea şi divinitatea
 

Sfârşit

Desensibilizarea a fost prima terapie care a primit denumirea de terapie comportamentală. Cercetătorii au folosit conştient intuiţiile din timpul experimentelor asupra reflexelor condiţionate pentru rezolvarea problemelor de comportament, fără a mai încerca să trateze tulburările mintale subsecvente. Deoarece desensibilizarea, propusă de Joseph Wolpe, a fost prima terapie larg adoptată pe baza unor principii behavoriste, Wolpe este adesea numit tatăl terapiei comportamentale.

Comentarii -

Începutul psihologiei comparative. Psihologia comparativă şi-a luat numele de la obiectivul comparării comportamentului diferitelor specii de animale. Această ramură şi-a început activitatea la scurt timp după publicarea cărţilor lui Charles Darwin „The Origin of Species” (1859) (tr. „Originea speciilor”) şi „The Descent of Man” (1874) (tr. „Originea omului”).

Comentarii -

Atunci când sistemul perceptiv formează un obiect al percepţiei sau gestalt, întreaga imagine are o realitate a sa proprie, independentă de părţile sale. Psihologul gestaltist Kurt Koffka a făcut o afirmaţie celebră despre acest lucru: ”Întregul este altceva decât suma părţilor sale”. Această afirmaţie este adesea tradusă în engleză ca ”Întregul este mai mult decât suma părţilor”.

Comentarii -

Kohler, unul dintre psihologii gestaltişti influenţi, a descris legile clarităţii (ale ”pragnanz”) ce, spunea el, determină care obiect (gestalt) va fi format într-o situaţie de stimul ambiguu. În germană, ”pragnanz” înseamnă claritate, aşa că legile ”pragnanzului” sunt legile clarităţii. Cea mai întâlnită traducere este de ”legile bunei forme”. O lege a clarităţii identifică o tendinţă organizaţională, un mod în care creierul uman decide să unifice lucrurile.

Comentarii -

Terapiile comportamentale sunt acele terapii care utilizează proceduri de condiţionare. La sfârşitul anilor '60, terapiile comportamentale au câştigat brusc în influenţă, întrucât ele veneau cu un set alternativ de ipoteze referitoare la natura problemelor unui client, precum şi cu un nou set de tehnici de tratare a acestor probleme.

Comentarii -

Introducere in psihologieIluziile au constituit argumente extrem de importante pentru psihologii gestaltişti de la începutul secolului 20. Cuvântul ”gestalt” (pronunţat ge-STALT cu un ”g” puternic precum în ”get”) este cuvântul german pentru ”formă” sau ”întreg”. Se referă la o structură, lucru, formă, configuraţie sau obiect: ceva întreg. Cuvântul ”obiect perceput” înseamnă cam acelaşi lucru precum gestalt: un obiect al percepţiei.

Comentarii -

Cei mai mulţi oameni nu se gândesc niciodată la faptul că procesele noastre perceptive sunt sintetice, reunite de creier. Reflectăm la acest lucru doar când e vorba despre vise, iluzii şi halucinaţii. Atunci faptul că percepţia este construită devine evident. Că putem trata percepţiile normale din starea de veghe ca fiind veridice (conforme cu lumea exterioară) se datorează acurateţii ei obişnuite. În general vorbind, ne putem încrede în ceea ce ne spune sistemul nostru perceptiv.

Comentarii -

Introducere in psihologieRoger Schank, un cercetător cognitiv influent, a spus simplu că: ”Noi avem în minţile noastre un model al lumii” (Schank, 1983, p.28). Percepţia este actul ce foloseşte fluxul de informaţii din mediu pentru a ghida construirea unui model mai mult sau mai puţin adecvat al lumii. Unde trasăm linia între senzaţie şi percepţie? Unde procesarea informaţiei senzoriale (codificarea fidelă a trăsăturilor din mediu de către neuronii senzoriali) se transformă în percepţie (construcţia unui model de interpretare a lumii)?

Comentarii -

Pentru aproape un secol oamenii de ştiinţă au argumentat fie în favoarea teoriei tricromatice, fie în favoarea teoriei culorilor oponente ca explicaţie a vederii color. Aşa cum s-a dovedit, ambele teorii aveau dreptate parţial. Teoria tricromatică a fost susţinută de descoperirea a trei tipuri de conuri. Teoria culorilor oponente a fost sprijinită de descoperirea canalelor roşu /verde şi galben /albastru.

Comentarii -

În 1968, International Council of Medical Science (tr. Consiliul Internaţional de Ştiinţe Medicale) a stabilit patru criterii pentru diagnosticarea morţii: 1. Pierderea oricărui răspuns la mediu; 2. Încetarea completă a reflexelor şi pierderea tonusului muscular; 3. Oprirea respiraţiei spontane; 4. Scăderea bruscă a tensiunii arteriale. Care este definiţia modernă a morţii?

Comentarii -

În 1802, Thomas Young considera că întreaga vedere umană se produce prin combinarea sensibilităţii la roşu, verde şi albastru. Această teorie, modificată de Hermann von Helmholtz în 1852, este cunoscută ca teoria Young-Helmholtz sau tricromatică a vederii color. Ideea fundamentală era că ochiul răspunde celor trei culori primare, iar combinarea celor trei culori primare prin sinteza aditivă a culorilor formează toate celelalte culori.

Comentarii -

Introducere in psihologieÎntr-o carte intitulată Strategii paradoxale în psihoterapie (1986), Leon F. Seltzer a descris modul în care psihologia inversă ar putea fi folosită în producerea de schimbări terapeutice.

Comentarii -

Introducere in psihologieTerapia non-directivă, cu insistenţa ei că iniţiativa schimbării trebuie să vină de la client, nu dă rezultate în toate cazurile. Unii oameni răspund mai bine la o provocare directă sau la o recomandare specifică. Unei astfel de persoane i s-ar potrivi mai mult terapia lui Albert Ellis. Ellis şi-a intitulat propria tehnică terapie comportamentală raţional-emotivă (REBT).

Comentarii -

Conceptul de terapie centrată pe client este simplu. Consilierul se străduieşte să înţeleagă clientul şi modul în care acesta vede lumea. Consilierul oferă o atmosferă primitoare şi caldă în care clientul să poată realiza o anumită auto-explorare. Mai ales în primele zile ale terapiei rogersiene, mulţi terapeuţi centraţi pe client încearcă să reformuleze ceea ce spune clientul, pentru a se asigura că au o înţelegere clară. Nu se dă niciun sfat direct totuşi, urmărindu-se doar înţelegerea.

Comentarii -

Prin ce se diferenţiază abordarea lui Rogers de cea a lui Ellis? În profesia de consiliere şi psihologie clinică pot fi identificate mai multe abordări terapeutice profund diferite. La începutul anilor '80, Smith (1982) afirma că cele mai influente figuri din consilierea şi psihologia clinică erau Carl Rogers şi Albert Ellis. Aceste două abordări şi-au menţinut influenţa peste ani. Ele au asigurat, de asemenea, o modalitate eficace de diferenţiere a stilurilor de consiliere, datorită anumitor tehnici complet opuse la care au apelat.

Comentarii -

Newton a reuşit un experiment simplu dar original. Prin punerea unei lentile în faţa prismei, el a recombinat curcubeul culorilor, concentrându-le într-un singur punct. Spre surpriza sa, această sinteză a culorilor a produs o lumină albă ”deloc diferită de lumina directă a soarelui”. Intrigat, Newton a continuat să experimenteze. El a încercat să recombine doar părţi din lumina colorată prin mişcarea unui bord cu fante prin faţa prismei.

Comentarii -

Karen Horney a fost un psiholog teoretician care a avut, de asemenea, ca şi Freud, Jung ori Adler, o abordare distinctă în terapie. Ea era singura din grup care susţinea autoanaliza. În ce consta diferenţa dintre punctul de vedere al lui Horney şi cel al lui Freud cu privire la posibilităţile auto-analizei? Horney credea că, într-o oarecare măsură, noi putem înțelege lumea noastră interioară mai bine decât oricine altcineva.

Comentarii -

PsihologieBastonaşele şi conurile diferă ca amplasament în cadrul ochiului. Conurile sunt concentrate în zona centrală a retinei numită fovea (de la latinescul ”groapă”). În fovea centralis (centrul foveei) nu sunt deloc receptori bastonaşe, iar cele 50 000 conuri sunt aşezate într-o arie de mărimea punctului de la litera ”i”. Dar ce este fovea? Ce este fovea centralis? Cum poţi crea un stimul vizual care abia dacă acoperă fovea centralis?

Comentarii -

Adler a propus o modalitate unică de a-ţi forma o idee cu privire la sentimentele adevărate faţă de sine. El a numit-o autoestimare inconștientă. Auto înseamnă sine, astfel că fraza înseamnă autoevaluare inconştientă. Ea are loc atunci când te întâlneşti cu o imagine de-a ta sau cu un produs pe care l-ai creat şi când, fără să realizezi că este al tău, reacţionezi cu o evaluare.

Comentarii -

PsihologieAlfred Adler a folosit mai multe unelte diagnostice în terapie. El considera amintirile timpurii ca fiind foarte importante. Adler credea că acestea relevă modul caracteristic al interacţiunii unei persoane cu ceilalţi oameni. Adler a recunoscut că era posibil ca primele amintiri pe care le relatau oamenii să nu fie foarte precise şi chiar ca ele să nu fie cele mai vechi amintiri pe care le avea o persoană, dar asta nu conta.

Comentarii -

Retina este constituită din mai multe straturi de celule nervoase. Este precum un creier periferic ce realizează o procesare sofisticată a imaginii vizuale înainte de a transmite informaţia către creier. Lumina trece prin vasele de sânge şi câteva învelişuri de celule nervoase înainte de a ajunge la fotoreceptorii conuri şi bastonaşe. Conurile şi bastonaşele sunt celule receptoare ale ochiului.

Comentarii -

Ochi de copilSistemul vizual este studiat mai mult decât celelalte sisteme perceptive pe care oamenii le au, pentru că oamenii sunt dependenţi de vedere şi au o porţiune mai mare din creier care răspunde de vedere decât oricare alt simţ. Oamenii care sunt orbi adesea devin mai sensibili la indiciile non-vizuale din mediu, nu pentru că aud mai bine decât oamenii care văd, ci pentru că acordă o mai mare atenţie informaţiilor non-vizuale.

Comentarii -

Heinrich HerzExperienţa pe care o numim ”sunet” este dată de detectarea de către noi a schimbărilor de presiune dintr-un  mediu precum aerul. În diagrama presiunii undelor, vârfurile reprezintă momente de relativ înaltă presiune sau comprimare a moleculelor de aer. Văile reprezintă presiune joasă sau vacuum parțial care este numit rarefiere. O coardă care vibrează într-un pian produce alternativ zone de comprimare şi rarefiere în aer, rezultând un sunet.

Comentarii -

spectrul electromagneticLumina este o formă de radiaţie electromagnetică. Este acelaşi tip de energie ca în cazul undelor TV şi radio. Aşa cum arată diagrama, lumina vizibilă corespunde unui segment mic din spectrul electromagnetic. Frecvenţa luminii se referă la numărul de cicluri pe secundă ale radiaţiei electromagnetice. Aceste cicluri sunt fluctuaţii ale intensităţii radiaţiei. Lungimea de undă este distanţa dintre un ciclu şi punctul corespunzător lui din ciclul următor.

Comentarii -

Introducere in psihologiePrimul pas în detectarea semnalelor provenind din mediul înconjurător este traducerea energiei din mediu în informaţie care poate fi folosită de către creier. Prima verigă în acest lanţ, pentru fiecare sistem senzorial, este un tip specializat de celulă numit receptor senzorial.

Comentarii -

Vârstele omului sunt însoţite de caracteristici specifice; de modificări hormonale care îşi pun amprenta asupra personalităţii. Deşi trecem prin aceste etape ale vieţii, mulţi avem opinii stereotipe şi greşite despre cum sunt oamenii la o vârstă sau alta. De pildă, despre adolescenţi credem, în genere, că sunt rebeli şi impulsivi. Dar chiar sunt aşa?

Comentarii -

Un alt asociat timpuriu a lui Freud, care s-a depărtat de acesta din cauza teoriei sexuale freudiene, a fost Alfred Adler. El şi-a dezvoltat propria teorie a personalităţii la baza căreia a pus sentimentele de inferioritate şi compensaţiile rezultate ce permit oamenilor să-şi depăşească propriile dificultăţi.

Comentarii -

PsihologieCe înseamnă să personifici ceva? De ce să o faci? Jung îşi încuraja pacienţii să dea frâu liber fanteziei, aşa cum o făcuse el însuşi în propria autoanaliză. El îi îndemna să picteze şi să folosească alte forme de expresie artistică pentru a se exprima. Când o persoană îşi putea imagina personaje fantastice, reprezentând teme psihologice importante sau oameni din trecutul său, era apreciată pentru efortul său valoros.

Comentarii -

PsihologieCarl Jung a fost terapeut practician de la începutul carierei sale. În această perioadă, el l-a apărat iniţial pe Freud şi apoi s-a rupt de el datorită refuzului său de a accepta teoria sexuală freudiană. Jung a dezvoltat o abordare terapeutică care este în unele aspecte similară şi în altele complet distinctă de cea a lui Freud.

Comentarii -

PsihologieCe înseamnă cuvântul "psihanaliză"? Cuvântul psihanaliză se referă în mod special la abordarea lui Freud în efectuarea terapiei. Freud a făcut studii de medicină înainte de a-şi reorienta atenţia spre tulburările psihice, iar în zilele noastre, psihanalistul este de obicei psihiatru, un medic cu o rezidenţă în psihiatrie după terminarea şcolii medicale. Psihanaliştii fără grade medicale sunt numiţi simpli analişti (eng. lay analyst).

Comentarii -