Vă invităm să citiţi traducerea cărţii Introducere în psihologie, de Russell A. Dewey. În peste 1000 de articole, vom trece în revistă toate domeniile psihologiei, într-o manieră succintă şi clară. Îi puteţi scrie autorului la: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

CAPITOLUL I: PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢĂ

Partea I: Ce este psihologia?

Ce este psihologia?
Subdomeniile psihologiei
Patru abordări ale cercetării psihologice

Sumar: Ce este psihologia?

Partea a II-a: Istoria psihologiei

Frenologia
Psihofizica tradiţională
Noua psihologie a lui Wundt
James şi funcţionalismul

Primele femei psiholog

Witmer inventează psihologia clinică
Watson şi behaviorismul
Behaviorismul mijlocului secolului al XX-lea

A treia cale: psihologia umanistă

Tendinţe moderne în psihologie

Partea a III-a: Gândirea critică

Gândirea critică
Rolul ştiinţei
Construirea modelului şi harta realităţii
Definiţii operaţionale
Definiţiile operaţionale - nu întotdeauna bune
Distingând definiţiile operaţionale, variabilele şi valorile
Încredere şi validitate
Măsura mărturiei: lipsită de încredere
Constructele şi problema reificării
Importanţa replicării
Sindromul pseudoştiinţei

Legea lipsei de atractivitate a unei idei
Legendele urbane
Popularizarea descoperirilor în afara publicaţiilor serioase"
Ideile mele pun în pericol sistemul..."
Avantajul replicărilor multiple ale experimentelor

Partea a IV-a: Cercetarea bazată pe observaţie şi cea experimentală

Cercetarea bazată pe observaţie
Corelaţia şi predicţia
Predicţii bazate pe date statistice
Capcane în cercetarea bazată pe observaţie
Efectul de măsurare şi de observator
Chestionare, anchete şi sondaje
Importanţa numerelor mari

Eroarea de eşantionare

Eşantioanele de respondenţi

Eşantioane stabilite incorect
Afectarea rezultatelor prin opţiunile oferite
Sondajele şi formularea întrebărilor

Influenţarea prin context

Opinii neavizate

Sondajele de tip ”push poll”

Cercetarea experimentală și capcanele ei

Variabilele independente şi dependente
Variabilele confundate
Sondajele şi problema auto-selecţiei

Controlul experimental

Efectul placebo
Efectul experimentatorului
Modelul de testare "dublu-orb"
Două puncte forte ale ştiinţei

CAPITOLUL II: SISTEMUL NERVOS CENTRAL (SNC)

Partea I: Creierul

Creierul
Dezvoltarea SNC în embrion

Cortexul cerebral
Lobii creierului
Homunculus
Specializarea emisferică
Testul Wada
Emisfera dreaptă, emisfera stângă
Structurile şi funcţiile subcorticale
Cerebelul
Sistemul nervos periferic
EEG şi potenţialul evocat
Computerul tomograf
Tomografia cu emisie de pozitroni - PET
RMN-ul şi RMN-ul funcţional (RMNf)

Partea a II-a: Neuropsihologia
    Neuropsychology
    Causes of Brain Injury
    Phineas Gage
    Aphasias
    Aphasic Speech
    Wernicke's Aphasia
    Moniz and Lobotomies
    Effects of Lobotomies
    Facial Blindness
    The Parietal Syndrome
    The Split-Brain Operation
    Dual Consciousness in Split-Brain Patients
    Brain Stimulation
    Stimulated Movement
    Stimulated Mental States
    Hallucinated Memories
    Other Psychological Responses to Brain Stimulation
    The Pleasure Centers
    Stimulation of the Amygdala
    Function of the Amygdala
    Epileptic Auras: A Natural Form of Brain Stimulation
    Deja Vu as a Brain Event
    Multiple Types of Intelligence
    Summary: Neuropsychology

Partea a III-a: Neuronii
    Neurons
    Cajal's Drawings
    How Neurons Communicate
    The Quiet Revolution
    Gap Junctions
    Weak Electrical Interactions and Local Circuits
    Biomolecular Transfer
    "Neurons are People"
    A Close Look at a Real Neuron
    Transmitter Substances
    Manipulation of Neurotransmitters
    Acetylcholine
    Dopamine
    Norepinephrine
    Serotonin
    GABA
    Brain Peptides
    Nitric Oxide, Glutamate, and Neuroimmunology
    Endorphins
    Neural Evolution
    Summary: Neurons

 

CAPITOLUL III - STĂRILE CONŞTIINŢEI

Partea I: Conştiinţa

Conştiinţa
Când este conştiinţa utilă?
Procesele inconştiente în gândire
Învăţarea inconştientă
Localizarea “executivului”
Două tipare de gândire
Redescoperirea celor două tipare

Partea a II-a: Somnul

Somnul
Somnul REM la pisici
Stadiile somnului
Visele şi somnul REM – două lucruri distincte
Amintirea viselor
Mişcările oculare şi corporale în timpul viselor
Somnul normal şi cel perturbat
Modificările somnului odată cu vârsta
Somnul şi melatonina
Deprivarea de somn
Diagnosticul eronat de insomnie
Somnul şi variaţiile de temperatură
Avansarea ritmului zilnic
Încercări de a explica somnul
Fenomene interesante în somn
Somnambulismul şi vorbirea în somn
Starea hipnagogică
Starea hipnopompică
Tulburări ale somnului
Paralizia în somn
HSD şi „beţia somnului”
Tulburarea somnului REM
Apneea şi sforăitul
Coşmarurile
Visele
Visele lucide
Semnificaţia viselor

Partea a III-a: Hipnoza

Primele cercetări în domeniul hipnozei
Inducţia hipnotică
Sugestia hipnotică
Hipnoza ca stare disociativă
Hipnoza şi observatorul ascuns
Hipnoza şi memoria
Problema întrebărilor ajutătoare

Partea a IV-a: Meditaţia

Meditaţia
Cercetări asupra meditaţiei

Partea a V-a: Drogurile psihoactive

Drogurile psihoactive
Categorii de droguri
Alcoolul. Efecte benefice şi nocive
Sedativele. Tipuri şi efecte
Stimulentele: amfetaminele
Cocaina. Mecanism şi efecte
Cafeina
Opiaceele: heroina şi morfina
Oxidul de azot şi inhalanţii
Marijuana
Efectele marijuanei
Halucinogenele: LSD-ul
Produşii sintetici ai drogurilor „naturale”

CAPITOLUL IV - SIMŢURILE ŞI PERCEPŢIA (Alina Turcescu)

Partea I: Sistemul vizual
Receptorii şi stimularea
Lumina şi undele vizuale
Sunetul şi undele auditive
Sistemul vizual. Structura ochiului
Sistemul vizual: retina
Fovea
Sinteza culorilor
Vederea cromatică. Teorii
Demonstraţia lui Land privind formarea şi percepţia culorilor
De la senzaţie la percepţie
Halucinaţii, iluzii şi percepţii
Psihologia gestaltistă
Legile clarităţii
Ce este constanţa dimensiunii?

Partea a II-a: Sistemul auditiv
Sistemul auditiv. Structura urechii
Urechea internă. Implanturile cohleare. Sensibilitatea auzului uman
Halucinaţiile muzicale în surzenie. Rezumatul părţii a doua

Part a III-a: Simţurile "minore"
Simțul olfactiv
Adaptarea olfactivă 
Mirosul modifică starea de spirit? 
Gustul  
Simţul cutanat
Durerea   
Chinestezia
Echilibrul
Răul de mişcare

Partea a IV-a: Psihofizica şi detecţia semnalelor
    Psychophysics and Signal Detection
    The Difference Threshold (JND)
    Psychophysical Functions
    The Theory of Signal Detection
    D-prime
    Summary: Psychophysics and Signal Detection


Partea a V-a: Percepţia extrasenzorială
    Infrared sensitivity
    Magnetic Sensitivity
    Microwave-Induced Hearing
    Blindsight
    Other Sensitivities
    Extrasensory Perception (ESP)
    Forms of ESP Studied by Parapsychologists
    Perception without Awareness
    Subliminal Perception
    Anniversary Phenomena
    Déjà Vu...Again
    Fraud and Deception
    Selective Reporting
    Summary: Extra Sensory Perception


CAPITOLUL V - CONDIŢIONAREA

Part One: Classical Conditioning
    Classical Conditioning
    Why Classical Conditioning Evolved
    Reflexes
    Pavlov's Dog
    The Conditional Response
    Acquisition of the Conditional Response
    The Acquisition Curve
    Extinction and Spontaneous Recovery
    Generalization
    Discrimination
    Release from Habituation
    Pavlovian Conditioning: "It's not what you think it is"
    Summary: Classical Conditioning

Part Two: Applications of Classical Conditioning
    Applications of Classical Conditioning
    Conditioning of Neurons
    Conditioning and Drug Tolerance
    Conditional Immune Response
    Conditional Emotional Responses
    Sexual Anticipation
    CERs from Traumatic Events
    Taste Aversion
    Summary: Applications of Classical Conditioning

Part Three: Operant Conditioning
    Operant Conditioning
    Starting Out in a "Rat Lab "
    Positive Reinforcement
    The Premack Principle
    Extinction of an Operant Response
    Negative Reinforcement
    Punishment
    Response Cost ("Negative Punishment")
    A 2 x 2 Table of Consequences
    Stimulus Control
    Discriminative Stimuli
    Backward Chaining
    Intermittent Reinforcement and Resistance to Extinction
    Extinction-Induced Resurgence (the "extinction burst")
    Spontaneous Backward Chaining in a Blue Jay
    Avoidance and Escape Learning
    Observational Learning
    Summary: Operant Conditioning

Part Four: Applied Behavior Analysis
    Applied Behavior Analysis
    Behavioral Analysis
    Baselining
    Self-Monitoring as a Method of Behavior Change
    Using Reinforcement
    Using the Premack Principle
    Natural Social Reinforcers
    Secondary Reinforcement Using Tokens
    More about Shaping
    Prompting and Fading
    Differential Reinforcement
    DRO and DRL
    Using Negative Reinforcement
    Using Punishment
    Treatment of Uncontrollable Sneezing
    Punishment from the Environment
    The Punishment Trap
    Response Cost with a Rabbit
    Applied Analysis of Antecedents
    Summary: Applied Behavior Analysis

CAPITOLUL VI- Memoria (Livia Ştefan)

Partea I: De la Ebbinghaus la codificare

Introducere

Ebbinghaus
Curba uitării
Testele de memorie
Conceptul codificării
Învăţarea asociativă
Metoda reamintirii libere
Reamintirea bazată pe indicii
Testele de recunoaştere
Testul de recunoaştere cu alegere forţată
Capacitatea „aproape nelimitată” a memoriei de recunoaştere
Erorile de recunoaştere
Memoria ca o construcţie

Partea a II-a: Diferite tipuri de memorie

Modelul Atkinson-Shiffrin al memoriei
Critici ale modelului Atkinson-Shiffrin
Memoria iconică
Memoria ecoică
Amintiri gustative. Memoria de lucru
Repetiţia şi memorarea. Confuzia acustică
Limitele memoriei şi magicul număr şapte
Memoria de lungă durată (secundară)
Memoria declarativă şi cea procedurală
Memoria implicită şi memoria explicită
Memoria. Tehnica amorsării

Partea a III-a: Perspectivele biologice asupra memoriei

Perspective biologice asupra memoriei
Memoria. Efectul foilor de ceapă
Amnezia retrogradă şi anterogradă
Modulaţia chimică a memoriei
Amintirile de tip bliţ
Ne formăm amintiri sub anestezie?
Memoria dependentă de stare
Cum sunt stocate amintirile?
Karl Lashley şi localizarea amintirilor

Partea a IV-a: Îmbunătăţirea memoriei

Tehnicile de îmbunătăţire a memoriei
Metoda de memorare "Loci"
Imaginaţia interactivă şi memoria
Cum ar trebui să procedeze un student?
Efectul spaţierii
Judecăţile de valoare asupra învăţării
Studiatul înainte de somn
Studiatul în într-o formă care seamănă cu testul
Efortul exclusiv nu ajută
Notiţele ajută

Partea a V-a: Persoane cu memorie extraordinară
Persoane cu memorie extraordinară
Mnemonistul lui Luria
Daniel Tammet
Imaginaţia eidetică şi "Memoria fotografică"
Asimilarea prin interes
Ce au în comun oamenii cu memorie extraordinară?

 

CAPITOLUL VII - CUNOAŞTEREA 

Part One: Visual Information Processing
    The Emergence of Cognitive Science
    Visual Scene Analysis
    Identifying Boundaries through Constraint Propagation
    Top-Down and Bottom-Up Processing
    Mental Imagery
    Mental Maps and Images
    Memory Mostly for Meaning
    Summary: Visual Information Processing

Part Two: Language
    Language
    Language Learning in Babies
    Second Language Learning
    Comprehension
    The Modal Model of Comprehension
    Reading
    Phonetic Decoding and "Phonics" as a Method
    The Resource Allocation Problem
    Reconstructing the Author's Meaning
    Fallacies of Speedreading
    Prose Macrostructure
    Macrostructure in Expository Prose
    Summarization Processes
    The Importance of Revision
    Summary: Language

Part Three: Motor Activity
    Early Research on Motor Activity
    Measuring Hand/Eye Coordination
    The Learning Curve
    Motor Activity as a Cognitive Process
    Motor Routines
    Motor Schemata
    Motor Imagination
    Creativity in Motor Activity
    Automaticity
    Keyboarding as a Highly Practiced Skill
    Motor Errors: Actions Not As Planned
    Summary: Motor Activity

Part Four: Thinking and Problem Solving
    What is Thinking?
    Cognitive Reshuffling
    Selective Attention
    Analysis by Synthesis
    Problem Solving
    Puzzles
    "Thinking Outside the Box" with the 9-dot Problem
    The General Problem Solver
    Advice for Human Problem Solvers
    Constraint Satisfaction as a Problem-Solving Approach
    Classic Biases and Errors
    Expertise and Domain Specific Knowledge
    Expert Systems
    SOAR: Universal Sub-Goaling
    Analytic vs. Holistic Thinking
    Metacognition: Thinking About Thinking
    Effective and Ineffective Problem Solvers
    Summary: Thinking and Problem Solving

CAPITOLUL VIII - COMPORTAMENTUL ANIMAL ŞI CUNOAŞTEREA (Patricia David)
Partea I: Comportamentul animal şi cunoaşterea. Psihologia comparativă
Partea a II-a: Etologia clasică
Partea a III-a: Etologia socială
Part a IV-a: Cunoaşterea animală
Au animalele conştiinţă?
Sunt animalele conştiente? Testul oglinzii
Animalele - procesarea informaţiilor
Inteligenţa specializată a albinelor
Percepţia la cimpanzei
Limbajul şi emoţiile maimuţelor

CAPITOLUL IX - MOTIVAŢIA ŞI EMOŢIILE (Maricica Botescu)

Partea I: Motive biologice
Partea a II-a: Motive cognitive 
Partea a III-a: Psihologia motivaţională a lui Maslow
Partea a IV-a: Emoţiile


CAPITOLUL X - DEZVOLTAREA (Patricia David)

Partea întâi: Influenţe genetice
Influenţele genetice
Genele şi mediul înconjurător: „nu există versus”
Indicele de ereditate

Partea a II-a: Copilul nou-născut
Partea a III-a: Copilăria: ataşamentul, timiditatea, socializarea, înţelegerea simbolurilor
Partea a IV-a: Adolescenţa, maturitatea şi îmbătrânirea
Partea a V-a Moartea

CAPITOLUL XI - PERSONALITATEA (Maricica Botescu)
Partea întâi: Ce este personalitatea?
    Ce este personalitatea? Trăsături şi tipuri. Cele cinci mari trăsături
    Cum ne influenţează genele personalitatea
    Testele de personalitate. Testele Rorscharch şi MMPI
    Personalitatea multiplă

Partea a II-a: Teoria lui Sigmund Freud
    Sine, eu şi supra-eu
    Refularea şi mecanismele de apărare
    Teoria sexuală a lui Freud
  
Partea a III-a. Teorii neofreudiene
    Teoria lui Carl Jung
    Teoria lui Alfred Adler
    Teoria lui Karen Horney
    Erik Erikson şi psihologia eului
 
CAPITOLUL XII - PSIHOLOGIA ANORMALULUI (Maricica Botescu)

Generalităţi
Partea întâi: Definirea comportamentului anormal
Definirea comportamentului anormal
Tulburările psihice ca "disfuncţii periculoase"
Este boala mentală un mit?
Dezinstituționalizarea
DSM: Manualul de Diagnostic și Statistică
Cele cinci axe ale DSM-IV

Partea a doua: Axa 1 a DSM-IV
Schizofrenia
Tipuri de schizofrenie
Schizofrenia paranoidă
Cauzele schizofreniei
Depresia
Mania
Tulburarea bipolară ("Depresia maniacală")
Tulburările anxioase
Atacurile de panică
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)
Tulburările somatoforme, disociative și tulburările factice
Tulburările disociative
Tulburarea disociativă de identitate
Tulburările de depersonalizare
Tulburările factice

Partea a treia: Axa 2 a DSM-IV
Tulburările de personalitate
Personalitatea antisocială
Clasificarea dizabilităţilor intelectuale

Partea a patra: tulburările de dezvoltare
Tulburările de dezvoltare
Atitudinile istorice față de dizabilitățile intelectuale
Integrarea
Sindromul Down
Autismul. Cauze şi manifestări
Autiştii savanţi
ADD și ADHD
Dislexia (tulburarea de citire)
Analizarea și tratarea unei tulburări de învăţare
Suferim toţi de tulburări de dezvoltare?

CAPITOLUL XIII - TERAPIILE (Maricica Botescu)

Partea întâi: Terapiile psihodinamice
Terapiile psihodinamice. Introducere
Abordarea psihodinamică
Metoda cathartică
Experienţele terapeutice ale lui Freud
Freud. Abuzul sexual din copilărie
Ferestre spre inconştient
Asociaţiile libere
"Actele ratate freudiene" şi alte erori
Interpretarea viselor
Psihanaliza
Terapia jungiană
Personificarea aspectelor inconştientului
Abordarea psihologică a lui Alfred Adler
Alfred Adler: analiza stilului de viaţă
Terapia lui Adler. Autoestimarea
Karen Horney. Autoanaliza

Partea a II-a: Diverse abordări ale consilierii psihologice
Consilierea conform lui Carl Rogers
Cum funcţionează terapia lui Rogers
Ellis şi terapia comportamentală raţional-emotivă (REBT)
Terapiile paradoxale

Partea a III-a: Terapii comportamentale 
Modelul medical versus terapia comportamentală
Wolpe şi terapia desensibilizării
Terapiile prin expunere
Sensibilizarea, ca terapie
Sensibilizarea acoperită
Modelarea şi repetarea comportamentului
Terapia lui Beck pentru depresie
Contractul comportamental în terapie

Partea a patra: Tendinţe în terapie
Eclectismul în terapie
Auto-ajutorarea
Terapiile mai scurte
Consilierea bazată pe familie, pe egali şi pe Internet

CAPITOLUL XIV - FRONTIERELE PSIHOLOGIEI (Maricica Botescu)

Partea I: Psihologie şi medicină

Psihologie şi medicină
Cum factori psihologici modifică o afecţiune medicală
Psihoneuroimunologia
Psihologia în spitale
Consilierea recuperării. Recuperarea psihologică şi psihiatrică
Consilierea recuperării. Recuperarea psihologică şi psihiatrică
Medicina comportamentală. Tratamentul comportamental al durerii
Pe ce se pune accentul în psihologia sănătăţii?
Stresul
Conceptul sindromului general de adaptare al lui Selye
Efectele cognitive ale stresului
Agenţi stresori comuni
Rolul emoţiei în stres
Reducerea stresului
Cum poate terapia să modifice funcţionarea creierului
Restructurarea cognitivă  
Cum funcţionează dependenţa
Dependenţa de alcool, droguri şi tutun
Adicţia de medicamente
Adicţii non-toxicomanice
Programe în 12 paşi pentru tratarea adicţiilor
Adicţii utile

Partea a II-a: Psihologie şi lege
Cum poate fi aplicată psihologia în domeniul juridic

Partea a III-a: Psihologia sportului
Psihologia sportului
Fenomenul "sufocării" (stresului extrem) în sport. Ce soluţii există?
Tehnici de relaxare în sport
Concentrare şi vizualizare
Performanţa de vârf şi starea de flux
Psihologia antrenoratului

CAPITOLUL XV: PSIHOLOGIA SOCIALĂ (Maricica Botescu)

Partea întâi: Influenţele grupului

Conformismul. Curba lui Allport
Sherif (1936): normele grupului şi conformitatea
Asch (1951): Conformitatea
Obedienţa omului. Studiul lui Milgram (1963)
A fost cercetarea lui Milgram etică?
Persuasiune şi schimbarea atitudinii
Hovland şi analiza persuasiunii

Modelul probabilităţii analizei

Efectul adormirii vigilenţei

Puterea fricii

Cum funcţionează spălarea creierului
Inocularea şi prevenirea
Disonanța cognitivă
Discrepanţa atitudinală

Partea a II-a: Organizaţii şi mişcări

Mecanismele organizaţiilor şi mişcărilor
Ritualurile de iniţiere organizaţionale
Mişcările carismatice (cultele)
Grupurile şi demonizarea inamicului
Grupurile şi tratamentul devianţilor
Psihologia industrială / organizaţională
Psihologia personalului
Psihologia consumatorului

Psihologia factorilor umani

Psihologia organizaţională

Partea a III-a: Cogniţia socială

Cogniţia socială
Teoria atribuirii. Persoana ori situaţia?
Locul controlului. Influenţa pv deciziile
Atribuire şi emoţie. Tribul Yanomamo
Eroarea fundamentală de atribuire
Ce ne spune prima impresie
Distorsiuni ale percepţiei umane

"Ce e frumos e bun". Efectele frumuseţii

Tehnica dezvăluirii de date despre tine

Cum ce te aştepţi influenţează ce obţii
Aşteptările şi efectul Pygmalion
Părtinirea confirmării

Partea a IV-a: Comportamentul ostil şi de întrajutorare

Apatia spectatorului în situaţii limită
Difuzia responsabilităţii persoanei în grup
Agresivitatea. Cum devenim agresivi
Hormonii şi agresivitatea umană
Experimentul închisorii de la Stanford
Ne influenţează agresivitatea de la TV?
Împuşcăturile din şcoli
Cooperare versus concurenţă

CAPITOLUL XVI: SEX, PRIETENIE ŞI DRAGOSTE (Ana Mitran)

Partea a I: Comportamentul sexual

Dezvoltarea sexuală a fătului
Copilul: dezvoltarea normală a sexualităţii
Pubertatea şi dezvoltarea sexuală
Stimularea sexuală a adultului
Ce produce excitaţia sexuală
Sărutul
Efectul drogurilor asupra experienţei sexuale
Afrodiziacele
Orgasmul
Sexul în căsătorie
Homosexualitatea. Cât de răspândită?
Comportamentul homosexual. Modele
Impactul SIDA asupra sexualităţii
Lesbianismul
Este homosexualitatea naturală?
Ce provoacă homosexualitatea?

Partea a II-a: Tulburările sexuale şi terapia sexuală
Sindromul disforic de gen
Parafilia
Travestism
Exhibiţionism
Masochism şi sadism
Tratamentul tulburărilor sexuale
Terapia sexuală devine tot mai complicată

Partea a III-a: Tipuri de relaţii
Cum ne împrietenim. Factorii implicaţi
Cum arată prietenul ideal?
Iubirea pasională. Indică durata relaţiei?
Îndrăgostirea şi semnele ei iniţiale
Este necesară iubirea romantică?
Şase tipuri de iubire
Sexul şi agresivitatea, cât de relaţionate?
“Sadismul psihologic” în relaţiile imature
Violenţa în relaţii (masochismul). Un model  
Cauzele geloziei bărbatului
Viol pe timpul întâlnirii
 
Partea a IV-a: Arta iubirii
Arta iubirii
Stările orgiastice
Conformitatea, ca soluţie la anxietate
Activitatea creativă
Dragostea, ca afirmare de sine
Secretul relaţiilor pe termen lung
Patru factori predictivi ai divorţului
Ce faci când nu ţi-ai găsit perechea
Evitarea plictiselii în cuplu
Iubirea, ca instrument social de relaţionare
Iubirea şi divinitatea
 

Sfârşit

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Ce este adaptarea olfactivă? Cât de completă este după câteva minute? Adaptarea senzorială, diminuarea răspunsului în urma stimulării continue, apare în cazul mirosului ca şi în celelalte simţuri. Adaptarea olfactivă este rapidă şi aproape completă din cauza unui sistem chimic special ce neutralizează răspunsul receptorilor olfactivi la mirosuri. În cazul olfacţiei, mirosurile par cu 80% mai puţin puternice după câteva minute de expunere la ele.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

De ce au şerpii limba bifurcată? Limba bifurcată a unui şarpe constituie un sistem necesar pentru detecţia mirosului. O pereche de senzori chimici, câte unul pe fiecare latură a bifurcaţiei limbii, furnizează direct informaţii către o parte a creierului numită vomeronasală sau organul lui Jacobson. De ce este limba şarpelui bifurcată? Pentru că aceasta oferă informaţii direcţionale şarpelui prin aceea că cei doi receptori sunt stimulaţi în grade diferite de mirosurile ce vin din direcţii diferite.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

Vederea și auzul sunt adesea numite simțurile majore, în timp ce mirosul, gustul și simțul tactil sunt numite simțurile minore. Însă ele nu sunt, de fapt, minore. Oamenii care au pierdut un simț minor, precum olfacția (mirosul) sau simțul gustativ (gustul), sunt complet tulburați de handicapul lor. Este adevărat că simțurile minore au zone mai mici dedicate lor în creier și manuale, comparativ cu vederea și auzul.

Comentarii -

(Timp citire: 5 - 6 minute)

Introducere in psihologieÎn discuţia despre percepţia vizuală am argumentat faptul că halucinaţiile demonstrează natura constructivă a percepţiei. Percepţia auditivă este, de asemenea, construită la nivelul creierului. Sunetul, ca orice experienţă integrată, trebuie să fie sintetizat (pus laolaltă) de mecanismele neuronale. La fel ca în cazul vederii, procesul de sinteză nu copiază întotdeauna identic informaţia senzorială ce ajunge la sistemul nervos.

Comentarii -

(Timp citire: 5 - 6 minute)

Urechea internă se află dincolo de oscioare. Fereastra ovală este granița dintre urechea medie și cea internă, la fel cum timpanul (membrana timpanală) este granița între urechea medie și cea externă. Urechea internă este plină cu fluid și încastrată de unele dintre cele mai dure oase ale craniului. Organul principal al urechii interne este cochilia, o structură în formă de melc.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

Cărui fel de energie răspunde simţul auditiv? În ce constă sunetul?  În timp ce ochiul răspunde radiaţiei electromagnetice, urechea răspunde la undele de presiune din aer. Sunetul constă în unde alternative de aer comprimat şi decomprimat. De aceea poţi auzi notele de bas într-un concert zgomotos. Undele de presiune şi vibraţiile pe care le creează în lucruri sunt suficient de puternice pentru a fi receptate cu ajutorul simţului tactil.

Comentarii -

(Timp citire: 4 - 5 minute)

Constanţa dimensiunii este tendinţa obiectelor de a păstra aceeaşi dimensiune aparentă indiferent dacă se apropie sau se depărtează de noi. De ce nu gândim că o maşină se micşorează când se îndepărtează de noi, chiar dacă imaginea de pe retină se micşorează? Noi ştim că se îndepărtează şi ştim asta la nivel primar ce nu necesită timp de gândire.

Comentarii -

(Timp citire: 5 minute)

Când terapeuţii comportamentalişti abordează problemele pe termen lung, persoanelor aflate în tratament sau rudelor acestora li se poate cere să semneze un contract comportamental, în care se arată că sunt de acord să adere la anumite principii. Părinților li se poate cere să negocieze un contract cu un adolescent rebel, precizând libertăţi şi responsabilităţi.

Comentarii -

(Timp citire: 2 - 3 minute)

Mişcarea relativă de la aproape la departe a obiectelor este un indicator pentru distanţă. Copiii o descoperă atunci când privesc prin fereastra maşinii. Obiectele îndepărtate apar statice, în timp ce copacii, stâlpii şi alte obiecte apropiate se mişcă. Copiii pot întreba: ”De ce aceşti copaci merg mai repede decât luna?” Acest fenomen este numit, de asemenea, mişcare paralaxă.

Comentarii -

(Timp citire: 36 - 40 minute)

Majoritatea celor descrise până acum s-au întâmplat în Statele Unite. Ramura europeană a ştiinţei comportamentului animal s-a dezvoltat independent. A început în anii 1870 şi un secol mai târziu a fuzionat cu psihologia comparativă pentru a forma ştiinţa modernă a comportamentului animal. Tradiţia europeană a fost numită etologie. La mijlocul secolului, abordarea psihologiei comparative şi a etologiei a fost foarte diferită.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Aaron Beck, director al Centrului pentru terapie cognitivă de la Universitatea din Pennsylvania, este  descris în cea mai mare parte ca un terapeut cognitiv-comportamentalist. Ca şi Ellis, Beck a fost instruit în psihanaliza tradiţională, dar fiind deziluzionat de ea a început să-şi dezvolte propria terapie în anul 1959. Asemenea lui Ellis, Beck şi-a construit terapia în jurul ideii de eliminare a aspectelor  iraţionale ale discursului interior şi pe încurajarea evaluărilor realiste ale situaţiilor.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

După ce succesul terapiei prin desensibilizare a atras atenţia asupra noului domeniu al terapiei comportamentale din anii '50 şi '60, terapeuţii comportamentalişti au început să se ramifice în diferite tipuri de terapie, bazate pe desensibilizare şi sensibilizare. Lucrarea lui Albert Bandura Principles of Behavior Modification (Principiile modificării comportamentului (1967) a introdus conceptele de întărire indirectă, modelare şi repetarea comportamentului pentru uzul terapeuţilor comportamentalişti.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

Care este scopul sensibilizării acoperite? Care a fost procedura lui Cautela? Sensibilizarea acoperită este o formă de sensibilizare în care procesul de condiţionare are loc în imaginaţie, în afara câmpului vizual (fiind mai degrabă ascunsă, decât făţişă). Să presupunem că un alcoolic doreşte să renunţe la băutură.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Ce este sensibilizarea, ca terapie opusă desensibilizării? Opusul desensibilizării este sensibilizarea, aceasta vizând antrenarea individului să reacţioneze mai intens la un stimul. Dacă desensibilizarea este folosită pentru a elimina temerile şi neliniştile, sensibilizarea este utilizată pentru a stabili un comportament normal sau de dorit, prin condiţionare clasică.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

Desensibilizarea a avut atât de mult succes încât a devenit foarte importantă pentru terapeuţii comportamentalişti. Ea întemeia credibilitatea abordării lor pe rezultate şi pe promisiunea de a face saltul de la studiul condiţionării din laborator la psihologia clinică, fundamentând astfel tratamentul pe proceduri derivate din probe experimentale.

Comentarii -

(Timp citire: 4 - 5 minute)

Desensibilizarea a fost prima terapie care a primit denumirea de terapie comportamentală. Cercetătorii au folosit conştient intuiţiile din timpul experimentelor asupra reflexelor condiţionate pentru rezolvarea problemelor de comportament, fără a mai încerca să trateze tulburările mintale subsecvente. Deoarece desensibilizarea, propusă de Joseph Wolpe, a fost prima terapie larg adoptată pe baza unor principii behavoriste, Wolpe este adesea numit tatăl terapiei comportamentale.

Comentarii -

(Timp citire: 26 - 29 minute)

Începutul psihologiei comparative. Psihologia comparativă şi-a luat numele de la obiectivul comparării comportamentului diferitelor specii de animale. Această ramură şi-a început activitatea la scurt timp după publicarea cărţilor lui Charles Darwin „The Origin of Species” (1859) (tr. „Originea speciilor”) şi „The Descent of Man” (1874) (tr. „Originea omului”).

Comentarii -

(Timp citire: 5 minute)

Atunci când sistemul perceptiv formează un obiect al percepţiei sau gestalt, întreaga imagine are o realitate a sa proprie, independentă de părţile sale. Psihologul gestaltist Kurt Koffka a făcut o afirmaţie celebră despre acest lucru: ”Întregul este altceva decât suma părţilor sale”. Această afirmaţie este adesea tradusă în engleză ca ”Întregul este mai mult decât suma părţilor”.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Kohler, unul dintre psihologii gestaltişti influenţi, a descris legile clarităţii (ale ”pragnanz”) ce, spunea el, determină care obiect (gestalt) va fi format într-o situaţie de stimul ambiguu. În germană, ”pragnanz” înseamnă claritate, aşa că legile ”pragnanzului” sunt legile clarităţii. Cea mai întâlnită traducere este de ”legile bunei forme”. O lege a clarităţii identifică o tendinţă organizaţională, un mod în care creierul uman decide să unifice lucrurile.

Comentarii -

(Timp citire: 8 - 9 minute)

Terapiile comportamentale sunt acele terapii care utilizează proceduri de condiţionare. La sfârşitul anilor '60, terapiile comportamentale au câştigat brusc în influenţă, întrucât ele veneau cu un set alternativ de ipoteze referitoare la natura problemelor unui client, precum şi cu un nou set de tehnici de tratare a acestor probleme.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Introducere in psihologieIluziile au constituit argumente extrem de importante pentru psihologii gestaltişti de la începutul secolului 20. Cuvântul ”gestalt” (pronunţat ge-STALT cu un ”g” puternic precum în ”get”) este cuvântul german pentru ”formă” sau ”întreg”. Se referă la o structură, lucru, formă, configuraţie sau obiect: ceva întreg. Cuvântul ”obiect perceput” înseamnă cam acelaşi lucru precum gestalt: un obiect al percepţiei.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

Cei mai mulţi oameni nu se gândesc niciodată la faptul că procesele noastre perceptive sunt sintetice, reunite de creier. Reflectăm la acest lucru doar când e vorba despre vise, iluzii şi halucinaţii. Atunci faptul că percepţia este construită devine evident. Că putem trata percepţiile normale din starea de veghe ca fiind veridice (conforme cu lumea exterioară) se datorează acurateţii ei obişnuite. În general vorbind, ne putem încrede în ceea ce ne spune sistemul nostru perceptiv.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Introducere in psihologieRoger Schank, un cercetător cognitiv influent, a spus simplu că: ”Noi avem în minţile noastre un model al lumii” (Schank, 1983, p.28). Percepţia este actul ce foloseşte fluxul de informaţii din mediu pentru a ghida construirea unui model mai mult sau mai puţin adecvat al lumii. Unde trasăm linia între senzaţie şi percepţie? Unde procesarea informaţiei senzoriale (codificarea fidelă a trăsăturilor din mediu de către neuronii senzoriali) se transformă în percepţie (construcţia unui model de interpretare a lumii)?

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

Pentru aproape un secol oamenii de ştiinţă au argumentat fie în favoarea teoriei tricromatice, fie în favoarea teoriei culorilor oponente ca explicaţie a vederii color. Aşa cum s-a dovedit, ambele teorii aveau dreptate parţial. Teoria tricromatică a fost susţinută de descoperirea a trei tipuri de conuri. Teoria culorilor oponente a fost sprijinită de descoperirea canalelor roşu /verde şi galben /albastru.

Comentarii -

(Timp citire: 30 - 32 minute)

În 1968, International Council of Medical Science (tr. Consiliul Internaţional de Ştiinţe Medicale) a stabilit patru criterii pentru diagnosticarea morţii: 1. Pierderea oricărui răspuns la mediu; 2. Încetarea completă a reflexelor şi pierderea tonusului muscular; 3. Oprirea respiraţiei spontane; 4. Scăderea bruscă a tensiunii arteriale. Care este definiţia modernă a morţii?

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

În 1802, Thomas Young considera că întreaga vedere umană se produce prin combinarea sensibilităţii la roşu, verde şi albastru. Această teorie, modificată de Hermann von Helmholtz în 1852, este cunoscută ca teoria Young-Helmholtz sau tricromatică a vederii color. Ideea fundamentală era că ochiul răspunde celor trei culori primare, iar combinarea celor trei culori primare prin sinteza aditivă a culorilor formează toate celelalte culori.

Comentarii -

(Timp citire: 4 - 5 minute)

Introducere in psihologieÎntr-o carte intitulată Strategii paradoxale în psihoterapie (1986), Leon F. Seltzer a descris modul în care psihologia inversă ar putea fi folosită în producerea de schimbări terapeutice.

Comentarii -

(Timp citire: 17 - 18 minute)

Introducere in psihologieTerapia non-directivă, cu insistenţa ei că iniţiativa schimbării trebuie să vină de la client, nu dă rezultate în toate cazurile. Unii oameni răspund mai bine la o provocare directă sau la o recomandare specifică. Unei astfel de persoane i s-ar potrivi mai mult terapia lui Albert Ellis. Ellis şi-a intitulat propria tehnică terapie comportamentală raţional-emotivă (REBT).

Comentarii -

(Timp citire: 8 minute)

Conceptul de terapie centrată pe client este simplu. Consilierul se străduieşte să înţeleagă clientul şi modul în care acesta vede lumea. Consilierul oferă o atmosferă primitoare şi caldă în care clientul să poată realiza o anumită auto-explorare. Mai ales în primele zile ale terapiei rogersiene, mulţi terapeuţi centraţi pe client încearcă să reformuleze ceea ce spune clientul, pentru a se asigura că au o înţelegere clară. Nu se dă niciun sfat direct totuşi, urmărindu-se doar înţelegerea.

Comentarii -

(Timp citire: 5 minute)

Prin ce se diferenţiază abordarea lui Rogers de cea a lui Ellis? În profesia de consiliere şi psihologie clinică pot fi identificate mai multe abordări terapeutice profund diferite. La începutul anilor '80, Smith (1982) afirma că cele mai influente figuri din consilierea şi psihologia clinică erau Carl Rogers şi Albert Ellis. Aceste două abordări şi-au menţinut influenţa peste ani. Ele au asigurat, de asemenea, o modalitate eficace de diferenţiere a stilurilor de consiliere, datorită anumitor tehnici complet opuse la care au apelat.

Comentarii -