Vă invităm să citiţi traducerea cărţii Introducere în psihologie, de Russell A. Dewey. În peste 1000 de articole, vom trece în revistă toate domeniile psihologiei, într-o manieră succintă şi clară. Îi puteţi scrie autorului la: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
CAPITOLUL I: PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢĂ
Partea I: Ce este psihologia?
Ce este psihologia?
Subdomeniile psihologiei
Patru abordări ale cercetării psihologice
Sumar: Ce este psihologia?
Partea a II-a: Istoria psihologiei
Frenologia
Psihofizica tradiţională
Noua psihologie a lui Wundt
James şi funcţionalismul
Primele femei psiholog
Witmer inventează psihologia clinică
Watson şi behaviorismul
Behaviorismul mijlocului secolului al XX-lea
A treia cale: psihologia umanistă
Tendinţe moderne în psihologie
Partea a III-a: Gândirea critică
Gândirea critică
Rolul ştiinţei
Construirea modelului şi harta realităţii
Definiţii operaţionale
Definiţiile operaţionale - nu întotdeauna bune
Distingând definiţiile operaţionale, variabilele şi valorile
Încredere şi validitate
Măsura mărturiei: lipsită de încredere
Constructele şi problema reificării
Importanţa replicării
Sindromul pseudoştiinţei
Legea lipsei de atractivitate a unei idei
Legendele urbane
Popularizarea descoperirilor în afara publicaţiilor serioase"
Ideile mele pun în pericol sistemul..."
Avantajul replicărilor multiple ale experimentelor
Partea a IV-a: Cercetarea bazată pe observaţie şi cea experimentală
Cercetarea bazată pe observaţie
Corelaţia şi predicţia
Predicţii bazate pe date statistice
Capcane în cercetarea bazată pe observaţie
Efectul de măsurare şi de observator
Chestionare, anchete şi sondaje
Importanţa numerelor mari
Eroarea de eşantionare
Eşantioanele de respondenţi
Eşantioane stabilite incorect
Afectarea rezultatelor prin opţiunile oferite
Sondajele şi formularea întrebărilor
Influenţarea prin context
Opinii neavizate
Sondajele de tip ”push poll”
Cercetarea experimentală și capcanele ei
Variabilele independente şi dependente
Variabilele confundate
Sondajele şi problema auto-selecţiei
Controlul experimental
Efectul placebo
Efectul experimentatorului
Modelul de testare "dublu-orb"
Două puncte forte ale ştiinţei
CAPITOLUL II: SISTEMUL NERVOS CENTRAL (SNC)
Partea I: Creierul
Creierul
Dezvoltarea SNC în embrion
Cortexul cerebral
Lobii creierului
Homunculus
Specializarea emisferică
Testul Wada
Emisfera dreaptă, emisfera stângă
Structurile şi funcţiile subcorticale
Cerebelul
Sistemul nervos periferic
EEG şi potenţialul evocat
Computerul tomograf
Tomografia cu emisie de pozitroni - PET
RMN-ul şi RMN-ul funcţional (RMNf)
Partea a II-a: Neuropsihologia
Neuropsychology
Causes of Brain Injury
Phineas Gage
Aphasias
Aphasic Speech
Wernicke's Aphasia
Moniz and Lobotomies
Effects of Lobotomies
Facial Blindness
The Parietal Syndrome
The Split-Brain Operation
Dual Consciousness in Split-Brain Patients
Brain Stimulation
Stimulated Movement
Stimulated Mental States
Hallucinated Memories
Other Psychological Responses to Brain Stimulation
The Pleasure Centers
Stimulation of the Amygdala
Function of the Amygdala
Epileptic Auras: A Natural Form of Brain Stimulation
Deja Vu as a Brain Event
Multiple Types of Intelligence
Summary: Neuropsychology
Partea a III-a: Neuronii
Neurons
Cajal's Drawings
How Neurons Communicate
The Quiet Revolution
Gap Junctions
Weak Electrical Interactions and Local Circuits
Biomolecular Transfer
"Neurons are People"
A Close Look at a Real Neuron
Transmitter Substances
Manipulation of Neurotransmitters
Acetylcholine
Dopamine
Norepinephrine
Serotonin
GABA
Brain Peptides
Nitric Oxide, Glutamate, and Neuroimmunology
Endorphins
Neural Evolution
Summary: Neurons
CAPITOLUL III - STĂRILE CONŞTIINŢEI
Partea I: Conştiinţa
Conştiinţa
Când este conştiinţa utilă?
Procesele inconştiente în gândire
Învăţarea inconştientă
Localizarea “executivului”
Două tipare de gândire
Redescoperirea celor două tipare
Partea a II-a: Somnul
Somnul
Somnul REM la pisici
Stadiile somnului
Visele şi somnul REM – două lucruri distincte
Amintirea viselor
Mişcările oculare şi corporale în timpul viselor
Somnul normal şi cel perturbat
Modificările somnului odată cu vârsta
Somnul şi melatonina
Deprivarea de somn
Diagnosticul eronat de insomnie
Somnul şi variaţiile de temperatură
Avansarea ritmului zilnic
Încercări de a explica somnul
Fenomene interesante în somn
Somnambulismul şi vorbirea în somn
Starea hipnagogică
Starea hipnopompică
Tulburări ale somnului
Paralizia în somn
HSD şi „beţia somnului”
Tulburarea somnului REM
Apneea şi sforăitul
Coşmarurile
Visele
Visele lucide
Semnificaţia viselor
Partea a III-a: Hipnoza
Primele cercetări în domeniul hipnozei
Inducţia hipnotică
Sugestia hipnotică
Hipnoza ca stare disociativă
Hipnoza şi observatorul ascuns
Hipnoza şi memoria
Problema întrebărilor ajutătoare
Partea a IV-a: Meditaţia
Meditaţia
Cercetări asupra meditaţiei
Partea a V-a: Drogurile psihoactive
Drogurile psihoactive
Categorii de droguri
Alcoolul. Efecte benefice şi nocive
Sedativele. Tipuri şi efecte
Stimulentele: amfetaminele
Cocaina. Mecanism şi efecte
Cafeina
Opiaceele: heroina şi morfina
Oxidul de azot şi inhalanţii
Marijuana
Efectele marijuanei
Halucinogenele: LSD-ul
Produşii sintetici ai drogurilor „naturale”
CAPITOLUL IV - SIMŢURILE ŞI PERCEPŢIA (Alina Turcescu)
Partea I: Sistemul vizual
Receptorii şi stimularea
Lumina şi undele vizuale
Sunetul şi undele auditive
Sistemul vizual. Structura ochiului
Sistemul vizual: retina
Fovea
Sinteza culorilor
Vederea cromatică. Teorii
Demonstraţia lui Land privind formarea şi percepţia culorilor
De la senzaţie la percepţie
Halucinaţii, iluzii şi percepţii
Psihologia gestaltistă
Legile clarităţii
Ce este constanţa dimensiunii?
Partea a II-a: Sistemul auditiv
Sistemul auditiv. Structura urechii
Urechea internă. Implanturile cohleare. Sensibilitatea auzului uman
Halucinaţiile muzicale în surzenie. Rezumatul părţii a doua
Part a III-a: Simţurile "minore"
Simțul olfactiv
Adaptarea olfactivă
Mirosul modifică starea de spirit?
Gustul
Simţul cutanat
Durerea
Chinestezia
Echilibrul
Răul de mişcare
Partea a IV-a: Psihofizica şi detecţia semnalelor
Psychophysics and Signal Detection
The Difference Threshold (JND)
Psychophysical Functions
The Theory of Signal Detection
D-prime
Summary: Psychophysics and Signal Detection
Partea a V-a: Percepţia extrasenzorială
Infrared sensitivity
Magnetic Sensitivity
Microwave-Induced Hearing
Blindsight
Other Sensitivities
Extrasensory Perception (ESP)
Forms of ESP Studied by Parapsychologists
Perception without Awareness
Subliminal Perception
Anniversary Phenomena
Déjà Vu...Again
Fraud and Deception
Selective Reporting
Summary: Extra Sensory Perception
CAPITOLUL V - CONDIŢIONAREA
Part One: Classical Conditioning
Classical Conditioning
Why Classical Conditioning Evolved
Reflexes
Pavlov's Dog
The Conditional Response
Acquisition of the Conditional Response
The Acquisition Curve
Extinction and Spontaneous Recovery
Generalization
Discrimination
Release from Habituation
Pavlovian Conditioning: "It's not what you think it is"
Summary: Classical Conditioning
Part Two: Applications of Classical Conditioning
Applications of Classical Conditioning
Conditioning of Neurons
Conditioning and Drug Tolerance
Conditional Immune Response
Conditional Emotional Responses
Sexual Anticipation
CERs from Traumatic Events
Taste Aversion
Summary: Applications of Classical Conditioning
Part Three: Operant Conditioning
Operant Conditioning
Starting Out in a "Rat Lab "
Positive Reinforcement
The Premack Principle
Extinction of an Operant Response
Negative Reinforcement
Punishment
Response Cost ("Negative Punishment")
A 2 x 2 Table of Consequences
Stimulus Control
Discriminative Stimuli
Backward Chaining
Intermittent Reinforcement and Resistance to Extinction
Extinction-Induced Resurgence (the "extinction burst")
Spontaneous Backward Chaining in a Blue Jay
Avoidance and Escape Learning
Observational Learning
Summary: Operant Conditioning
Part Four: Applied Behavior Analysis
Applied Behavior Analysis
Behavioral Analysis
Baselining
Self-Monitoring as a Method of Behavior Change
Using Reinforcement
Using the Premack Principle
Natural Social Reinforcers
Secondary Reinforcement Using Tokens
More about Shaping
Prompting and Fading
Differential Reinforcement
DRO and DRL
Using Negative Reinforcement
Using Punishment
Treatment of Uncontrollable Sneezing
Punishment from the Environment
The Punishment Trap
Response Cost with a Rabbit
Applied Analysis of Antecedents
Summary: Applied Behavior Analysis
CAPITOLUL VI- Memoria (Livia Ştefan)
Partea I: De la Ebbinghaus la codificare
Introducere
Ebbinghaus
Curba uitării
Testele de memorie
Conceptul codificării
Învăţarea asociativă
Metoda reamintirii libere
Reamintirea bazată pe indicii
Testele de recunoaştere
Testul de recunoaştere cu alegere forţată
Capacitatea „aproape nelimitată” a memoriei de recunoaştere
Erorile de recunoaştere
Memoria ca o construcţie
Partea a II-a: Diferite tipuri de memorie
Modelul Atkinson-Shiffrin al memoriei
Critici ale modelului Atkinson-Shiffrin
Memoria iconică
Memoria ecoică
Amintiri gustative. Memoria de lucru
Repetiţia şi memorarea. Confuzia acustică
Limitele memoriei şi magicul număr şapte
Memoria de lungă durată (secundară)
Memoria declarativă şi cea procedurală
Memoria implicită şi memoria explicită
Memoria. Tehnica amorsării
Partea a III-a: Perspectivele biologice asupra memoriei
Perspective biologice asupra memoriei
Memoria. Efectul foilor de ceapă
Amnezia retrogradă şi anterogradă
Modulaţia chimică a memoriei
Amintirile de tip bliţ
Ne formăm amintiri sub anestezie?
Memoria dependentă de stare
Cum sunt stocate amintirile?
Karl Lashley şi localizarea amintirilor
Partea a IV-a: Îmbunătăţirea memoriei
Tehnicile de îmbunătăţire a memoriei
Metoda de memorare "Loci"
Imaginaţia interactivă şi memoria
Cum ar trebui să procedeze un student?
Efectul spaţierii
Judecăţile de valoare asupra învăţării
Studiatul înainte de somn
Studiatul în într-o formă care seamănă cu testul
Efortul exclusiv nu ajută
Notiţele ajută
Partea a V-a: Persoane cu memorie extraordinară
Persoane cu memorie extraordinară
Mnemonistul lui Luria
Daniel Tammet
Imaginaţia eidetică şi "Memoria fotografică"
Asimilarea prin interes
Ce au în comun oamenii cu memorie extraordinară?
CAPITOLUL VII - CUNOAŞTEREA
Part One: Visual Information Processing
The Emergence of Cognitive Science
Visual Scene Analysis
Identifying Boundaries through Constraint Propagation
Top-Down and Bottom-Up Processing
Mental Imagery
Mental Maps and Images
Memory Mostly for Meaning
Summary: Visual Information Processing
Part Two: Language
Language
Language Learning in Babies
Second Language Learning
Comprehension
The Modal Model of Comprehension
Reading
Phonetic Decoding and "Phonics" as a Method
The Resource Allocation Problem
Reconstructing the Author's Meaning
Fallacies of Speedreading
Prose Macrostructure
Macrostructure in Expository Prose
Summarization Processes
The Importance of Revision
Summary: Language
Part Three: Motor Activity
Early Research on Motor Activity
Measuring Hand/Eye Coordination
The Learning Curve
Motor Activity as a Cognitive Process
Motor Routines
Motor Schemata
Motor Imagination
Creativity in Motor Activity
Automaticity
Keyboarding as a Highly Practiced Skill
Motor Errors: Actions Not As Planned
Summary: Motor Activity
Part Four: Thinking and Problem Solving
What is Thinking?
Cognitive Reshuffling
Selective Attention
Analysis by Synthesis
Problem Solving
Puzzles
"Thinking Outside the Box" with the 9-dot Problem
The General Problem Solver
Advice for Human Problem Solvers
Constraint Satisfaction as a Problem-Solving Approach
Classic Biases and Errors
Expertise and Domain Specific Knowledge
Expert Systems
SOAR: Universal Sub-Goaling
Analytic vs. Holistic Thinking
Metacognition: Thinking About Thinking
Effective and Ineffective Problem Solvers
Summary: Thinking and Problem Solving
CAPITOLUL VIII - COMPORTAMENTUL ANIMAL ŞI CUNOAŞTEREA (Patricia David)
Partea I: Comportamentul animal şi cunoaşterea. Psihologia comparativă
Partea a II-a: Etologia clasică
Partea a III-a: Etologia socială
Part a IV-a: Cunoaşterea animală
Au animalele conştiinţă?
Sunt animalele conştiente? Testul oglinzii
Animalele - procesarea informaţiilor
Inteligenţa specializată a albinelor
Percepţia la cimpanzei
Limbajul şi emoţiile maimuţelor
CAPITOLUL IX - MOTIVAŢIA ŞI EMOŢIILE (Maricica Botescu)
Partea I: Motive biologice
Partea a II-a: Motive cognitive
Partea a III-a: Psihologia motivaţională a lui Maslow
Partea a IV-a: Emoţiile
CAPITOLUL X - DEZVOLTAREA (Patricia David)
Partea întâi: Influenţe genetice
Influenţele genetice
Genele şi mediul înconjurător: „nu există versus”
Indicele de ereditate
Partea a II-a: Copilul nou-născut
Partea a III-a: Copilăria: ataşamentul, timiditatea, socializarea, înţelegerea simbolurilor
Partea a IV-a: Adolescenţa, maturitatea şi îmbătrânirea
Partea a V-a Moartea
CAPITOLUL XI - PERSONALITATEA (Maricica Botescu)
Partea întâi: Ce este personalitatea?
Ce este personalitatea? Trăsături şi tipuri. Cele cinci mari trăsături
Cum ne influenţează genele personalitatea
Testele de personalitate. Testele Rorscharch şi MMPI
Personalitatea multiplă
Partea a II-a: Teoria lui Sigmund Freud
Sine, eu şi supra-eu
Refularea şi mecanismele de apărare
Teoria sexuală a lui Freud
Partea a III-a. Teorii neofreudiene
Teoria lui Carl Jung
Teoria lui Alfred Adler
Teoria lui Karen Horney
Erik Erikson şi psihologia eului
CAPITOLUL XII - PSIHOLOGIA ANORMALULUI (Maricica Botescu)
Generalităţi
Partea întâi: Definirea comportamentului anormal
Definirea comportamentului anormal
Tulburările psihice ca "disfuncţii periculoase"
Este boala mentală un mit?
Dezinstituționalizarea
DSM: Manualul de Diagnostic și Statistică
Cele cinci axe ale DSM-IV
Partea a doua: Axa 1 a DSM-IV
Schizofrenia
Tipuri de schizofrenie
Schizofrenia paranoidă
Cauzele schizofreniei
Depresia
Mania
Tulburarea bipolară ("Depresia maniacală")
Tulburările anxioase
Atacurile de panică
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)
Tulburările somatoforme, disociative și tulburările factice
Tulburările disociative
Tulburarea disociativă de identitate
Tulburările de depersonalizare
Tulburările factice
Partea a treia: Axa 2 a DSM-IV
Tulburările de personalitate
Personalitatea antisocială
Clasificarea dizabilităţilor intelectuale
Partea a patra: tulburările de dezvoltare
Tulburările de dezvoltare
Atitudinile istorice față de dizabilitățile intelectuale
Integrarea
Sindromul Down
Autismul. Cauze şi manifestări
Autiştii savanţi
ADD și ADHD
Dislexia (tulburarea de citire)
Analizarea și tratarea unei tulburări de învăţare
Suferim toţi de tulburări de dezvoltare?
CAPITOLUL XIII - TERAPIILE (Maricica Botescu)
Partea întâi: Terapiile psihodinamice
Terapiile psihodinamice. Introducere
Abordarea psihodinamică
Metoda cathartică
Experienţele terapeutice ale lui Freud
Freud. Abuzul sexual din copilărie
Ferestre spre inconştient
Asociaţiile libere
"Actele ratate freudiene" şi alte erori
Interpretarea viselor
Psihanaliza
Terapia jungiană
Personificarea aspectelor inconştientului
Abordarea psihologică a lui Alfred Adler
Alfred Adler: analiza stilului de viaţă
Terapia lui Adler. Autoestimarea
Karen Horney. Autoanaliza
Partea a II-a: Diverse abordări ale consilierii psihologice
Consilierea conform lui Carl Rogers
Cum funcţionează terapia lui Rogers
Ellis şi terapia comportamentală raţional-emotivă (REBT)
Terapiile paradoxale
Partea a III-a: Terapii comportamentale
Modelul medical versus terapia comportamentală
Wolpe şi terapia desensibilizării
Terapiile prin expunere
Sensibilizarea, ca terapie
Sensibilizarea acoperită
Modelarea şi repetarea comportamentului
Terapia lui Beck pentru depresie
Contractul comportamental în terapie
Partea a patra: Tendinţe în terapie
Eclectismul în terapie
Auto-ajutorarea
Terapiile mai scurte
Consilierea bazată pe familie, pe egali şi pe Internet
CAPITOLUL XIV - FRONTIERELE PSIHOLOGIEI (Maricica Botescu)
Partea I: Psihologie şi medicină
Psihologie şi medicină
Cum factori psihologici modifică o afecţiune medicală
Psihoneuroimunologia
Psihologia în spitale
Consilierea recuperării. Recuperarea psihologică şi psihiatrică
Consilierea recuperării. Recuperarea psihologică şi psihiatrică
Medicina comportamentală. Tratamentul comportamental al durerii
Pe ce se pune accentul în psihologia sănătăţii?
Stresul
Conceptul sindromului general de adaptare al lui Selye
Efectele cognitive ale stresului
Agenţi stresori comuni
Rolul emoţiei în stres
Reducerea stresului
Cum poate terapia să modifice funcţionarea creierului
Restructurarea cognitivă
Cum funcţionează dependenţa
Dependenţa de alcool, droguri şi tutun
Adicţia de medicamente
Adicţii non-toxicomanice
Programe în 12 paşi pentru tratarea adicţiilor
Adicţii utile
Partea a II-a: Psihologie şi lege
Cum poate fi aplicată psihologia în domeniul juridic
Partea a III-a: Psihologia sportului
Psihologia sportului
Fenomenul "sufocării" (stresului extrem) în sport. Ce soluţii există?
Tehnici de relaxare în sport
Concentrare şi vizualizare
Performanţa de vârf şi starea de flux
Psihologia antrenoratului
CAPITOLUL XV: PSIHOLOGIA SOCIALĂ (Maricica Botescu)
Partea întâi: Influenţele grupului
Conformismul. Curba lui Allport
Sherif (1936): normele grupului şi conformitatea
Asch (1951): Conformitatea
Obedienţa omului. Studiul lui Milgram (1963)
A fost cercetarea lui Milgram etică?
Persuasiune şi schimbarea atitudinii
Hovland şi analiza persuasiunii
Modelul probabilităţii analizei
Efectul adormirii vigilenţei
Puterea fricii
Cum funcţionează spălarea creierului
Inocularea şi prevenirea
Disonanța cognitivă
Discrepanţa atitudinală
Partea a II-a: Organizaţii şi mişcări
Mecanismele organizaţiilor şi mişcărilor
Ritualurile de iniţiere organizaţionale
Mişcările carismatice (cultele)
Grupurile şi demonizarea inamicului
Grupurile şi tratamentul devianţilor
Psihologia industrială / organizaţională
Psihologia personalului
Psihologia consumatorului
Psihologia factorilor umani
Psihologia organizaţională
Partea a III-a: Cogniţia socială
Cogniţia socială
Teoria atribuirii. Persoana ori situaţia?
Locul controlului. Influenţa pv deciziile
Atribuire şi emoţie. Tribul Yanomamo
Eroarea fundamentală de atribuire
Ce ne spune prima impresie
Distorsiuni ale percepţiei umane
"Ce e frumos e bun". Efectele frumuseţii
Tehnica dezvăluirii de date despre tine
Cum ce te aştepţi influenţează ce obţii
Aşteptările şi efectul Pygmalion
Părtinirea confirmării
Partea a IV-a: Comportamentul ostil şi de întrajutorare
Apatia spectatorului în situaţii limită
Difuzia responsabilităţii persoanei în grup
Agresivitatea. Cum devenim agresivi
Hormonii şi agresivitatea umană
Experimentul închisorii de la Stanford
Ne influenţează agresivitatea de la TV?
Împuşcăturile din şcoli
Cooperare versus concurenţă
CAPITOLUL XVI: SEX, PRIETENIE ŞI DRAGOSTE (Ana Mitran)
Partea a I: Comportamentul sexual
Dezvoltarea sexuală a fătului
Copilul: dezvoltarea normală a sexualităţii
Pubertatea şi dezvoltarea sexuală
Stimularea sexuală a adultului
Ce produce excitaţia sexuală
Sărutul
Efectul drogurilor asupra experienţei sexuale
Afrodiziacele
Orgasmul
Sexul în căsătorie
Homosexualitatea. Cât de răspândită?
Comportamentul homosexual. Modele
Impactul SIDA asupra sexualităţii
Lesbianismul
Este homosexualitatea naturală?
Ce provoacă homosexualitatea?
Partea a II-a: Tulburările sexuale şi terapia sexuală
Sindromul disforic de gen
Parafilia
Travestism
Exhibiţionism
Masochism şi sadism
Tratamentul tulburărilor sexuale
Terapia sexuală devine tot mai complicată
Partea a III-a: Tipuri de relaţii
Cum ne împrietenim. Factorii implicaţi
Cum arată prietenul ideal?
Iubirea pasională. Indică durata relaţiei?
Îndrăgostirea şi semnele ei iniţiale
Este necesară iubirea romantică?
Şase tipuri de iubire
Sexul şi agresivitatea, cât de relaţionate?
“Sadismul psihologic” în relaţiile imature
Violenţa în relaţii (masochismul). Un model
Cauzele geloziei bărbatului
Viol pe timpul întâlnirii
Partea a IV-a: Arta iubirii
Arta iubirii
Stările orgiastice
Conformitatea, ca soluţie la anxietate
Activitatea creativă
Dragostea, ca afirmare de sine
Secretul relaţiilor pe termen lung
Patru factori predictivi ai divorţului
Ce faci când nu ţi-ai găsit perechea
Evitarea plictiselii în cuplu
Iubirea, ca instrument social de relaţionare
Iubirea şi divinitatea
Sfârşit
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 6587
Până acum am examinat în principal zonele mari, vizibile de la suprafaţa creierului: cortexul cerebral. Deşi acesta, deşi important, este doar suprafaţa. Sub cortex există o varietate de alte structuri, numite structuri subcorticale (ad litteram „sub cortex”).
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 8175
Diferiţi teoreticieni – începând cu Kinsbourne în anii ’70 – au sugerat că cele două emisfere ar funcţiona ca un sistem de control de tipul „împinge/trage”, similar unei acceleraţii şi unei frâne, cu cele două emisfere având roluri diferite, specializate. E ceva adevăr aici?
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 4616
Cele două emisfere cooperează de obicei, dar nu contribuie în mod egal la fiecare sarcină. În mod normal, limbajul implică mai mult emisfera stângă decât cea dreaptă. Sarcinile spaţiale (citirea unei hărţi) implică, de obicei, mai mult emisfera dreaptă decât cea stângă.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 3915
Creierul are două jumătăţi sau emisfere. Văzute de sus, ca mai jos, cele două părţi arată asemenea unor imagini în oglindă, ceea ce poartă numele de simetrie bilaterală. Bilateral se referă la cele două părţi, în timp ce simetrie înseamnă că cele două părţi arată asemănător.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 4054
Cum spuneam, replicarea este importantă pentru progresul ştiinţific. Ea oferă o cale de a verifica rezultatele surprinzătoare sau importante. Dacă un lucru este adevărat, el ar trebui să rămână astfel chiar şi atunci când un om de ştiinţă sceptic de la un alt laborator testează ideea.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 5823
Cercetătorii au reuşit să cartografieze părţile creierului responsabile de controlul diferitelor părţi ale corpului omenesc. Cartografierea se realizează stimulând cortexul motor sau senzitiv cu un curent electric de intensitate scăzută.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 2876
Un inventator sau un om de pseudoștiinţă căruia îi este refuzată publicarea în publicaţiile clasice, care presupun revizuirea articolelor de către experţi, se poate simţi dispreţuit sau ignorat în mod nedrept de către comunitatea știinţifică.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 2777
O caracteristică a sindromului pseudoştiinţei constă într-o reticenţă în a publica detaliile legate de dovezile ce sprijină o afirmaţie într-o publicaţie ştiinţifică normală. În schimb, un fals om de ştiinţă va căuta să-şi facă publicitate într-un ziar, o revistă sau un site.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 30827
Lobii sunt zone întinse ale cortexului cerebral delimitate de şanţurile creierului. Lobul occipital, specializat în vedere, e situat în partea posterioară a creierului. Stimularea cu un curent electric de mică intensitate a cortexului vizual primar face ca o persoană să vadă fosfene.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 14789
Stratul aflat la exteriorul cerebrumului se numeşte cortexul cerebral. Acest strat are în medie o grosime de 3.2 mm la fiinţele umane. Cortexul cerebral acoperă suprafaţa cerebrumului, urmând forma creierului (circumvoluţiunile şi fisurile).
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 5722
Sistemul nervos uman ia naștere ca un tub de celule la nivelul embrionului aflat în curs de dezvoltare. În primele săptămâni dezvoltare partea frontală a tubului se îngroașă. Cele trei diviziuni de bază ale SNC sunt deja vizibile: prozencefalul, rombencefalul și mezencefalul.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 3653
Creierul tău este o adevărată minune a naturii, probabil singura care se minunează de sine. Oamenilor li se pare un lucru firesc, dat fiind că e parte din "pachetul lor de bază", dar creierele sunt lucruri fascinante. Creierul uman este cea mai complexă bucată de materie din Univers.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 5185
În acest capitol, tema integrativă a întregii cărţi, creierul creativ, ocupă centrul scenei. Vom vedea cum traumatismele pot perturba funcţionarea mentală şi cum stimularea cerebrală directă poate produce evenimente mentale.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 3766
Jan Harold Brunvand este faimos pentru conceptul său de ”legendă urbană”, introdus în cartea ”Autostopistul care a dispărut: legende urbane americane & înţelesurile lor” (1989). Legendele urbane sunt de fapt ”idei amuzante” sub forma unor povestioare.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 3092
În general, elevii ar trebui să fie circumspecţi când vine vorba de ”idei amuzante”. Eu numesc asta legea lipsei de amuzament a lui Dewey: dacă o idee este amuzantă, probabil că nu este adevărată. De ce? O idee amuzantă se poate răspândi uşor fără a fi adevărată.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 3069
Unii oameni sunt atât de siguri de ideile lor încât nu tolerează sub nicio formă critica sau se enervează din cauza abordării precaute şi sceptice a ştiinţei. Ei pot afirma că au „dovedit” ceva fără a oferi nicio probă care să poate fi replicată. În continuare, despre Sindromul Pseudoştiinţei...
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 3148
Nu doar definițiile, ci și experimentele trebuie să fie verificate pentru a determina dacă sunt demne de încredere. Cercetările trebuie să fie repetate înainte ca o descoperire să poate fi acceptată drept certă. Detalii, în articolul care urmează.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 3777
Concepte ca fericirea, inteligenţa sau personalitatea sunt numite uneori constructe. Nu le putem vedea în mod direct. Ele reprezintă idei. Deşi cercetătorii cred că ele fac referire la ceva real din interiorul oamenilor, ele sunt doar construcţii mentale.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 3617
Un tip special de definiţie operaţională este binecunoscut pentru lipsa lui de exactitate. Acesta este autoevaluarea. Autoevaluările sunt definiţii operaţionale în care o persoană este rugată să descrie comportamentul său ori conţinutul său mental.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 3143
Dacă definițiile operaționale nu sunt întotdeauna bune, cum poți distinge între una buna și una rea? Această întrebare implică două concepte științifice de bază: încredere și validitatea. O definiție operațională bună ar trebui să fie demnă de încredere și validă.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 6019
În această carte ne vom referi la variabilele psihologice. Unii elevi nu înțeleg termenul simplu de ”variabilă”, așa că ar putea fi un moment bun să clarificăm conceptul. O variabilă este o caracteristică a lumii care poate varia sau se poate schimba.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 3194
Unii elevi îşi fac o părere greşită în legătură cu definiţiile operaţionale. Ei cred că toate sunt ”bune” sau aprobate științific. Nu este cazul! O definiţie operaţională este doar o decizie legată de operaţiile ce trebuie efectuate pentru a măsura ceva.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 5937
Pentru a testa o idee, trebuie să aduni date. Asta înseamnă că trebuie să legi ideile de evenimente concrete şi măsurabile. De aceea, oamenii de ştiinţă au nevoie de definiţiile operaţionale, cele care îţi arată cum să măsori sau să detectezi ceva.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 3137
Într-o carte numită ”Cultură ştiinţifică şi Mitul Metodei ştiinţifice” (1992), Henry H. Bauer oferea trei metafore care să rezume activitatea oamenilor de ştiinţă. Acesta vorbea despre puzzle, filtru şi hartă. Ce legătură au acestea cu ştiinţa? O să vezi imediat...
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 6086
Ştiinţa poate fi văzută ca extensia şi dezvoltarea supremă a gândirii critice. Ştiinţa este o instituţie care se ocupă cu identificarea ideilor de substanţă, tratarea lor ca indicaţii pentru acţiunile din lumea reală şi apoi cu evaluarea rezultatelor unor astfel de acţiuni.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 7335
Ca grup, psihologii tind să fie foarte sceptici. Cu alte cuvinte, au o atitudine de tipul ”arată-mi” sau „dovedeşte-mi-o”. Majoritatea îşi încurajează elevii să practice gândirea critică. Gândirea critică nu înseamnă neapărat „a critica”, ci a te pricepe la evaluarea dovezilor.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 6348
Dacă psihologia umanistă era a treia cale în anii '60, atunci există astăzi alte două căi: psihologia cognitivă şi neuroştiinţa. Prima se axează pe procesarea informaţiei în interiorul organismului, cea de-a doua pe biologia creierului şi a sistemului nervos.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 6233
La mijlocul sec. al XX-lea existau două teorii dominante în psihologie: abordarea comportamentală promovată de Hull şi Skinner şi teoriile speculative ale lui Sigmund Freud. Mulţi psihologi americani nu erau mulţumiţi şi au dezvoltat o nouă teorie.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 5202
Psihologii behaviorişti ai mijlocului secolului trecut au sperat să descopere legi care să reprezinte pentru psihologie ceea ce e=mc2 însemna pentru fizică. Au sperat că psihologia va putea explica şi controla tot comportamentul uman, aşa cum Watson promisese.
- Detalii
- Scris de Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 8227
Dacă la începutul sec. al XIX-lea introspecţia era folosită ca metodă experimentală, în 1898 doar 2,3% dintre articolele de cercetare mai menţionau introspecţia. În 1905, William McDougall a scris o carte în care a definit psihologia ca "studiu al comportamentului".
Pagina 13 din 14