Vă invităm să citiţi traducerea cărţii Introducere în psihologie, de Russell A. Dewey. În peste 1000 de articole, vom trece în revistă toate domeniile psihologiei, într-o manieră succintă şi clară. Îi puteţi scrie autorului la: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

CAPITOLUL I: PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢĂ

Partea I: Ce este psihologia?

Ce este psihologia?
Subdomeniile psihologiei
Patru abordări ale cercetării psihologice

Sumar: Ce este psihologia?

Partea a II-a: Istoria psihologiei

Frenologia
Psihofizica tradiţională
Noua psihologie a lui Wundt
James şi funcţionalismul

Primele femei psiholog

Witmer inventează psihologia clinică
Watson şi behaviorismul
Behaviorismul mijlocului secolului al XX-lea

A treia cale: psihologia umanistă

Tendinţe moderne în psihologie

Partea a III-a: Gândirea critică

Gândirea critică
Rolul ştiinţei
Construirea modelului şi harta realităţii
Definiţii operaţionale
Definiţiile operaţionale - nu întotdeauna bune
Distingând definiţiile operaţionale, variabilele şi valorile
Încredere şi validitate
Măsura mărturiei: lipsită de încredere
Constructele şi problema reificării
Importanţa replicării
Sindromul pseudoştiinţei

Legea lipsei de atractivitate a unei idei
Legendele urbane
Popularizarea descoperirilor în afara publicaţiilor serioase"
Ideile mele pun în pericol sistemul..."
Avantajul replicărilor multiple ale experimentelor

Partea a IV-a: Cercetarea bazată pe observaţie şi cea experimentală

Cercetarea bazată pe observaţie
Corelaţia şi predicţia
Predicţii bazate pe date statistice
Capcane în cercetarea bazată pe observaţie
Efectul de măsurare şi de observator
Chestionare, anchete şi sondaje
Importanţa numerelor mari

Eroarea de eşantionare

Eşantioanele de respondenţi

Eşantioane stabilite incorect
Afectarea rezultatelor prin opţiunile oferite
Sondajele şi formularea întrebărilor

Influenţarea prin context

Opinii neavizate

Sondajele de tip ”push poll”

Cercetarea experimentală și capcanele ei

Variabilele independente şi dependente
Variabilele confundate
Sondajele şi problema auto-selecţiei

Controlul experimental

Efectul placebo
Efectul experimentatorului
Modelul de testare "dublu-orb"
Două puncte forte ale ştiinţei

CAPITOLUL II: SISTEMUL NERVOS CENTRAL (SNC)

Partea I: Creierul

Creierul
Dezvoltarea SNC în embrion

Cortexul cerebral
Lobii creierului
Homunculus
Specializarea emisferică
Testul Wada
Emisfera dreaptă, emisfera stângă
Structurile şi funcţiile subcorticale
Cerebelul
Sistemul nervos periferic
EEG şi potenţialul evocat
Computerul tomograf
Tomografia cu emisie de pozitroni - PET
RMN-ul şi RMN-ul funcţional (RMNf)

Partea a II-a: Neuropsihologia
    Neuropsychology
    Causes of Brain Injury
    Phineas Gage
    Aphasias
    Aphasic Speech
    Wernicke's Aphasia
    Moniz and Lobotomies
    Effects of Lobotomies
    Facial Blindness
    The Parietal Syndrome
    The Split-Brain Operation
    Dual Consciousness in Split-Brain Patients
    Brain Stimulation
    Stimulated Movement
    Stimulated Mental States
    Hallucinated Memories
    Other Psychological Responses to Brain Stimulation
    The Pleasure Centers
    Stimulation of the Amygdala
    Function of the Amygdala
    Epileptic Auras: A Natural Form of Brain Stimulation
    Deja Vu as a Brain Event
    Multiple Types of Intelligence
    Summary: Neuropsychology

Partea a III-a: Neuronii
    Neurons
    Cajal's Drawings
    How Neurons Communicate
    The Quiet Revolution
    Gap Junctions
    Weak Electrical Interactions and Local Circuits
    Biomolecular Transfer
    "Neurons are People"
    A Close Look at a Real Neuron
    Transmitter Substances
    Manipulation of Neurotransmitters
    Acetylcholine
    Dopamine
    Norepinephrine
    Serotonin
    GABA
    Brain Peptides
    Nitric Oxide, Glutamate, and Neuroimmunology
    Endorphins
    Neural Evolution
    Summary: Neurons

 

CAPITOLUL III - STĂRILE CONŞTIINŢEI

Partea I: Conştiinţa

Conştiinţa
Când este conştiinţa utilă?
Procesele inconştiente în gândire
Învăţarea inconştientă
Localizarea “executivului”
Două tipare de gândire
Redescoperirea celor două tipare

Partea a II-a: Somnul

Somnul
Somnul REM la pisici
Stadiile somnului
Visele şi somnul REM – două lucruri distincte
Amintirea viselor
Mişcările oculare şi corporale în timpul viselor
Somnul normal şi cel perturbat
Modificările somnului odată cu vârsta
Somnul şi melatonina
Deprivarea de somn
Diagnosticul eronat de insomnie
Somnul şi variaţiile de temperatură
Avansarea ritmului zilnic
Încercări de a explica somnul
Fenomene interesante în somn
Somnambulismul şi vorbirea în somn
Starea hipnagogică
Starea hipnopompică
Tulburări ale somnului
Paralizia în somn
HSD şi „beţia somnului”
Tulburarea somnului REM
Apneea şi sforăitul
Coşmarurile
Visele
Visele lucide
Semnificaţia viselor

Partea a III-a: Hipnoza

Primele cercetări în domeniul hipnozei
Inducţia hipnotică
Sugestia hipnotică
Hipnoza ca stare disociativă
Hipnoza şi observatorul ascuns
Hipnoza şi memoria
Problema întrebărilor ajutătoare

Partea a IV-a: Meditaţia

Meditaţia
Cercetări asupra meditaţiei

Partea a V-a: Drogurile psihoactive

Drogurile psihoactive
Categorii de droguri
Alcoolul. Efecte benefice şi nocive
Sedativele. Tipuri şi efecte
Stimulentele: amfetaminele
Cocaina. Mecanism şi efecte
Cafeina
Opiaceele: heroina şi morfina
Oxidul de azot şi inhalanţii
Marijuana
Efectele marijuanei
Halucinogenele: LSD-ul
Produşii sintetici ai drogurilor „naturale”

CAPITOLUL IV - SIMŢURILE ŞI PERCEPŢIA (Alina Turcescu)

Partea I: Sistemul vizual
Receptorii şi stimularea
Lumina şi undele vizuale
Sunetul şi undele auditive
Sistemul vizual. Structura ochiului
Sistemul vizual: retina
Fovea
Sinteza culorilor
Vederea cromatică. Teorii
Demonstraţia lui Land privind formarea şi percepţia culorilor
De la senzaţie la percepţie
Halucinaţii, iluzii şi percepţii
Psihologia gestaltistă
Legile clarităţii
Ce este constanţa dimensiunii?

Partea a II-a: Sistemul auditiv
Sistemul auditiv. Structura urechii
Urechea internă. Implanturile cohleare. Sensibilitatea auzului uman
Halucinaţiile muzicale în surzenie. Rezumatul părţii a doua

Part a III-a: Simţurile "minore"
Simțul olfactiv
Adaptarea olfactivă 
Mirosul modifică starea de spirit? 
Gustul  
Simţul cutanat
Durerea   
Chinestezia
Echilibrul
Răul de mişcare

Partea a IV-a: Psihofizica şi detecţia semnalelor
    Psychophysics and Signal Detection
    The Difference Threshold (JND)
    Psychophysical Functions
    The Theory of Signal Detection
    D-prime
    Summary: Psychophysics and Signal Detection


Partea a V-a: Percepţia extrasenzorială
    Infrared sensitivity
    Magnetic Sensitivity
    Microwave-Induced Hearing
    Blindsight
    Other Sensitivities
    Extrasensory Perception (ESP)
    Forms of ESP Studied by Parapsychologists
    Perception without Awareness
    Subliminal Perception
    Anniversary Phenomena
    Déjà Vu...Again
    Fraud and Deception
    Selective Reporting
    Summary: Extra Sensory Perception


CAPITOLUL V - CONDIŢIONAREA

Part One: Classical Conditioning
    Classical Conditioning
    Why Classical Conditioning Evolved
    Reflexes
    Pavlov's Dog
    The Conditional Response
    Acquisition of the Conditional Response
    The Acquisition Curve
    Extinction and Spontaneous Recovery
    Generalization
    Discrimination
    Release from Habituation
    Pavlovian Conditioning: "It's not what you think it is"
    Summary: Classical Conditioning

Part Two: Applications of Classical Conditioning
    Applications of Classical Conditioning
    Conditioning of Neurons
    Conditioning and Drug Tolerance
    Conditional Immune Response
    Conditional Emotional Responses
    Sexual Anticipation
    CERs from Traumatic Events
    Taste Aversion
    Summary: Applications of Classical Conditioning

Part Three: Operant Conditioning
    Operant Conditioning
    Starting Out in a "Rat Lab "
    Positive Reinforcement
    The Premack Principle
    Extinction of an Operant Response
    Negative Reinforcement
    Punishment
    Response Cost ("Negative Punishment")
    A 2 x 2 Table of Consequences
    Stimulus Control
    Discriminative Stimuli
    Backward Chaining
    Intermittent Reinforcement and Resistance to Extinction
    Extinction-Induced Resurgence (the "extinction burst")
    Spontaneous Backward Chaining in a Blue Jay
    Avoidance and Escape Learning
    Observational Learning
    Summary: Operant Conditioning

Part Four: Applied Behavior Analysis
    Applied Behavior Analysis
    Behavioral Analysis
    Baselining
    Self-Monitoring as a Method of Behavior Change
    Using Reinforcement
    Using the Premack Principle
    Natural Social Reinforcers
    Secondary Reinforcement Using Tokens
    More about Shaping
    Prompting and Fading
    Differential Reinforcement
    DRO and DRL
    Using Negative Reinforcement
    Using Punishment
    Treatment of Uncontrollable Sneezing
    Punishment from the Environment
    The Punishment Trap
    Response Cost with a Rabbit
    Applied Analysis of Antecedents
    Summary: Applied Behavior Analysis

CAPITOLUL VI- Memoria (Livia Ştefan)

Partea I: De la Ebbinghaus la codificare

Introducere

Ebbinghaus
Curba uitării
Testele de memorie
Conceptul codificării
Învăţarea asociativă
Metoda reamintirii libere
Reamintirea bazată pe indicii
Testele de recunoaştere
Testul de recunoaştere cu alegere forţată
Capacitatea „aproape nelimitată” a memoriei de recunoaştere
Erorile de recunoaştere
Memoria ca o construcţie

Partea a II-a: Diferite tipuri de memorie

Modelul Atkinson-Shiffrin al memoriei
Critici ale modelului Atkinson-Shiffrin
Memoria iconică
Memoria ecoică
Amintiri gustative. Memoria de lucru
Repetiţia şi memorarea. Confuzia acustică
Limitele memoriei şi magicul număr şapte
Memoria de lungă durată (secundară)
Memoria declarativă şi cea procedurală
Memoria implicită şi memoria explicită
Memoria. Tehnica amorsării

Partea a III-a: Perspectivele biologice asupra memoriei

Perspective biologice asupra memoriei
Memoria. Efectul foilor de ceapă
Amnezia retrogradă şi anterogradă
Modulaţia chimică a memoriei
Amintirile de tip bliţ
Ne formăm amintiri sub anestezie?
Memoria dependentă de stare
Cum sunt stocate amintirile?
Karl Lashley şi localizarea amintirilor

Partea a IV-a: Îmbunătăţirea memoriei

Tehnicile de îmbunătăţire a memoriei
Metoda de memorare "Loci"
Imaginaţia interactivă şi memoria
Cum ar trebui să procedeze un student?
Efectul spaţierii
Judecăţile de valoare asupra învăţării
Studiatul înainte de somn
Studiatul în într-o formă care seamănă cu testul
Efortul exclusiv nu ajută
Notiţele ajută

Partea a V-a: Persoane cu memorie extraordinară
Persoane cu memorie extraordinară
Mnemonistul lui Luria
Daniel Tammet
Imaginaţia eidetică şi "Memoria fotografică"
Asimilarea prin interes
Ce au în comun oamenii cu memorie extraordinară?

 

CAPITOLUL VII - CUNOAŞTEREA 

Part One: Visual Information Processing
    The Emergence of Cognitive Science
    Visual Scene Analysis
    Identifying Boundaries through Constraint Propagation
    Top-Down and Bottom-Up Processing
    Mental Imagery
    Mental Maps and Images
    Memory Mostly for Meaning
    Summary: Visual Information Processing

Part Two: Language
    Language
    Language Learning in Babies
    Second Language Learning
    Comprehension
    The Modal Model of Comprehension
    Reading
    Phonetic Decoding and "Phonics" as a Method
    The Resource Allocation Problem
    Reconstructing the Author's Meaning
    Fallacies of Speedreading
    Prose Macrostructure
    Macrostructure in Expository Prose
    Summarization Processes
    The Importance of Revision
    Summary: Language

Part Three: Motor Activity
    Early Research on Motor Activity
    Measuring Hand/Eye Coordination
    The Learning Curve
    Motor Activity as a Cognitive Process
    Motor Routines
    Motor Schemata
    Motor Imagination
    Creativity in Motor Activity
    Automaticity
    Keyboarding as a Highly Practiced Skill
    Motor Errors: Actions Not As Planned
    Summary: Motor Activity

Part Four: Thinking and Problem Solving
    What is Thinking?
    Cognitive Reshuffling
    Selective Attention
    Analysis by Synthesis
    Problem Solving
    Puzzles
    "Thinking Outside the Box" with the 9-dot Problem
    The General Problem Solver
    Advice for Human Problem Solvers
    Constraint Satisfaction as a Problem-Solving Approach
    Classic Biases and Errors
    Expertise and Domain Specific Knowledge
    Expert Systems
    SOAR: Universal Sub-Goaling
    Analytic vs. Holistic Thinking
    Metacognition: Thinking About Thinking
    Effective and Ineffective Problem Solvers
    Summary: Thinking and Problem Solving

CAPITOLUL VIII - COMPORTAMENTUL ANIMAL ŞI CUNOAŞTEREA (Patricia David)
Partea I: Comportamentul animal şi cunoaşterea. Psihologia comparativă
Partea a II-a: Etologia clasică
Partea a III-a: Etologia socială
Part a IV-a: Cunoaşterea animală
Au animalele conştiinţă?
Sunt animalele conştiente? Testul oglinzii
Animalele - procesarea informaţiilor
Inteligenţa specializată a albinelor
Percepţia la cimpanzei
Limbajul şi emoţiile maimuţelor

CAPITOLUL IX - MOTIVAŢIA ŞI EMOŢIILE (Maricica Botescu)

Partea I: Motive biologice
Partea a II-a: Motive cognitive 
Partea a III-a: Psihologia motivaţională a lui Maslow
Partea a IV-a: Emoţiile


CAPITOLUL X - DEZVOLTAREA (Patricia David)

Partea întâi: Influenţe genetice
Influenţele genetice
Genele şi mediul înconjurător: „nu există versus”
Indicele de ereditate

Partea a II-a: Copilul nou-născut
Partea a III-a: Copilăria: ataşamentul, timiditatea, socializarea, înţelegerea simbolurilor
Partea a IV-a: Adolescenţa, maturitatea şi îmbătrânirea
Partea a V-a Moartea

CAPITOLUL XI - PERSONALITATEA (Maricica Botescu)
Partea întâi: Ce este personalitatea?
    Ce este personalitatea? Trăsături şi tipuri. Cele cinci mari trăsături
    Cum ne influenţează genele personalitatea
    Testele de personalitate. Testele Rorscharch şi MMPI
    Personalitatea multiplă

Partea a II-a: Teoria lui Sigmund Freud
    Sine, eu şi supra-eu
    Refularea şi mecanismele de apărare
    Teoria sexuală a lui Freud
  
Partea a III-a. Teorii neofreudiene
    Teoria lui Carl Jung
    Teoria lui Alfred Adler
    Teoria lui Karen Horney
    Erik Erikson şi psihologia eului
 
CAPITOLUL XII - PSIHOLOGIA ANORMALULUI (Maricica Botescu)

Generalităţi
Partea întâi: Definirea comportamentului anormal
Definirea comportamentului anormal
Tulburările psihice ca "disfuncţii periculoase"
Este boala mentală un mit?
Dezinstituționalizarea
DSM: Manualul de Diagnostic și Statistică
Cele cinci axe ale DSM-IV

Partea a doua: Axa 1 a DSM-IV
Schizofrenia
Tipuri de schizofrenie
Schizofrenia paranoidă
Cauzele schizofreniei
Depresia
Mania
Tulburarea bipolară ("Depresia maniacală")
Tulburările anxioase
Atacurile de panică
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)
Tulburările somatoforme, disociative și tulburările factice
Tulburările disociative
Tulburarea disociativă de identitate
Tulburările de depersonalizare
Tulburările factice

Partea a treia: Axa 2 a DSM-IV
Tulburările de personalitate
Personalitatea antisocială
Clasificarea dizabilităţilor intelectuale

Partea a patra: tulburările de dezvoltare
Tulburările de dezvoltare
Atitudinile istorice față de dizabilitățile intelectuale
Integrarea
Sindromul Down
Autismul. Cauze şi manifestări
Autiştii savanţi
ADD și ADHD
Dislexia (tulburarea de citire)
Analizarea și tratarea unei tulburări de învăţare
Suferim toţi de tulburări de dezvoltare?

CAPITOLUL XIII - TERAPIILE (Maricica Botescu)

Partea întâi: Terapiile psihodinamice
Terapiile psihodinamice. Introducere
Abordarea psihodinamică
Metoda cathartică
Experienţele terapeutice ale lui Freud
Freud. Abuzul sexual din copilărie
Ferestre spre inconştient
Asociaţiile libere
"Actele ratate freudiene" şi alte erori
Interpretarea viselor
Psihanaliza
Terapia jungiană
Personificarea aspectelor inconştientului
Abordarea psihologică a lui Alfred Adler
Alfred Adler: analiza stilului de viaţă
Terapia lui Adler. Autoestimarea
Karen Horney. Autoanaliza

Partea a II-a: Diverse abordări ale consilierii psihologice
Consilierea conform lui Carl Rogers
Cum funcţionează terapia lui Rogers
Ellis şi terapia comportamentală raţional-emotivă (REBT)
Terapiile paradoxale

Partea a III-a: Terapii comportamentale 
Modelul medical versus terapia comportamentală
Wolpe şi terapia desensibilizării
Terapiile prin expunere
Sensibilizarea, ca terapie
Sensibilizarea acoperită
Modelarea şi repetarea comportamentului
Terapia lui Beck pentru depresie
Contractul comportamental în terapie

Partea a patra: Tendinţe în terapie
Eclectismul în terapie
Auto-ajutorarea
Terapiile mai scurte
Consilierea bazată pe familie, pe egali şi pe Internet

CAPITOLUL XIV - FRONTIERELE PSIHOLOGIEI (Maricica Botescu)

Partea I: Psihologie şi medicină

Psihologie şi medicină
Cum factori psihologici modifică o afecţiune medicală
Psihoneuroimunologia
Psihologia în spitale
Consilierea recuperării. Recuperarea psihologică şi psihiatrică
Consilierea recuperării. Recuperarea psihologică şi psihiatrică
Medicina comportamentală. Tratamentul comportamental al durerii
Pe ce se pune accentul în psihologia sănătăţii?
Stresul
Conceptul sindromului general de adaptare al lui Selye
Efectele cognitive ale stresului
Agenţi stresori comuni
Rolul emoţiei în stres
Reducerea stresului
Cum poate terapia să modifice funcţionarea creierului
Restructurarea cognitivă  
Cum funcţionează dependenţa
Dependenţa de alcool, droguri şi tutun
Adicţia de medicamente
Adicţii non-toxicomanice
Programe în 12 paşi pentru tratarea adicţiilor
Adicţii utile

Partea a II-a: Psihologie şi lege
Cum poate fi aplicată psihologia în domeniul juridic

Partea a III-a: Psihologia sportului
Psihologia sportului
Fenomenul "sufocării" (stresului extrem) în sport. Ce soluţii există?
Tehnici de relaxare în sport
Concentrare şi vizualizare
Performanţa de vârf şi starea de flux
Psihologia antrenoratului

CAPITOLUL XV: PSIHOLOGIA SOCIALĂ (Maricica Botescu)

Partea întâi: Influenţele grupului

Conformismul. Curba lui Allport
Sherif (1936): normele grupului şi conformitatea
Asch (1951): Conformitatea
Obedienţa omului. Studiul lui Milgram (1963)
A fost cercetarea lui Milgram etică?
Persuasiune şi schimbarea atitudinii
Hovland şi analiza persuasiunii

Modelul probabilităţii analizei

Efectul adormirii vigilenţei

Puterea fricii

Cum funcţionează spălarea creierului
Inocularea şi prevenirea
Disonanța cognitivă
Discrepanţa atitudinală

Partea a II-a: Organizaţii şi mişcări

Mecanismele organizaţiilor şi mişcărilor
Ritualurile de iniţiere organizaţionale
Mişcările carismatice (cultele)
Grupurile şi demonizarea inamicului
Grupurile şi tratamentul devianţilor
Psihologia industrială / organizaţională
Psihologia personalului
Psihologia consumatorului

Psihologia factorilor umani

Psihologia organizaţională

Partea a III-a: Cogniţia socială

Cogniţia socială
Teoria atribuirii. Persoana ori situaţia?
Locul controlului. Influenţa pv deciziile
Atribuire şi emoţie. Tribul Yanomamo
Eroarea fundamentală de atribuire
Ce ne spune prima impresie
Distorsiuni ale percepţiei umane

"Ce e frumos e bun". Efectele frumuseţii

Tehnica dezvăluirii de date despre tine

Cum ce te aştepţi influenţează ce obţii
Aşteptările şi efectul Pygmalion
Părtinirea confirmării

Partea a IV-a: Comportamentul ostil şi de întrajutorare

Apatia spectatorului în situaţii limită
Difuzia responsabilităţii persoanei în grup
Agresivitatea. Cum devenim agresivi
Hormonii şi agresivitatea umană
Experimentul închisorii de la Stanford
Ne influenţează agresivitatea de la TV?
Împuşcăturile din şcoli
Cooperare versus concurenţă

CAPITOLUL XVI: SEX, PRIETENIE ŞI DRAGOSTE (Ana Mitran)

Partea a I: Comportamentul sexual

Dezvoltarea sexuală a fătului
Copilul: dezvoltarea normală a sexualităţii
Pubertatea şi dezvoltarea sexuală
Stimularea sexuală a adultului
Ce produce excitaţia sexuală
Sărutul
Efectul drogurilor asupra experienţei sexuale
Afrodiziacele
Orgasmul
Sexul în căsătorie
Homosexualitatea. Cât de răspândită?
Comportamentul homosexual. Modele
Impactul SIDA asupra sexualităţii
Lesbianismul
Este homosexualitatea naturală?
Ce provoacă homosexualitatea?

Partea a II-a: Tulburările sexuale şi terapia sexuală
Sindromul disforic de gen
Parafilia
Travestism
Exhibiţionism
Masochism şi sadism
Tratamentul tulburărilor sexuale
Terapia sexuală devine tot mai complicată

Partea a III-a: Tipuri de relaţii
Cum ne împrietenim. Factorii implicaţi
Cum arată prietenul ideal?
Iubirea pasională. Indică durata relaţiei?
Îndrăgostirea şi semnele ei iniţiale
Este necesară iubirea romantică?
Şase tipuri de iubire
Sexul şi agresivitatea, cât de relaţionate?
“Sadismul psihologic” în relaţiile imature
Violenţa în relaţii (masochismul). Un model  
Cauzele geloziei bărbatului
Viol pe timpul întâlnirii
 
Partea a IV-a: Arta iubirii
Arta iubirii
Stările orgiastice
Conformitatea, ca soluţie la anxietate
Activitatea creativă
Dragostea, ca afirmare de sine
Secretul relaţiilor pe termen lung
Patru factori predictivi ai divorţului
Ce faci când nu ţi-ai găsit perechea
Evitarea plictiselii în cuplu
Iubirea, ca instrument social de relaţionare
Iubirea şi divinitatea
 

Sfârşit

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Introducere în psihologiePână acum am examinat în principal zonele mari, vizibile de la suprafaţa creierului: cortexul cerebral. Deşi acesta, deşi important, este doar suprafaţa. Sub cortex există o varietate de alte structuri, numite structuri subcorticale (ad litteram „sub cortex”).

Comentarii -

(Timp citire: 8 - 9 minute)

Introducere psihologieDiferiţi teoreticieni – începând cu Kinsbourne în anii ’70 – au sugerat că cele două emisfere ar funcţiona ca un sistem de control de tipul „împinge/trage”, similar unei acceleraţii şi unei frâne, cu cele două emisfere având roluri diferite, specializate. E ceva adevăr aici?

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

PsihologieCele două emisfere cooperează de obicei, dar nu contribuie în mod egal la fiecare sarcină. În mod normal, limbajul implică mai mult emisfera stângă decât cea dreaptă. Sarcinile spaţiale (citirea unei hărţi) implică, de obicei, mai mult emisfera dreaptă decât cea stângă.

Comentarii -

(Timp citire: 1 - 2 minute)

Introducere în psihologieCreierul are două jumătăţi sau emisfere. Văzute de sus, ca mai jos, cele două părţi arată asemenea unor imagini în oglindă, ceea ce poartă numele de simetrie bilaterală. Bilateral se referă la cele două părţi, în timp ce simetrie înseamnă că cele două părţi arată asemănător.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

Introducere in psihologieCum spuneam, replicarea este importantă pentru progresul ştiinţific. Ea oferă o cale de a verifica rezultatele surprinzătoare sau importante. Dacă un lucru este adevărat, el ar trebui să rămână astfel chiar şi atunci când un om de ştiinţă sceptic de la un alt laborator testează ideea.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

PsihologieCercetătorii au reuşit să cartografieze părţile creierului responsabile de controlul diferitelor părţi ale corpului omenesc. Cartografierea se realizează stimulând cortexul motor sau senzitiv cu un curent electric de intensitate scăzută.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Introducere in psihologieUn inventator sau un om de pseudoștiinţă căruia îi este refuzată publicarea în publicaţiile clasice, care presupun revizuirea articolelor de către experţi, se poate simţi dispreţuit sau ignorat în mod nedrept de către comunitatea știinţifică.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

PsihologieO caracteristică a sindromului pseudoştiinţei constă într-o reticenţă în a publica detaliile legate de dovezile ce sprijină o afirmaţie într-o publicaţie ştiinţifică normală. În schimb, un fals om de ştiinţă va căuta să-şi facă publicitate într-un ziar, o revistă sau un site.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Introducere în psihologieLobii sunt zone întinse ale cortexului cerebral delimitate de şanţurile creierului. Lobul occipital, specializat în vedere, e situat în partea posterioară a creierului. Stimularea cu un curent electric de mică intensitate a cortexului vizual primar face ca o persoană să vadă fosfene.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Stratul aflat la exteriorul cerebrumului se numeşte cortexul cerebral. Acest strat are în medie o grosime de 3.2 mm la fiinţele umane. Cortexul cerebral acoperă suprafaţa cerebrumului, urmând forma creierului (circumvoluţiunile şi fisurile).

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Sistemul nervos centralSistemul nervos uman ia naștere ca un tub de celule la nivelul embrionului aflat în curs de dezvoltare. În primele săptămâni dezvoltare partea frontală a tubului se îngroașă. Cele trei diviziuni de bază ale SNC sunt deja vizibile: prozencefalul, rombencefalul și mezencefalul.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Creierul umanCreierul tău este o adevărată minune a naturii, probabil singura care se minunează de sine. Oamenilor li se pare un lucru firesc, dat fiind că e parte din "pachetul lor de bază", dar creierele sunt lucruri fascinante. Creierul uman este cea mai complexă bucată de materie din Univers.

Comentarii -

(Timp citire: 4 - 5 minute)

Sistemul nervos centralÎn acest capitol, tema integrativă a întregii cărţi, creierul creativ, ocupă centrul scenei. Vom vedea cum traumatismele pot perturba funcţionarea mentală şi cum stimularea cerebrală directă poate produce evenimente mentale.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

legenda urbanăJan Harold Brunvand este faimos pentru conceptul său de ”legendă urbană”, introdus în cartea ”Autostopistul care a dispărut: legende urbane americane & înţelesurile lor” (1989). Legendele urbane sunt de fapt ”idei amuzante” sub forma unor povestioare.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Introducere în psihologieÎn general, elevii ar trebui să fie circumspecţi când vine vorba de ”idei amuzante”. Eu numesc  asta legea lipsei de amuzament a lui Dewey: dacă o idee este amuzantă, probabil că nu este adevărată. De ce? O idee amuzantă se poate răspândi uşor fără a fi adevărată.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Introducere in psihologieUnii oameni sunt atât de siguri de ideile lor încât nu tolerează sub nicio formă critica sau se enervează din cauza abordării precaute şi sceptice a ştiinţei. Ei pot afirma că au „dovedit” ceva fără a oferi nicio probă care să poate fi replicată. În continuare, despre Sindromul Pseudoştiinţei...

Comentarii -

(Timp citire: 5 - 6 minute)

Introducere in psihologieNu doar definițiile, ci și experimentele trebuie să fie verificate pentru a determina dacă sunt demne de încredere. Cercetările trebuie să fie repetate înainte ca o descoperire să poate fi acceptată drept certă. Detalii, în articolul care urmează.

Comentarii -

(Timp citire: 5 minute)

Introducere în psihologieConcepte ca fericirea, inteligenţa sau personalitatea sunt numite uneori constructe. Nu le putem vedea în mod direct. Ele reprezintă idei. Deşi cercetătorii cred că ele fac referire la ceva real din interiorul oamenilor, ele sunt doar construcţii mentale.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Un tip special de definiţie operaţională este binecunoscut pentru lipsa lui de exactitate. Acesta este autoevaluarea. Autoevaluările sunt definiţii operaţionale în care o  persoană este rugată să descrie comportamentul său ori conţinutul său mental.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Introducere in psihologieDacă definițiile operaționale nu sunt întotdeauna bune, cum poți distinge între una buna și una rea? Această întrebare implică două concepte științifice de bază: încredere și validitatea. O definiție operațională bună ar trebui să fie demnă de încredere și validă.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Introducere in psihologieÎn această carte ne vom referi la variabilele psihologice. Unii elevi nu înțeleg termenul simplu de ”variabilă”, așa că ar putea fi un moment bun să clarificăm conceptul. O variabilă este o caracteristică a lumii care poate varia sau se poate schimba.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Introducere în psihologieUnii elevi îşi fac o părere greşită în legătură cu definiţiile operaţionale. Ei cred că toate sunt ”bune” sau aprobate științific. Nu este cazul! O definiţie operaţională este doar o decizie legată de operaţiile ce trebuie efectuate pentru a măsura ceva.

Comentarii -

(Timp citire: 2 - 3 minute)

Introducere in psihologiePentru a testa o idee, trebuie să aduni date. Asta înseamnă că trebuie să legi ideile de evenimente concrete şi măsurabile. De aceea, oamenii de ştiinţă au nevoie de definiţiile operaţionale, cele care îţi arată cum să măsori sau să detectezi ceva.

Comentarii -

(Timp citire: 5 minute)

PsihologieÎntr-o carte numită ”Cultură ştiinţifică şi Mitul Metodei ştiinţifice” (1992), Henry H. Bauer oferea trei metafore care să rezume activitatea oamenilor de ştiinţă. Acesta vorbea despre puzzle, filtru şi hartă. Ce legătură au acestea cu ştiinţa? O să vezi imediat...

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Rolul ştiinţeiŞtiinţa poate fi văzută ca extensia şi dezvoltarea supremă a gândirii critice. Ştiinţa este o instituţie care se ocupă cu identificarea ideilor de substanţă, tratarea lor ca indicaţii pentru acţiunile din lumea reală şi apoi cu evaluarea rezultatelor unor astfel de acţiuni.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

Gândirea criticăCa grup, psihologii tind să fie foarte sceptici. Cu alte cuvinte, au o atitudine de tipul ”arată-mi” sau „dovedeşte-mi-o”. Majoritatea îşi încurajează elevii să practice gândirea critică. Gândirea critică nu înseamnă neapărat „a critica”, ci a te pricepe la evaluarea dovezilor.

Comentarii -

(Timp citire: 6 minute)

Introducere in psihologieDacă psihologia umanistă era a treia cale în anii '60, atunci există astăzi alte două căi: psihologia cognitivă şi neuroştiinţa. Prima se axează pe procesarea informaţiei în interiorul organismului, cea de-a doua pe biologia creierului şi a sistemului nervos.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Introducere in psihologieLa mijlocul sec. al XX-lea existau două teorii dominante în psihologie: abordarea comportamentală promovată de Hull şi Skinner şi teoriile speculative ale lui Sigmund Freud. Mulţi psihologi americani nu erau mulţumiţi şi au dezvoltat o nouă teorie.

Comentarii -

(Timp citire: 5 minute)

Introducere în psihologiePsihologii behaviorişti ai mijlocului secolului trecut au sperat să descopere legi care să reprezinte pentru psihologie ceea ce e=mc2 însemna pentru fizică. Au sperat că psihologia va putea explica şi controla tot comportamentul uman, aşa cum Watson promisese.

Comentarii -

(Timp citire: 5 minute)

Introducere în psihologieDacă la începutul sec. al XIX-lea introspecţia era folosită ca metodă experimentală, în 1898 doar 2,3% dintre articolele de cercetare mai menţionau introspecţia. În 1905, William McDougall a scris o carte în care a definit psihologia ca "studiu al comportamentului".

Comentarii -