Vă invităm să citiţi traducerea cărţii Introducere în psihologie, de Russell A. Dewey. În peste 1000 de articole, vom trece în revistă toate domeniile psihologiei, într-o manieră succintă şi clară. Îi puteţi scrie autorului la: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

CAPITOLUL I: PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢĂ

Partea I: Ce este psihologia?

Ce este psihologia?
Subdomeniile psihologiei
Patru abordări ale cercetării psihologice

Sumar: Ce este psihologia?

Partea a II-a: Istoria psihologiei

Frenologia
Psihofizica tradiţională
Noua psihologie a lui Wundt
James şi funcţionalismul

Primele femei psiholog

Witmer inventează psihologia clinică
Watson şi behaviorismul
Behaviorismul mijlocului secolului al XX-lea

A treia cale: psihologia umanistă

Tendinţe moderne în psihologie

Partea a III-a: Gândirea critică

Gândirea critică
Rolul ştiinţei
Construirea modelului şi harta realităţii
Definiţii operaţionale
Definiţiile operaţionale - nu întotdeauna bune
Distingând definiţiile operaţionale, variabilele şi valorile
Încredere şi validitate
Măsura mărturiei: lipsită de încredere
Constructele şi problema reificării
Importanţa replicării
Sindromul pseudoştiinţei

Legea lipsei de atractivitate a unei idei
Legendele urbane
Popularizarea descoperirilor în afara publicaţiilor serioase"
Ideile mele pun în pericol sistemul..."
Avantajul replicărilor multiple ale experimentelor

Partea a IV-a: Cercetarea bazată pe observaţie şi cea experimentală

Cercetarea bazată pe observaţie
Corelaţia şi predicţia
Predicţii bazate pe date statistice
Capcane în cercetarea bazată pe observaţie
Efectul de măsurare şi de observator
Chestionare, anchete şi sondaje
Importanţa numerelor mari

Eroarea de eşantionare

Eşantioanele de respondenţi

Eşantioane stabilite incorect
Afectarea rezultatelor prin opţiunile oferite
Sondajele şi formularea întrebărilor

Influenţarea prin context

Opinii neavizate

Sondajele de tip ”push poll”

Cercetarea experimentală și capcanele ei

Variabilele independente şi dependente
Variabilele confundate
Sondajele şi problema auto-selecţiei

Controlul experimental

Efectul placebo
Efectul experimentatorului
Modelul de testare "dublu-orb"
Două puncte forte ale ştiinţei

CAPITOLUL II: SISTEMUL NERVOS CENTRAL (SNC)

Partea I: Creierul

Creierul
Dezvoltarea SNC în embrion

Cortexul cerebral
Lobii creierului
Homunculus
Specializarea emisferică
Testul Wada
Emisfera dreaptă, emisfera stângă
Structurile şi funcţiile subcorticale
Cerebelul
Sistemul nervos periferic
EEG şi potenţialul evocat
Computerul tomograf
Tomografia cu emisie de pozitroni - PET
RMN-ul şi RMN-ul funcţional (RMNf)

Partea a II-a: Neuropsihologia
    Neuropsychology
    Causes of Brain Injury
    Phineas Gage
    Aphasias
    Aphasic Speech
    Wernicke's Aphasia
    Moniz and Lobotomies
    Effects of Lobotomies
    Facial Blindness
    The Parietal Syndrome
    The Split-Brain Operation
    Dual Consciousness in Split-Brain Patients
    Brain Stimulation
    Stimulated Movement
    Stimulated Mental States
    Hallucinated Memories
    Other Psychological Responses to Brain Stimulation
    The Pleasure Centers
    Stimulation of the Amygdala
    Function of the Amygdala
    Epileptic Auras: A Natural Form of Brain Stimulation
    Deja Vu as a Brain Event
    Multiple Types of Intelligence
    Summary: Neuropsychology

Partea a III-a: Neuronii
    Neurons
    Cajal's Drawings
    How Neurons Communicate
    The Quiet Revolution
    Gap Junctions
    Weak Electrical Interactions and Local Circuits
    Biomolecular Transfer
    "Neurons are People"
    A Close Look at a Real Neuron
    Transmitter Substances
    Manipulation of Neurotransmitters
    Acetylcholine
    Dopamine
    Norepinephrine
    Serotonin
    GABA
    Brain Peptides
    Nitric Oxide, Glutamate, and Neuroimmunology
    Endorphins
    Neural Evolution
    Summary: Neurons

 

CAPITOLUL III - STĂRILE CONŞTIINŢEI

Partea I: Conştiinţa

Conştiinţa
Când este conştiinţa utilă?
Procesele inconştiente în gândire
Învăţarea inconştientă
Localizarea “executivului”
Două tipare de gândire
Redescoperirea celor două tipare

Partea a II-a: Somnul

Somnul
Somnul REM la pisici
Stadiile somnului
Visele şi somnul REM – două lucruri distincte
Amintirea viselor
Mişcările oculare şi corporale în timpul viselor
Somnul normal şi cel perturbat
Modificările somnului odată cu vârsta
Somnul şi melatonina
Deprivarea de somn
Diagnosticul eronat de insomnie
Somnul şi variaţiile de temperatură
Avansarea ritmului zilnic
Încercări de a explica somnul
Fenomene interesante în somn
Somnambulismul şi vorbirea în somn
Starea hipnagogică
Starea hipnopompică
Tulburări ale somnului
Paralizia în somn
HSD şi „beţia somnului”
Tulburarea somnului REM
Apneea şi sforăitul
Coşmarurile
Visele
Visele lucide
Semnificaţia viselor

Partea a III-a: Hipnoza

Primele cercetări în domeniul hipnozei
Inducţia hipnotică
Sugestia hipnotică
Hipnoza ca stare disociativă
Hipnoza şi observatorul ascuns
Hipnoza şi memoria
Problema întrebărilor ajutătoare

Partea a IV-a: Meditaţia

Meditaţia
Cercetări asupra meditaţiei

Partea a V-a: Drogurile psihoactive

Drogurile psihoactive
Categorii de droguri
Alcoolul. Efecte benefice şi nocive
Sedativele. Tipuri şi efecte
Stimulentele: amfetaminele
Cocaina. Mecanism şi efecte
Cafeina
Opiaceele: heroina şi morfina
Oxidul de azot şi inhalanţii
Marijuana
Efectele marijuanei
Halucinogenele: LSD-ul
Produşii sintetici ai drogurilor „naturale”

CAPITOLUL IV - SIMŢURILE ŞI PERCEPŢIA (Alina Turcescu)

Partea I: Sistemul vizual
Receptorii şi stimularea
Lumina şi undele vizuale
Sunetul şi undele auditive
Sistemul vizual. Structura ochiului
Sistemul vizual: retina
Fovea
Sinteza culorilor
Vederea cromatică. Teorii
Demonstraţia lui Land privind formarea şi percepţia culorilor
De la senzaţie la percepţie
Halucinaţii, iluzii şi percepţii
Psihologia gestaltistă
Legile clarităţii
Ce este constanţa dimensiunii?

Partea a II-a: Sistemul auditiv
Sistemul auditiv. Structura urechii
Urechea internă. Implanturile cohleare. Sensibilitatea auzului uman
Halucinaţiile muzicale în surzenie. Rezumatul părţii a doua

Part a III-a: Simţurile "minore"
Simțul olfactiv
Adaptarea olfactivă 
Mirosul modifică starea de spirit? 
Gustul  
Simţul cutanat
Durerea   
Chinestezia
Echilibrul
Răul de mişcare

Partea a IV-a: Psihofizica şi detecţia semnalelor
    Psychophysics and Signal Detection
    The Difference Threshold (JND)
    Psychophysical Functions
    The Theory of Signal Detection
    D-prime
    Summary: Psychophysics and Signal Detection


Partea a V-a: Percepţia extrasenzorială
    Infrared sensitivity
    Magnetic Sensitivity
    Microwave-Induced Hearing
    Blindsight
    Other Sensitivities
    Extrasensory Perception (ESP)
    Forms of ESP Studied by Parapsychologists
    Perception without Awareness
    Subliminal Perception
    Anniversary Phenomena
    Déjà Vu...Again
    Fraud and Deception
    Selective Reporting
    Summary: Extra Sensory Perception


CAPITOLUL V - CONDIŢIONAREA

Part One: Classical Conditioning
    Classical Conditioning
    Why Classical Conditioning Evolved
    Reflexes
    Pavlov's Dog
    The Conditional Response
    Acquisition of the Conditional Response
    The Acquisition Curve
    Extinction and Spontaneous Recovery
    Generalization
    Discrimination
    Release from Habituation
    Pavlovian Conditioning: "It's not what you think it is"
    Summary: Classical Conditioning

Part Two: Applications of Classical Conditioning
    Applications of Classical Conditioning
    Conditioning of Neurons
    Conditioning and Drug Tolerance
    Conditional Immune Response
    Conditional Emotional Responses
    Sexual Anticipation
    CERs from Traumatic Events
    Taste Aversion
    Summary: Applications of Classical Conditioning

Part Three: Operant Conditioning
    Operant Conditioning
    Starting Out in a "Rat Lab "
    Positive Reinforcement
    The Premack Principle
    Extinction of an Operant Response
    Negative Reinforcement
    Punishment
    Response Cost ("Negative Punishment")
    A 2 x 2 Table of Consequences
    Stimulus Control
    Discriminative Stimuli
    Backward Chaining
    Intermittent Reinforcement and Resistance to Extinction
    Extinction-Induced Resurgence (the "extinction burst")
    Spontaneous Backward Chaining in a Blue Jay
    Avoidance and Escape Learning
    Observational Learning
    Summary: Operant Conditioning

Part Four: Applied Behavior Analysis
    Applied Behavior Analysis
    Behavioral Analysis
    Baselining
    Self-Monitoring as a Method of Behavior Change
    Using Reinforcement
    Using the Premack Principle
    Natural Social Reinforcers
    Secondary Reinforcement Using Tokens
    More about Shaping
    Prompting and Fading
    Differential Reinforcement
    DRO and DRL
    Using Negative Reinforcement
    Using Punishment
    Treatment of Uncontrollable Sneezing
    Punishment from the Environment
    The Punishment Trap
    Response Cost with a Rabbit
    Applied Analysis of Antecedents
    Summary: Applied Behavior Analysis

CAPITOLUL VI- Memoria (Livia Ştefan)

Partea I: De la Ebbinghaus la codificare

Introducere

Ebbinghaus
Curba uitării
Testele de memorie
Conceptul codificării
Învăţarea asociativă
Metoda reamintirii libere
Reamintirea bazată pe indicii
Testele de recunoaştere
Testul de recunoaştere cu alegere forţată
Capacitatea „aproape nelimitată” a memoriei de recunoaştere
Erorile de recunoaştere
Memoria ca o construcţie

Partea a II-a: Diferite tipuri de memorie

Modelul Atkinson-Shiffrin al memoriei
Critici ale modelului Atkinson-Shiffrin
Memoria iconică
Memoria ecoică
Amintiri gustative. Memoria de lucru
Repetiţia şi memorarea. Confuzia acustică
Limitele memoriei şi magicul număr şapte
Memoria de lungă durată (secundară)
Memoria declarativă şi cea procedurală
Memoria implicită şi memoria explicită
Memoria. Tehnica amorsării

Partea a III-a: Perspectivele biologice asupra memoriei

Perspective biologice asupra memoriei
Memoria. Efectul foilor de ceapă
Amnezia retrogradă şi anterogradă
Modulaţia chimică a memoriei
Amintirile de tip bliţ
Ne formăm amintiri sub anestezie?
Memoria dependentă de stare
Cum sunt stocate amintirile?
Karl Lashley şi localizarea amintirilor

Partea a IV-a: Îmbunătăţirea memoriei

Tehnicile de îmbunătăţire a memoriei
Metoda de memorare "Loci"
Imaginaţia interactivă şi memoria
Cum ar trebui să procedeze un student?
Efectul spaţierii
Judecăţile de valoare asupra învăţării
Studiatul înainte de somn
Studiatul în într-o formă care seamănă cu testul
Efortul exclusiv nu ajută
Notiţele ajută

Partea a V-a: Persoane cu memorie extraordinară
Persoane cu memorie extraordinară
Mnemonistul lui Luria
Daniel Tammet
Imaginaţia eidetică şi "Memoria fotografică"
Asimilarea prin interes
Ce au în comun oamenii cu memorie extraordinară?

 

CAPITOLUL VII - CUNOAŞTEREA 

Part One: Visual Information Processing
    The Emergence of Cognitive Science
    Visual Scene Analysis
    Identifying Boundaries through Constraint Propagation
    Top-Down and Bottom-Up Processing
    Mental Imagery
    Mental Maps and Images
    Memory Mostly for Meaning
    Summary: Visual Information Processing

Part Two: Language
    Language
    Language Learning in Babies
    Second Language Learning
    Comprehension
    The Modal Model of Comprehension
    Reading
    Phonetic Decoding and "Phonics" as a Method
    The Resource Allocation Problem
    Reconstructing the Author's Meaning
    Fallacies of Speedreading
    Prose Macrostructure
    Macrostructure in Expository Prose
    Summarization Processes
    The Importance of Revision
    Summary: Language

Part Three: Motor Activity
    Early Research on Motor Activity
    Measuring Hand/Eye Coordination
    The Learning Curve
    Motor Activity as a Cognitive Process
    Motor Routines
    Motor Schemata
    Motor Imagination
    Creativity in Motor Activity
    Automaticity
    Keyboarding as a Highly Practiced Skill
    Motor Errors: Actions Not As Planned
    Summary: Motor Activity

Part Four: Thinking and Problem Solving
    What is Thinking?
    Cognitive Reshuffling
    Selective Attention
    Analysis by Synthesis
    Problem Solving
    Puzzles
    "Thinking Outside the Box" with the 9-dot Problem
    The General Problem Solver
    Advice for Human Problem Solvers
    Constraint Satisfaction as a Problem-Solving Approach
    Classic Biases and Errors
    Expertise and Domain Specific Knowledge
    Expert Systems
    SOAR: Universal Sub-Goaling
    Analytic vs. Holistic Thinking
    Metacognition: Thinking About Thinking
    Effective and Ineffective Problem Solvers
    Summary: Thinking and Problem Solving

CAPITOLUL VIII - COMPORTAMENTUL ANIMAL ŞI CUNOAŞTEREA (Patricia David)
Partea I: Comportamentul animal şi cunoaşterea. Psihologia comparativă
Partea a II-a: Etologia clasică
Partea a III-a: Etologia socială
Part a IV-a: Cunoaşterea animală
Au animalele conştiinţă?
Sunt animalele conştiente? Testul oglinzii
Animalele - procesarea informaţiilor
Inteligenţa specializată a albinelor
Percepţia la cimpanzei
Limbajul şi emoţiile maimuţelor

CAPITOLUL IX - MOTIVAŢIA ŞI EMOŢIILE (Maricica Botescu)

Partea I: Motive biologice
Partea a II-a: Motive cognitive 
Partea a III-a: Psihologia motivaţională a lui Maslow
Partea a IV-a: Emoţiile


CAPITOLUL X - DEZVOLTAREA (Patricia David)

Partea întâi: Influenţe genetice
Influenţele genetice
Genele şi mediul înconjurător: „nu există versus”
Indicele de ereditate

Partea a II-a: Copilul nou-născut
Partea a III-a: Copilăria: ataşamentul, timiditatea, socializarea, înţelegerea simbolurilor
Partea a IV-a: Adolescenţa, maturitatea şi îmbătrânirea
Partea a V-a Moartea

CAPITOLUL XI - PERSONALITATEA (Maricica Botescu)
Partea întâi: Ce este personalitatea?
    Ce este personalitatea? Trăsături şi tipuri. Cele cinci mari trăsături
    Cum ne influenţează genele personalitatea
    Testele de personalitate. Testele Rorscharch şi MMPI
    Personalitatea multiplă

Partea a II-a: Teoria lui Sigmund Freud
    Sine, eu şi supra-eu
    Refularea şi mecanismele de apărare
    Teoria sexuală a lui Freud
  
Partea a III-a. Teorii neofreudiene
    Teoria lui Carl Jung
    Teoria lui Alfred Adler
    Teoria lui Karen Horney
    Erik Erikson şi psihologia eului
 
CAPITOLUL XII - PSIHOLOGIA ANORMALULUI (Maricica Botescu)

Generalităţi
Partea întâi: Definirea comportamentului anormal
Definirea comportamentului anormal
Tulburările psihice ca "disfuncţii periculoase"
Este boala mentală un mit?
Dezinstituționalizarea
DSM: Manualul de Diagnostic și Statistică
Cele cinci axe ale DSM-IV

Partea a doua: Axa 1 a DSM-IV
Schizofrenia
Tipuri de schizofrenie
Schizofrenia paranoidă
Cauzele schizofreniei
Depresia
Mania
Tulburarea bipolară ("Depresia maniacală")
Tulburările anxioase
Atacurile de panică
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)
Tulburările somatoforme, disociative și tulburările factice
Tulburările disociative
Tulburarea disociativă de identitate
Tulburările de depersonalizare
Tulburările factice

Partea a treia: Axa 2 a DSM-IV
Tulburările de personalitate
Personalitatea antisocială
Clasificarea dizabilităţilor intelectuale

Partea a patra: tulburările de dezvoltare
Tulburările de dezvoltare
Atitudinile istorice față de dizabilitățile intelectuale
Integrarea
Sindromul Down
Autismul. Cauze şi manifestări
Autiştii savanţi
ADD și ADHD
Dislexia (tulburarea de citire)
Analizarea și tratarea unei tulburări de învăţare
Suferim toţi de tulburări de dezvoltare?

CAPITOLUL XIII - TERAPIILE (Maricica Botescu)

Partea întâi: Terapiile psihodinamice
Terapiile psihodinamice. Introducere
Abordarea psihodinamică
Metoda cathartică
Experienţele terapeutice ale lui Freud
Freud. Abuzul sexual din copilărie
Ferestre spre inconştient
Asociaţiile libere
"Actele ratate freudiene" şi alte erori
Interpretarea viselor
Psihanaliza
Terapia jungiană
Personificarea aspectelor inconştientului
Abordarea psihologică a lui Alfred Adler
Alfred Adler: analiza stilului de viaţă
Terapia lui Adler. Autoestimarea
Karen Horney. Autoanaliza

Partea a II-a: Diverse abordări ale consilierii psihologice
Consilierea conform lui Carl Rogers
Cum funcţionează terapia lui Rogers
Ellis şi terapia comportamentală raţional-emotivă (REBT)
Terapiile paradoxale

Partea a III-a: Terapii comportamentale 
Modelul medical versus terapia comportamentală
Wolpe şi terapia desensibilizării
Terapiile prin expunere
Sensibilizarea, ca terapie
Sensibilizarea acoperită
Modelarea şi repetarea comportamentului
Terapia lui Beck pentru depresie
Contractul comportamental în terapie

Partea a patra: Tendinţe în terapie
Eclectismul în terapie
Auto-ajutorarea
Terapiile mai scurte
Consilierea bazată pe familie, pe egali şi pe Internet

CAPITOLUL XIV - FRONTIERELE PSIHOLOGIEI (Maricica Botescu)

Partea I: Psihologie şi medicină

Psihologie şi medicină
Cum factori psihologici modifică o afecţiune medicală
Psihoneuroimunologia
Psihologia în spitale
Consilierea recuperării. Recuperarea psihologică şi psihiatrică
Consilierea recuperării. Recuperarea psihologică şi psihiatrică
Medicina comportamentală. Tratamentul comportamental al durerii
Pe ce se pune accentul în psihologia sănătăţii?
Stresul
Conceptul sindromului general de adaptare al lui Selye
Efectele cognitive ale stresului
Agenţi stresori comuni
Rolul emoţiei în stres
Reducerea stresului
Cum poate terapia să modifice funcţionarea creierului
Restructurarea cognitivă  
Cum funcţionează dependenţa
Dependenţa de alcool, droguri şi tutun
Adicţia de medicamente
Adicţii non-toxicomanice
Programe în 12 paşi pentru tratarea adicţiilor
Adicţii utile

Partea a II-a: Psihologie şi lege
Cum poate fi aplicată psihologia în domeniul juridic

Partea a III-a: Psihologia sportului
Psihologia sportului
Fenomenul "sufocării" (stresului extrem) în sport. Ce soluţii există?
Tehnici de relaxare în sport
Concentrare şi vizualizare
Performanţa de vârf şi starea de flux
Psihologia antrenoratului

CAPITOLUL XV: PSIHOLOGIA SOCIALĂ (Maricica Botescu)

Partea întâi: Influenţele grupului

Conformismul. Curba lui Allport
Sherif (1936): normele grupului şi conformitatea
Asch (1951): Conformitatea
Obedienţa omului. Studiul lui Milgram (1963)
A fost cercetarea lui Milgram etică?
Persuasiune şi schimbarea atitudinii
Hovland şi analiza persuasiunii

Modelul probabilităţii analizei

Efectul adormirii vigilenţei

Puterea fricii

Cum funcţionează spălarea creierului
Inocularea şi prevenirea
Disonanța cognitivă
Discrepanţa atitudinală

Partea a II-a: Organizaţii şi mişcări

Mecanismele organizaţiilor şi mişcărilor
Ritualurile de iniţiere organizaţionale
Mişcările carismatice (cultele)
Grupurile şi demonizarea inamicului
Grupurile şi tratamentul devianţilor
Psihologia industrială / organizaţională
Psihologia personalului
Psihologia consumatorului

Psihologia factorilor umani

Psihologia organizaţională

Partea a III-a: Cogniţia socială

Cogniţia socială
Teoria atribuirii. Persoana ori situaţia?
Locul controlului. Influenţa pv deciziile
Atribuire şi emoţie. Tribul Yanomamo
Eroarea fundamentală de atribuire
Ce ne spune prima impresie
Distorsiuni ale percepţiei umane

"Ce e frumos e bun". Efectele frumuseţii

Tehnica dezvăluirii de date despre tine

Cum ce te aştepţi influenţează ce obţii
Aşteptările şi efectul Pygmalion
Părtinirea confirmării

Partea a IV-a: Comportamentul ostil şi de întrajutorare

Apatia spectatorului în situaţii limită
Difuzia responsabilităţii persoanei în grup
Agresivitatea. Cum devenim agresivi
Hormonii şi agresivitatea umană
Experimentul închisorii de la Stanford
Ne influenţează agresivitatea de la TV?
Împuşcăturile din şcoli
Cooperare versus concurenţă

CAPITOLUL XVI: SEX, PRIETENIE ŞI DRAGOSTE (Ana Mitran)

Partea a I: Comportamentul sexual

Dezvoltarea sexuală a fătului
Copilul: dezvoltarea normală a sexualităţii
Pubertatea şi dezvoltarea sexuală
Stimularea sexuală a adultului
Ce produce excitaţia sexuală
Sărutul
Efectul drogurilor asupra experienţei sexuale
Afrodiziacele
Orgasmul
Sexul în căsătorie
Homosexualitatea. Cât de răspândită?
Comportamentul homosexual. Modele
Impactul SIDA asupra sexualităţii
Lesbianismul
Este homosexualitatea naturală?
Ce provoacă homosexualitatea?

Partea a II-a: Tulburările sexuale şi terapia sexuală
Sindromul disforic de gen
Parafilia
Travestism
Exhibiţionism
Masochism şi sadism
Tratamentul tulburărilor sexuale
Terapia sexuală devine tot mai complicată

Partea a III-a: Tipuri de relaţii
Cum ne împrietenim. Factorii implicaţi
Cum arată prietenul ideal?
Iubirea pasională. Indică durata relaţiei?
Îndrăgostirea şi semnele ei iniţiale
Este necesară iubirea romantică?
Şase tipuri de iubire
Sexul şi agresivitatea, cât de relaţionate?
“Sadismul psihologic” în relaţiile imature
Violenţa în relaţii (masochismul). Un model  
Cauzele geloziei bărbatului
Viol pe timpul întâlnirii
 
Partea a IV-a: Arta iubirii
Arta iubirii
Stările orgiastice
Conformitatea, ca soluţie la anxietate
Activitatea creativă
Dragostea, ca afirmare de sine
Secretul relaţiilor pe termen lung
Patru factori predictivi ai divorţului
Ce faci când nu ţi-ai găsit perechea
Evitarea plictiselii în cuplu
Iubirea, ca instrument social de relaţionare
Iubirea şi divinitatea
 

Sfârşit

Comentarii -

Adicţia de alcool. Sondajele de opinie arată că aproximativ o treime din familiile americane sunt tulburate de abuzul de alcool şi că opt din zece americani sunt de acord cu afirmaţia că abuzul de alcool este o problemă naţională majoră. Un reprezentant important al sondajelor de opinie apreciază că aceasta este o "cifră copleşitoare", întrucât rar se întâmplă ca opt din zece americani să fie de acord asupra unui subiect. O treime dintre respondenţi au admis faptul ca familiile lor au fost direct afectate de problemele legate de consumul de alcool.

Comentarii -

Ce este chinestezia? Ce înseamnă proprioceptiv? Am examinat cele cinci simţuri descrise de Aristotel: vederea, auzul, mirosul, gustul şi atingerea. Toate cinci sunt direcţionate spre exterior pentru a primi stimulări din lumea exterioară. Alte două simţuri importante, chinestezia şi echilibrul, presupun sensibilitate la evenimentele interne: poziţia şi mişcarea corpului.

Comentarii -

Gallup (1977) este faimos pentru că este de părere că animalele, în special maimuţele mari (cimpanzeii şi gorilele) au o conştienţă asemănătoare celei umane. Într-o cunoscută serie de experimente, el a studiat capacitatea maimuţelor de a-şi recunoaşte imaginea în oglindă. El a presupus că dacă maimuţele îşi recunosc imaginea în oglindă, posedă un fel de conştienţă de sine. Acest lucru poate fi dezbătut, dar cel puţin este o constatare obiectivă.

Comentarii -

Animalele arată frecvent ca şi cum au emoţii, intenţii, planuri şi reacţii… lucruri pe care noi, oamenii, le asociem cu gândirea şi cu conştienţa. Cu toate acestea, aşa cum am văzut anterior în acest capitol, astfel de speculaţii ne pot duce pe un drum greşit. Cât de mult putem citi în comportamentul animal, înainte de a începe să facem greşeli precum psihologii comparativi din anii 1880?

Comentarii -

Animalele sunt în general “inteligente”, presupunând o continuă adaptare a speciilor. Dacă o anumită formă de procesare a informaţiei face ca membrii unei specii să aibă mai multe şanse de a se reproduce şi de a-şi transmite genele mai departe, acest tip de inteligenţă va fi selectat de specia respectivă.

Comentarii -

Conceptul de comportament adictiv acoperă mai mult decât dependenţa de droguri. Psihologii îşi dau seama acum că există un tip comun de comportament care explică diverse adicţii ca alcoolismul, jocurile de noroc, supraalimentarea compulsivă, dependenţa de droguri, promiscuitatea sexuală şi multe alte probleme. Toate presupun un comportament repetat care este dăunător în cele din urmă pentru individ, dar plăcut pe termen scurt.

Comentarii -

A doua categorie majoră a tehnicilor de reducere a stresului are o natură mai cognitivă. Am întâlnit-o deja cu câteva pagini în urmă în cercetarea lui Lazarus (1993). Această abordare implică schimbarea emoţiilor negative induse de un eveniment stresant. Re-interpretarea unui eveniment este numită restructurare sau reîncadrare cognitivă.

Comentarii -

După cum a spus cercetătorul Richard Davidson în anul 1999, există două circuite principale implicate în răspunsul emoţional. Unul este circuitul anxietăţii şi al evitării, centrat pe regiunea amigdaliană a emisferei drepte. Celălalt este circuitul optimist, al planificării, centrat pe cortexul prefrontal al emisferei stângi.

Comentarii -

Care sunt cele două categorii de tehnici de reducere a stresului? Cum poate somnul să influenţeze stresul? Tehnicile de gestionare a stresului se împart în două categorii. Categoria # 1 cuprinde un set de tehnici care promovează senzaţiile de relaxare sau de calm, adresându-se stării biologice de supra-excitare sau de epuizare cauzate de stres.

Comentarii -

Introducere in psihologieÎn capitolul 9 am descris un salt conceptual susţinut de Arnold Lazarus (1993), care simplifică foarte mult interpretarea din cercetarea stresului. Ca o regulă, evenimentele provocatoare sunt stresante doar atunci când sunt însoţite de emoţii negative.

Comentarii -

Care sunt sursele majore de stres pentru studenţi? Ce dovadă există că mutarea poate fi stresantă? Ce a recomandat un psiholog, pentru a minimaliza acest efect? Fiecare etapă a vieţii are proprii săi stresori specifici (stimuli provocatori de stres). În ceea ce priveşte studenţii din colegii, stresorii tipici sunt toceala pentru teste, grijile faţă de prieteni, problemele sentimentale, ori încercarea de a avea o slujbă pe perioada cursurilor.

Comentarii -

Care sunt efectele negative ale stresului? Excitaţia cauzată de stres îngreunează procesele complexe şi subtile ale gândirii. Este prea mult zgomot în sistemul nervos. Acest lucru duce la fenomene, cum ar fi "blocarea" (faptul de a fi în imposibilitatea de a gândi corect sau de a-ţi aminti informaţii importante) la un examen. În condiţii de stres, o persoană devine mai reactivă, mai impulsivă şi mai predispusă să facă ceva ce pare dezadaptativ (dăunător, neconstructiv) celorlalţi.

Comentarii -

Hans Selye (1907-1982) este cel care a iniţiat cercetarea modernă asupra stresului. La conferinţa Asociaţiei Americane de Psihologie din 1950, Selye şi-a prezentat propria teorie privind reacţiile induse de stres. Aceasta a devenit apoi modelul standard al conceptualizării stresului, cel la care se raportează (sau pe care îl critică), de obicei, specialiştii în articolele lor despre stres din revistele academice.

Comentarii -

Stresul este răspunsul unui organism la situaţii noi sau ameninţătoare, care au un caracter neplăcut. În anii '30, fiziologul Walter Cannon a descris modul în care sistemul nervos simpatic răspunde la situaţiile amenințătoare. După Cannon, o substanţă chimică numită "simpatin" (eliberată de anumiţi nervi proprii sistemului nervos simpatic) pregăteşte organismul pentru fugă sau luptă.

Comentarii -

Disciplina cunoscută sub numele de psihologia sănătăţii acoperă practic domeniul de preocupări proprii medicinei comportamentale şi psihologiei medicale. Diferenţa este una de accent. Un psiholog specializat ​​în psihologia sănătăţii este mai mult implicat în medicina preventivă şi în promovarea modului de viaţă sănătos.

Comentarii -

Când a debutat medicina comportamentală ca o disciplină distinctă? Comparativ cu medicina psihosomatică, medicina comportamentală este un nou venit în ştiinţă. Naşterea sa a fost semnalată la o conferinţă care a avut loc în anul 1977 la Yale, în cursul căreia participanţii au definit domeniul. S-a proiectat o nouă revistă şi, la scurt timp, au a apărut articole şi cărţi despre medicina comportamentală.

Comentarii -

Cum poate fi ajutat un grup de pacienţi cu probleme cardiace de o reuniune săptămânală? Un exemplu de psihologie recuperatorie de succes este terapia de grup pentru pacienţii cu intervenţii chirurgicale pe cord deschis. Schimbările radicale în dietă şi programele de exerciţii fizice pot contribui la prelungirea duratei de viaţă a persoanelor cu probleme cardiace.

Comentarii -

Psihologia este o disciplină relevantă pentru oricine lucrează într-o clinică sau într-un spaţiu medical. Acesta este motivul pentru care cei urmează o pregătire pre-medicală sau de asistenţă medicală iau, de multe ori, cursuri de psihologie, ca parte a studiilor lor.

Comentarii -

Astăzi, un nou domeniu se aliază medicinei psihosomatice în investigațiile acesteia asupra interacțiunii minte / corp. Psihoneuroimunologia (PNI) este studiul influențelor psihologice şi neuronale asupra sistemului imunitar. La apariția sa, acest domeniu a produs mult entuziasm. Această disciplină promitea să facă lumină într-o serie de fenomene destul de diverse precum congestia nazală și vindecarea prin credință. Cu toate acestea, cercetarea a produs adesea rezultate ambigue.

Comentarii -

Cercetătorii timpurii din medicina psihosomatică au primit un indiciu puternic că o afecţiune ar putea fi influențată de factori psihologici, când s-a descoperit că hipnoza poate modifica o afecţiune medicală. Hipnoza nu implică medicamente sau alte tratamente medicale, prin urmare mecanismul schimbărilor datorate hipnozei nu poate fi decât unul psihologic.

Comentarii -

Introducere in psihologiePercepţia durerii este un subiect surpinzător de complex. În mod clar, ea depinde de un mecanism special din creier, deoarece unii indivizi se nasc fără sensibilitatea la durere. Acest lucru este numit ”insensibilitate congenitală la durere” sau ”analgezie congenitală”.

Comentarii -

Acest nou capitol prezintă trei domenii în care psihologia se suprapune altor discipline. Acestea sunt zone de graniță în două sensuri ale termenului: (1) sunt evoluții relativ recente în istoria a 150 ani apsihologiei și (2) se află la intersecția dintre psihologie și un alt domeniu. Cele trei domenii - psihologia și medicina, psihologia și dreptul și psihologia sportului - sunt, de asemenea, exemple de psihologie aplicată. Ele arată modul în care psihologia poate fi utilizată în situații umane reale.

Comentarii -

Lorenz şi Tinbergen au studiat de obicei animale solitare (monade) şi perechi de animale (diade). Începând din anii 1960, cercetătorii au început să pună mai mult accent pe grupurile mai mari de animale. Crook (1970) a propus termenul de etologie socială pentru a descrie acest accent al cercetării animalelor. Noii etologi s-au axat pe competiţie, comunicare şi cooperare între animale - felul în care şi-au dobândit şi păstrat teritoriile, au menţinut un nivel adecvat al populaţiei, au cules hrana, s-au apărat, au făcut reguli pentru lupte şi au format relaţii de cooperare.

Comentarii -

Din ce în ce, familiile devin tot mai implicate în procesele terapeutice. În terapia autismului, de exemplu, Ivar Lovaas de la UCLA a obţinut rezultate bune prin utilizarea părinţilor ca terapeuţi. Studiile anterioare au arătat ca terapia intensivă din clinici îşi pierdea efectul, odată ce era încheiată. Doar dacă părinţii acţionau ca nişte terapeuţi întăririle pozitive puteau continua timp de ani de zile şi puteau acoperi toate aspectele diferite ale comportamentului.

Comentarii -

Cele mai multe dintre terapiile tradiţionale erau foarte consumatoare de timp. Freud îşi trata pacienţii timp de ani de zile, iar analiştii de mai târziu i-au urmat exemplul. Versiunea originală a terapiei de desensibilizare a lui Wolpe putea dura până la un an. Rogers spunea că problema prezentată în a doua sau a treia sesiune era diferită de cea din a zecea sesiune, ceea ce însemna că auto-explorarea putea continua destul de mult timp.

Comentarii -

Publicarea în anul 1942 a cărţii Self-Analysis (Auto-analiza) de către Karen Horney a dus la apariţia unui nou gen de literatură psihologică: cărţile de auto-ajutorare. Aceste cărţi oferă sfaturi cu privire la rezolvarea problemelor psihologice, eliminând necesitatea de a vizita sau de a plăti serviciile unui terapeut. În 1969, în discursul său prezidenţial din cadrul Asociaţiei Americane de Psihologie, psihologul George Miller şi-a îndemnat colegii psihologi să „renunţe la psihologie”.

Comentarii -

Psihologii care au practicat terapia în anii '40 şi '50 s-au identificat, de obicei, cu o anumită "şcoală". Ei au fost rogersieni sau adlerieni sau freudieni. Prin anii '70, însă, un număr tot mai mare dintre ei erau tentaţi să folosească idei de la mai multe şcoli. Aceasta este orientarea eclectică. Eclectismul presupune proiectarea terapiei din mai multe surse diferite.

Comentarii -

Ce sunt celulele coş? Cum poţi stimula una? Simţul cutanat sau simţul tactil presupune trei tipuri diferite de receptori. Unul din ei – celula coş - constă în fibre nervoase înfăşurate în jurul bazei firului de păr. Poţi verifica faptul că o singură celulă coş, atunci când e stimulată, produce o senzaţie detectabilă. Găseşte un singur fir de păr de pe braţ, îndoaie-l cu atenţie fără să deranjezi alte fire de păr sau să apeşi pielea şi observă senzaţia. Când firul de păr este îndoit prin presiune, neuronul trimite impulsuri către creier.

Comentarii -

Gustul este de obicei numit simţul gustului, în ciuda faptului că olfacţia stăpâneşte abilitatea noastră de a gusta mâncarea şi lichidele. Celulele pentru gust sunt adunate laolaltă în mugurii gustativi de pe limbă, iar mugurii gustativi sunt ascunşi în umflăturile de pe limbă numite papile.

Comentarii -

Ce este ”aroma terapia”? Unii psihologi consideră că mirosurile pot modifica starea de spirit. Un psiholog social a patentat un dispozitiv ce emite mirosuri despre care spune că sunt benefice din punct de vedere psihologic şi există o mică industrie bazată pe ideea de aroma terapie. Fiole mici cu miros plăcut ce emană substanţe sunt vândute oamenilor care vor să-şi sporească vigilenţa sau să-şi îmbunătăţească starea de spirit.

Comentarii -