Vă invităm să citiţi traducerea cărţii Introducere în psihologie, de Russell A. Dewey. În peste 1000 de articole, vom trece în revistă toate domeniile psihologiei, într-o manieră succintă şi clară. Îi puteţi scrie autorului la: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

CAPITOLUL I: PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢĂ

Partea I: Ce este psihologia?

Ce este psihologia?
Subdomeniile psihologiei
Patru abordări ale cercetării psihologice

Sumar: Ce este psihologia?

Partea a II-a: Istoria psihologiei

Frenologia
Psihofizica tradiţională
Noua psihologie a lui Wundt
James şi funcţionalismul

Primele femei psiholog

Witmer inventează psihologia clinică
Watson şi behaviorismul
Behaviorismul mijlocului secolului al XX-lea

A treia cale: psihologia umanistă

Tendinţe moderne în psihologie

Partea a III-a: Gândirea critică

Gândirea critică
Rolul ştiinţei
Construirea modelului şi harta realităţii
Definiţii operaţionale
Definiţiile operaţionale - nu întotdeauna bune
Distingând definiţiile operaţionale, variabilele şi valorile
Încredere şi validitate
Măsura mărturiei: lipsită de încredere
Constructele şi problema reificării
Importanţa replicării
Sindromul pseudoştiinţei

Legea lipsei de atractivitate a unei idei
Legendele urbane
Popularizarea descoperirilor în afara publicaţiilor serioase"
Ideile mele pun în pericol sistemul..."
Avantajul replicărilor multiple ale experimentelor

Partea a IV-a: Cercetarea bazată pe observaţie şi cea experimentală

Cercetarea bazată pe observaţie
Corelaţia şi predicţia
Predicţii bazate pe date statistice
Capcane în cercetarea bazată pe observaţie
Efectul de măsurare şi de observator
Chestionare, anchete şi sondaje
Importanţa numerelor mari

Eroarea de eşantionare

Eşantioanele de respondenţi

Eşantioane stabilite incorect
Afectarea rezultatelor prin opţiunile oferite
Sondajele şi formularea întrebărilor

Influenţarea prin context

Opinii neavizate

Sondajele de tip ”push poll”

Cercetarea experimentală și capcanele ei

Variabilele independente şi dependente
Variabilele confundate
Sondajele şi problema auto-selecţiei

Controlul experimental

Efectul placebo
Efectul experimentatorului
Modelul de testare "dublu-orb"
Două puncte forte ale ştiinţei

CAPITOLUL II: SISTEMUL NERVOS CENTRAL (SNC)

Partea I: Creierul

Creierul
Dezvoltarea SNC în embrion

Cortexul cerebral
Lobii creierului
Homunculus
Specializarea emisferică
Testul Wada
Emisfera dreaptă, emisfera stângă
Structurile şi funcţiile subcorticale
Cerebelul
Sistemul nervos periferic
EEG şi potenţialul evocat
Computerul tomograf
Tomografia cu emisie de pozitroni - PET
RMN-ul şi RMN-ul funcţional (RMNf)

Partea a II-a: Neuropsihologia
    Neuropsychology
    Causes of Brain Injury
    Phineas Gage
    Aphasias
    Aphasic Speech
    Wernicke's Aphasia
    Moniz and Lobotomies
    Effects of Lobotomies
    Facial Blindness
    The Parietal Syndrome
    The Split-Brain Operation
    Dual Consciousness in Split-Brain Patients
    Brain Stimulation
    Stimulated Movement
    Stimulated Mental States
    Hallucinated Memories
    Other Psychological Responses to Brain Stimulation
    The Pleasure Centers
    Stimulation of the Amygdala
    Function of the Amygdala
    Epileptic Auras: A Natural Form of Brain Stimulation
    Deja Vu as a Brain Event
    Multiple Types of Intelligence
    Summary: Neuropsychology

Partea a III-a: Neuronii
    Neurons
    Cajal's Drawings
    How Neurons Communicate
    The Quiet Revolution
    Gap Junctions
    Weak Electrical Interactions and Local Circuits
    Biomolecular Transfer
    "Neurons are People"
    A Close Look at a Real Neuron
    Transmitter Substances
    Manipulation of Neurotransmitters
    Acetylcholine
    Dopamine
    Norepinephrine
    Serotonin
    GABA
    Brain Peptides
    Nitric Oxide, Glutamate, and Neuroimmunology
    Endorphins
    Neural Evolution
    Summary: Neurons

 

CAPITOLUL III - STĂRILE CONŞTIINŢEI

Partea I: Conştiinţa

Conştiinţa
Când este conştiinţa utilă?
Procesele inconştiente în gândire
Învăţarea inconştientă
Localizarea “executivului”
Două tipare de gândire
Redescoperirea celor două tipare

Partea a II-a: Somnul

Somnul
Somnul REM la pisici
Stadiile somnului
Visele şi somnul REM – două lucruri distincte
Amintirea viselor
Mişcările oculare şi corporale în timpul viselor
Somnul normal şi cel perturbat
Modificările somnului odată cu vârsta
Somnul şi melatonina
Deprivarea de somn
Diagnosticul eronat de insomnie
Somnul şi variaţiile de temperatură
Avansarea ritmului zilnic
Încercări de a explica somnul
Fenomene interesante în somn
Somnambulismul şi vorbirea în somn
Starea hipnagogică
Starea hipnopompică
Tulburări ale somnului
Paralizia în somn
HSD şi „beţia somnului”
Tulburarea somnului REM
Apneea şi sforăitul
Coşmarurile
Visele
Visele lucide
Semnificaţia viselor

Partea a III-a: Hipnoza

Primele cercetări în domeniul hipnozei
Inducţia hipnotică
Sugestia hipnotică
Hipnoza ca stare disociativă
Hipnoza şi observatorul ascuns
Hipnoza şi memoria
Problema întrebărilor ajutătoare

Partea a IV-a: Meditaţia

Meditaţia
Cercetări asupra meditaţiei

Partea a V-a: Drogurile psihoactive

Drogurile psihoactive
Categorii de droguri
Alcoolul. Efecte benefice şi nocive
Sedativele. Tipuri şi efecte
Stimulentele: amfetaminele
Cocaina. Mecanism şi efecte
Cafeina
Opiaceele: heroina şi morfina
Oxidul de azot şi inhalanţii
Marijuana
Efectele marijuanei
Halucinogenele: LSD-ul
Produşii sintetici ai drogurilor „naturale”

CAPITOLUL IV - SIMŢURILE ŞI PERCEPŢIA (Alina Turcescu)

Partea I: Sistemul vizual
Receptorii şi stimularea
Lumina şi undele vizuale
Sunetul şi undele auditive
Sistemul vizual. Structura ochiului
Sistemul vizual: retina
Fovea
Sinteza culorilor
Vederea cromatică. Teorii
Demonstraţia lui Land privind formarea şi percepţia culorilor
De la senzaţie la percepţie
Halucinaţii, iluzii şi percepţii
Psihologia gestaltistă
Legile clarităţii
Ce este constanţa dimensiunii?

Partea a II-a: Sistemul auditiv
Sistemul auditiv. Structura urechii
Urechea internă. Implanturile cohleare. Sensibilitatea auzului uman
Halucinaţiile muzicale în surzenie. Rezumatul părţii a doua

Part a III-a: Simţurile "minore"
Simțul olfactiv
Adaptarea olfactivă 
Mirosul modifică starea de spirit? 
Gustul  
Simţul cutanat
Durerea   
Chinestezia
Echilibrul
Răul de mişcare

Partea a IV-a: Psihofizica şi detecţia semnalelor
    Psychophysics and Signal Detection
    The Difference Threshold (JND)
    Psychophysical Functions
    The Theory of Signal Detection
    D-prime
    Summary: Psychophysics and Signal Detection


Partea a V-a: Percepţia extrasenzorială
    Infrared sensitivity
    Magnetic Sensitivity
    Microwave-Induced Hearing
    Blindsight
    Other Sensitivities
    Extrasensory Perception (ESP)
    Forms of ESP Studied by Parapsychologists
    Perception without Awareness
    Subliminal Perception
    Anniversary Phenomena
    Déjà Vu...Again
    Fraud and Deception
    Selective Reporting
    Summary: Extra Sensory Perception


CAPITOLUL V - CONDIŢIONAREA

Part One: Classical Conditioning
    Classical Conditioning
    Why Classical Conditioning Evolved
    Reflexes
    Pavlov's Dog
    The Conditional Response
    Acquisition of the Conditional Response
    The Acquisition Curve
    Extinction and Spontaneous Recovery
    Generalization
    Discrimination
    Release from Habituation
    Pavlovian Conditioning: "It's not what you think it is"
    Summary: Classical Conditioning

Part Two: Applications of Classical Conditioning
    Applications of Classical Conditioning
    Conditioning of Neurons
    Conditioning and Drug Tolerance
    Conditional Immune Response
    Conditional Emotional Responses
    Sexual Anticipation
    CERs from Traumatic Events
    Taste Aversion
    Summary: Applications of Classical Conditioning

Part Three: Operant Conditioning
    Operant Conditioning
    Starting Out in a "Rat Lab "
    Positive Reinforcement
    The Premack Principle
    Extinction of an Operant Response
    Negative Reinforcement
    Punishment
    Response Cost ("Negative Punishment")
    A 2 x 2 Table of Consequences
    Stimulus Control
    Discriminative Stimuli
    Backward Chaining
    Intermittent Reinforcement and Resistance to Extinction
    Extinction-Induced Resurgence (the "extinction burst")
    Spontaneous Backward Chaining in a Blue Jay
    Avoidance and Escape Learning
    Observational Learning
    Summary: Operant Conditioning

Part Four: Applied Behavior Analysis
    Applied Behavior Analysis
    Behavioral Analysis
    Baselining
    Self-Monitoring as a Method of Behavior Change
    Using Reinforcement
    Using the Premack Principle
    Natural Social Reinforcers
    Secondary Reinforcement Using Tokens
    More about Shaping
    Prompting and Fading
    Differential Reinforcement
    DRO and DRL
    Using Negative Reinforcement
    Using Punishment
    Treatment of Uncontrollable Sneezing
    Punishment from the Environment
    The Punishment Trap
    Response Cost with a Rabbit
    Applied Analysis of Antecedents
    Summary: Applied Behavior Analysis

CAPITOLUL VI- Memoria (Livia Ştefan)

Partea I: De la Ebbinghaus la codificare

Introducere

Ebbinghaus
Curba uitării
Testele de memorie
Conceptul codificării
Învăţarea asociativă
Metoda reamintirii libere
Reamintirea bazată pe indicii
Testele de recunoaştere
Testul de recunoaştere cu alegere forţată
Capacitatea „aproape nelimitată” a memoriei de recunoaştere
Erorile de recunoaştere
Memoria ca o construcţie

Partea a II-a: Diferite tipuri de memorie

Modelul Atkinson-Shiffrin al memoriei
Critici ale modelului Atkinson-Shiffrin
Memoria iconică
Memoria ecoică
Amintiri gustative. Memoria de lucru
Repetiţia şi memorarea. Confuzia acustică
Limitele memoriei şi magicul număr şapte
Memoria de lungă durată (secundară)
Memoria declarativă şi cea procedurală
Memoria implicită şi memoria explicită
Memoria. Tehnica amorsării

Partea a III-a: Perspectivele biologice asupra memoriei

Perspective biologice asupra memoriei
Memoria. Efectul foilor de ceapă
Amnezia retrogradă şi anterogradă
Modulaţia chimică a memoriei
Amintirile de tip bliţ
Ne formăm amintiri sub anestezie?
Memoria dependentă de stare
Cum sunt stocate amintirile?
Karl Lashley şi localizarea amintirilor

Partea a IV-a: Îmbunătăţirea memoriei

Tehnicile de îmbunătăţire a memoriei
Metoda de memorare "Loci"
Imaginaţia interactivă şi memoria
Cum ar trebui să procedeze un student?
Efectul spaţierii
Judecăţile de valoare asupra învăţării
Studiatul înainte de somn
Studiatul în într-o formă care seamănă cu testul
Efortul exclusiv nu ajută
Notiţele ajută

Partea a V-a: Persoane cu memorie extraordinară
Persoane cu memorie extraordinară
Mnemonistul lui Luria
Daniel Tammet
Imaginaţia eidetică şi "Memoria fotografică"
Asimilarea prin interes
Ce au în comun oamenii cu memorie extraordinară?

 

CAPITOLUL VII - CUNOAŞTEREA 

Part One: Visual Information Processing
    The Emergence of Cognitive Science
    Visual Scene Analysis
    Identifying Boundaries through Constraint Propagation
    Top-Down and Bottom-Up Processing
    Mental Imagery
    Mental Maps and Images
    Memory Mostly for Meaning
    Summary: Visual Information Processing

Part Two: Language
    Language
    Language Learning in Babies
    Second Language Learning
    Comprehension
    The Modal Model of Comprehension
    Reading
    Phonetic Decoding and "Phonics" as a Method
    The Resource Allocation Problem
    Reconstructing the Author's Meaning
    Fallacies of Speedreading
    Prose Macrostructure
    Macrostructure in Expository Prose
    Summarization Processes
    The Importance of Revision
    Summary: Language

Part Three: Motor Activity
    Early Research on Motor Activity
    Measuring Hand/Eye Coordination
    The Learning Curve
    Motor Activity as a Cognitive Process
    Motor Routines
    Motor Schemata
    Motor Imagination
    Creativity in Motor Activity
    Automaticity
    Keyboarding as a Highly Practiced Skill
    Motor Errors: Actions Not As Planned
    Summary: Motor Activity

Part Four: Thinking and Problem Solving
    What is Thinking?
    Cognitive Reshuffling
    Selective Attention
    Analysis by Synthesis
    Problem Solving
    Puzzles
    "Thinking Outside the Box" with the 9-dot Problem
    The General Problem Solver
    Advice for Human Problem Solvers
    Constraint Satisfaction as a Problem-Solving Approach
    Classic Biases and Errors
    Expertise and Domain Specific Knowledge
    Expert Systems
    SOAR: Universal Sub-Goaling
    Analytic vs. Holistic Thinking
    Metacognition: Thinking About Thinking
    Effective and Ineffective Problem Solvers
    Summary: Thinking and Problem Solving

CAPITOLUL VIII - COMPORTAMENTUL ANIMAL ŞI CUNOAŞTEREA (Patricia David)
Partea I: Comportamentul animal şi cunoaşterea. Psihologia comparativă
Partea a II-a: Etologia clasică
Partea a III-a: Etologia socială
Part a IV-a: Cunoaşterea animală
Au animalele conştiinţă?
Sunt animalele conştiente? Testul oglinzii
Animalele - procesarea informaţiilor
Inteligenţa specializată a albinelor
Percepţia la cimpanzei
Limbajul şi emoţiile maimuţelor

CAPITOLUL IX - MOTIVAŢIA ŞI EMOŢIILE ( )

Part One: Biological Motives
    Hull's Theory
    Fat Regulation
    Consequences of Severe Dieting
    Factors Influencing Fat Deposition
    Satiety
    The VMH rat
    Satiety Defects
    Thirst
    Pleasure and Pain
    "Pleasure Centers" in the Brain
    Happiness
    Motivational Conflicts
    Stress-Induced Behavior
    Summary: Biological Motives

Part Two: Cognitive Motives
    Competence Motivation
    Curiosity
    The Joy of Processing
    Complexity and Preference: A Hedgehog Theory
    Cognitive Consistency
    Festinger's Theory of Cognitive Dissonance
    Psychological Reactance
    Intrinsic and Extrinsic Motivation
    Reverse Psychology
    Willpower
    Avoiding Distractions
    Summary: Cognitive Motives

Part Three: Maslow's Motivational Psychology
    Maslow's Motivational Psychology
    Self-Actualizers
    Maslow's Pyramid
    B-needs and D-needs
    The Peak Experience
    The "Mystical Experience" in Religion
    Maslow's Advice on Self-Actualization
    Theory Z
    Criticisms of Maslow's Theory
    Summary: Maslow's Motivational Psychology

Part Four: Emotion
    Emotion
    Evolutionary Theories
    The James/Lange theory
    Facial Expression
    Facial Expression in Robots
    Tears
    Should Stress be a Sub-topic of Emotion?
    Limbic Origins of Emotion
    Hemispheric Differences in Expression of Emotion
    Emotion Becomes "Tractable" to Neuroscience
    Summary: Emotions

CAPITOLUL X - DEZVOLTAREA (Patricia David)

Partea întâi: Influenţe genetice
Influenţele genetice
Genele şi mediul înconjurător: „nu există versus”
Indicele de ereditate

Partea a II-a: Copilul nou-născut
Partea a III-a: Copilăria: ataşamentul, timiditatea, socializarea, înţelegerea simbolurilor
Partea a IV-a: Adolescenţa, maturitatea şi îmbătrânirea
Partea a V-a Moartea

CAPITOLUL XI - PERSONALITATEA ( )
Part One: What is Personality?
    What is Personality?
    Trait Theories
    Traits vs. Types
    Cattell and Factor Analysis
    The Trait Stability Debate
    A Convergence on 5 Basic Traits
    Genetic Influences on Personality?
    Bouchard's Research on Identical Twins
    Personality Tests
    The MMPI
    Dissociative Identity Disorder
    Summary: What is Personality?

Part Two: Freud's Theory
    Freudian Theory
    Freud's Divisions of The Psyche
    The Id
    The Ego
    The Super-Ego
    Repression
    Defense Mechanisms
    Freud's Sexual Theory
    The Psychosexual Stages, According to Freud
    The "Family Drama"
    Evaluating Freud
    Summary: Freud's Theory

Part Three: NeoFreudian Theories
    Carl Jung
    Jung's Theory
    Archetypes and the Collective Unconscious
    Jung's Personality Typology
    The MBTI
    Evaluating Jung
    Alfred Adler's Theory
    Inferiority Feelings
    The Style of Life
    Karen Horney's Theory
    Horney's Emphasis on Family Life
    Erik Erikson
    Erikson's Psychosocial Stages
    Ego or Self-Concept Psychology
    Summary: NeoFreudian Theories

CAPITOLUL XII - PSIHOLOGIA ANORMALULUI (Maricica Botescu)

Generalităţi
Partea întâi: Definirea comportamentului anormal
Definirea comportamentului anormal
Tulburările psihice ca "disfuncţii periculoase"
Este boala mentală un mit?
Dezinstituționalizarea
DSM: Manualul de Diagnostic și Statistică
Cele cinci axe ale DSM-IV

Partea a doua: Axa 1 a DSM-IV
Schizofrenia
Tipuri de schizofrenie
Schizofrenia paranoidă
Cauzele schizofreniei
Depresia
Mania
Tulburarea bipolară ("Depresia maniacală")
Tulburările anxioase
Atacurile de panică
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)
Tulburările somatoforme, disociative și tulburările factice
Tulburările disociative
Tulburarea disociativă de identitate
Tulburările de depersonalizare
Tulburările factice

Partea a treia: Axa 2 a DSM-IV
Tulburările de personalitate
Personalitatea antisocială
Clasificarea dizabilităţilor intelectuale

Partea a patra: tulburările de dezvoltare
Tulburările de dezvoltare
Atitudinile istorice față de dizabilitățile intelectuale
Integrarea
Sindromul Down
Autismul. Cauze şi manifestări
Autiştii savanţi
ADD și ADHD
Dislexia (tulburarea de citire)
Analizarea și tratarea unei tulburări de învăţare
Suferim toţi de tulburări de dezvoltare?

CAPITOLUL XIII - TERAPIILE (Maricica Botescu)

Partea întâi: Terapiile psihodinamice
Terapiile psihodinamice. Introducere
Abordarea psihodinamică
Metoda cathartică
Experienţele terapeutice ale lui Freud
Freud. Abuzul sexual din copilărie
Ferestre spre inconştient
Asociaţiile libere
"Actele ratate freudiene" şi alte erori
Interpretarea viselor
Psihanaliza
Terapia jungiană
Personificarea aspectelor inconştientului
Abordarea psihologică a lui Alfred Adler
Alfred Adler: analiza stilului de viaţă
Terapia lui Adler. Autoestimarea
Karen Horney. Autoanaliza

Partea a II-a: Diverse abordări ale consilierii psihologice
Consilierea conform lui Carl Rogers
Cum funcţionează terapia lui Rogers
Ellis şi terapia comportamentală raţional-emotivă (REBT)
Terapiile paradoxale

Partea a III-a: Terapii comportamentale 
Modelul medical versus terapia comportamentală
Wolpe şi terapia desensibilizării
Terapiile prin expunere
Sensibilizarea, ca terapie
Sensibilizarea acoperită
Modelarea şi repetarea comportamentului
Terapia lui Beck pentru depresie
Contractul comportamental în terapie

Partea a patra: Tendinţe în terapie
Eclectismul în terapie
Auto-ajutorarea
Terapiile mai scurte
Consilierea bazată pe familie, pe egali şi pe Internet

CAPITOLUL XIV - FRONTIERELE PSIHOLOGIEI (Maricica Botescu)

Partea I: Psihologie şi medicină

Psihologie şi medicină
Cum factori psihologici modifică o afecţiune medicală
Psihoneuroimunologia
Psihologia în spitale
Consilierea recuperării. Recuperarea psihologică şi psihiatrică
Consilierea recuperării. Recuperarea psihologică şi psihiatrică
Medicina comportamentală. Tratamentul comportamental al durerii
Pe ce se pune accentul în psihologia sănătăţii?
Stresul
Conceptul sindromului general de adaptare al lui Selye
Efectele cognitive ale stresului
Agenţi stresori comuni
Rolul emoţiei în stres
Reducerea stresului
Cum poate terapia să modifice funcţionarea creierului
Restructurarea cognitivă  
Cum funcţionează dependenţa
Dependenţa de alcool, droguri şi tutun
Adicţia de medicamente
Adicţii non-toxicomanice
Programe în 12 paşi pentru tratarea adicţiilor
Adicţii utile

Partea a II-a: Psihologie şi lege
Cum poate fi aplicată psihologia în domeniul juridic

Partea a III-a: Psihologia sportului
Psihologia sportului
Fenomenul "sufocării" (stresului extrem) în sport. Ce soluţii există?
Tehnici de relaxare în sport
Concentrare şi vizualizare
Performanţa de vârf şi starea de flux
Psihologia antrenoratului

CAPITOLUL XV: PSIHOLOGIA SOCIALĂ (Maricica Botescu)

Partea întâi: Influenţele grupului

Conformismul. Curba lui Allport
Sherif (1936): normele grupului şi conformitatea
Asch (1951): Conformitatea
Obedienţa omului. Studiul lui Milgram (1963)
A fost cercetarea lui Milgram etică?
Persuasiune şi schimbarea atitudinii
Hovland şi analiza persuasiunii

Modelul probabilităţii analizei

Efectul adormirii vigilenţei

Puterea fricii

Cum funcţionează spălarea creierului
Inocularea şi prevenirea
Disonanța cognitivă
Discrepanţa atitudinală

Partea a II-a: Organizaţii şi mişcări

Mecanismele organizaţiilor şi mişcărilor
Ritualurile de iniţiere organizaţionale
Mişcările carismatice (cultele)
Grupurile şi demonizarea inamicului
Grupurile şi tratamentul devianţilor
Psihologia industrială / organizaţională
Psihologia personalului
Psihologia consumatorului

Psihologia factorilor umani

Psihologia organizaţională

Partea a III-a: Cogniţia socială

Cogniţia socială
Teoria atribuirii. Persoana ori situaţia?
Locul controlului. Influenţa pv deciziile
Atribuire şi emoţie. Tribul Yanomamo
Eroarea fundamentală de atribuire
Ce ne spune prima impresie
Distorsiuni ale percepţiei umane

"Ce e frumos e bun". Efectele frumuseţii

Tehnica dezvăluirii de date despre tine

Cum ce te aştepţi influenţează ce obţii
Aşteptările şi efectul Pygmalion
Părtinirea confirmării

Partea a IV-a: Comportamentul ostil şi de întrajutorare

Apatia spectatorului în situaţii limită
Difuzia responsabilităţii persoanei în grup
Agresivitatea. Cum devenim agresivi
Hormonii şi agresivitatea umană
Experimentul închisorii de la Stanford
Ne influenţează agresivitatea de la TV?
Împuşcăturile din şcoli
Cooperare versus concurenţă

CAPITOLUL XVI: SEX, PRIETENIE ŞI DRAGOSTE (Ana Mitran)

Partea a I: Comportamentul sexual

Dezvoltarea sexuală a fătului
Copilul: dezvoltarea normală a sexualităţii
Pubertatea şi dezvoltarea sexuală
Stimularea sexuală a adultului
Ce produce excitaţia sexuală
Sărutul
Efectul drogurilor asupra experienţei sexuale
Afrodiziacele
Orgasmul
Sexul în căsătorie
Homosexualitatea. Cât de răspândită?
Comportamentul homosexual. Modele
Impactul SIDA asupra sexualităţii
Lesbianismul
Este homosexualitatea naturală?
Ce provoacă homosexualitatea?

Partea a II-a: Tulburările sexuale şi terapia sexuală
Sindromul disforic de gen
Parafilia
Travestism
Exhibiţionism
Masochism şi sadism
Tratamentul tulburărilor sexuale
Terapia sexuală devine tot mai complicată

Partea a III-a: Tipuri de relaţii
Cum ne împrietenim. Factorii implicaţi
Cum arată prietenul ideal?
Iubirea pasională. Indică durata relaţiei?
Îndrăgostirea şi semnele ei iniţiale
Este necesară iubirea romantică?
Şase tipuri de iubire
Sexul şi agresivitatea, cât de relaţionate?
“Sadismul psihologic” în relaţiile imature
Violenţa în relaţii (masochismul). Un model  
Cauzele geloziei bărbatului
Viol pe timpul întâlnirii
 
Partea a IV-a: Arta iubirii
Arta iubirii
Stările orgiastice
Conformitatea, ca soluţie la anxietate
Activitatea creativă
Dragostea, ca afirmare de sine
Secretul relaţiilor pe termen lung
Patru factori predictivi ai divorţului
Ce faci când nu ţi-ai găsit perechea
Evitarea plictiselii în cuplu
Iubirea, ca instrument social de relaţionare
Iubirea şi divinitatea
 

Sfârşit

Comentarii -

MemoriaMemoria declarativă este pentru reamintirea faptelor şi informaţiilor întâlnite în mod repetat, ca numele preşedintelui, radical din 25 sau locul de naştere. Memoria procedurală este pentru ordinea evenimentelor, a proceselor şi a activităţilor de rutină.

Comentarii -

MemoriaAtkinson şi Shiffrin au reprezentat pe la mijlocul anilor 1960 memoria de lungă-durată drept compartiment. De atunci, psihologii au descoperit diferite sisteme care contribuie la memoria secundară sau, cum se mai numeşte, memoria de lungă-durată.

Comentarii -

MemoriaUna dintre cele mai bine documentate caracteristici ale memoriei de lucru este capacitatea ei limitată. Procesul de stocare pe termen scurt al memoriei de lucru poate reţine aproximativ şapte elemente dintr-o dată. Mai multe detalii, în continuare.

Comentarii -

MemoriaRepetiţia este un exemplu de proces executiv din memoria de lucru. Cu alte cuvinte, este o formă controlată în mod conştient de procesare a informaţiilor pe care oamenii trebuie să le înveţe; ei nu realizează acest lucru automat.

Comentarii -

MemoriaDepozitele senzoriale există în cadrul unor zone situate în afara văzului şi a auzului. Kelling şi Halpern (1983) au studiat „amintirile gustative” produse de un dispozitiv special. Acesta aplica o soluţie de sare sau de zaharină pe limbă timp de 100, 200, 300 sau 1000 ms.

Comentarii -

Disonanţa cognitivăUna dintre cele mai puternice influențe asupra schimbărilor de atitudine o are  motivația oamenilor de a-și menține coerența între atitudinile și comportamentele proprii. Inițiatorul teoriei disonanței cognitive este Leon Festinger.

Comentarii -

InoculareÎn unele cazuri, autoritățile doresc să prevină persuadarea. După războiul din Coreea, de care sunt legate relatările referitoare la  spălarea creierului, psihologii au încercat să descopere metode de dezvoltare a rezistenței la persuadarea nedorită.

Comentarii -

Spălare creierPoate că cea mai cunoscută tehnică de persuadare este spălarea creierului. Termenul a fost propus de jurnalistul Edward Hunter, în cartea sa  “Spălarea creierului în China Roșie” (1951). "Spălarea creierului" este o traducere a caracterelor chinezești  hsi și nao.

Comentarii -

FricăUn alt grup de  variabile folosite de Hovland  l-au constituit caracteristicile mesajului. Una dintre cele mai studiate variabile este gradul de frică indusă de un mesaj. Iată rezultatele unui studiu efectuat la mijlocul secolului trecut de către Janis şi Feshbach.

Comentarii -

MemoriaAşa cum ochiul dispune de un sistem de întârziere pentru a se conecta la informaţiile senzoriale, urechea realizează acelaşi lucru. Depozitarea de informaţii auditive, denumită memorie ecoică de Neisser (1967), durează una sau două secunde.

Comentarii -

MemoriaÎn modelul clasic Atkinson & Shiffrin, primul compartiment este denumit registru senzorial. Registrele senzoriale sunt numite astăzi mai degrabă depozite senzoriale. Ele sunt mici sisteme de întârziere asociate fiecărui simţ.

Comentarii -

MemoriaÎn articolul anterior am vorbit despre modelul celor trei cutii al memoriei. Dar la fel ca toate modelele şi teoriile cu influenţă, modelul Atkinson-Shiffrin a atras numeroase critici. În continuarea articolului vă invităm să citiţi pe scurt care sunt acestea.

Comentarii -

MemoriaMemoria nu este un lucru. Ea este reprezentată de orice proces care ne permite să utilizăm informaţia stocată anterior în cadrul construcţiilor cognitive din prezent. Procesele pot fi răspândite în creier, iar fiecare sistem de bază are propria formă de memorie.

Comentarii -

TineriTimp de mai mulţi ani, răspunsul sexual uman nu a fost studiat sistematic. S-a întâmplat aşa pentru că era jenant şi „tabu” pentru oamenii de ştiinţă respectabili. Rezultatul a dus la menţinerea ignoranţei şi a superstiţiilor în ceea ce priveşte sexualitatea.

Comentarii -

CopiiÎn jurul vârstei de 9-10 ani la fete şi mai târziu la băieţi, apar primele semne ale caracteristicilor sexuale secundare. Acestea sunt asociate cu hormonii secretaţi în adolescenţă. La fete, primele modificări ale prepubertăţii sunt dezvoltarea sânilor şi părul pubian.

Comentarii -

copilLa adult, ovarele şi testiculele sunt organe omoloage, ceea ce înseamnă că dacă urmărim dezvoltarea înapoi, ele au origini comune. Clitorisul şi penisul sunt omoloage, deci provin din aceleaşi structuri şi apoi se dezvoltă diferit. Mai multe detalii, în continuare.

Comentarii -

Femeie însărcinatăOrganele genitale externe ale fătului care începe să se dezvolte în pântecele mamei sale nu sunt diferenţiate încă de la început (masculin ori feminin). Embrionul de sex feminin şi cel de sex masculin se dezvoltă la fel pentru o perioadă.

Comentarii -

PsihologieÎncepem astăzi capitolul 16 din cartea "Introducere în psihologie" de Russell A. Dewey, intitulat "Sex, prietenie şi iubire". Pe parcursul acestui capitol vom vorbi despre comportamentul sexual, tulburările sexuale, diferitele tipuri de relaţii şi arta iubirii.

Comentarii -

Introducere in psihologieCea mai simplă modalitate pentru a testa recunoaşterea este de a prezenta un stimul şi a întreba apoi „Îl recunoşti?”. Din nefericire, metoda de răspuns da/nu nu ia în calcul natura probabilistică a recunoaşterii. Detalii, în cele ce urmează.

Comentarii -

Introducere in psihologieÎn perioada lui Ebbinghaus, din anii 1880 până la revoluţia codificării din 1960, amintirile erau considerate a fi asemănătoare unor instantanee care puteau fi extrase întocmai din memorie. Apariţia conceptului de codificare a schimbat lucrurile.

Comentarii -

Introducere in psihologieÎntr-un articol intitulat „Atributele memoriei” (1969), marele cercetător Benton Underwood a strâns dovezi conform cărora false erori de recunoaştere au loc atunci când cuvintele au atribute similare. Chiar şi contrariile pot fi interpretate greşit.

Comentarii -

Introducere in psihologieCât de precisă este memoria umană de recunoaştere? Standing (1973) a încercat să îi găsească limita superioară. Le-a arătat oamenilor o singură dată imagini decupate din reviste şi apoi i-a testat în cadrul unei situaţii cu alegere forţată utilizând imagini asemănătoare drept distrageri.

Comentarii -

PsihologieReamintirea bazată pe indicii este asemănătoare celei libere, cu excepţia faptului că subiecţilor li se oferă indicii în momentul reamintirii. Indicaţiile au menirea de a ajuta subiectul să-şi amintească elementele memorate. Mai multe, în continuare.

Comentarii -

PsihologieÎnvăţarea serială şi reamintirea liberă sunt exemple de teste ale reamintirii. O diferită varietate de test de memorie este testul de recunoaştere.  În cadrul acestuia, subiectul vizualizează stimuli precum cuvinte sau imagini. Mai multe detalii, în continuare.

Comentarii -

PsihologieDiferită de învăţarea serială şi cea asociativă este reamintirea liberă. În anumite aspecte, aceasta este cea mai simplă formă a testelor de memorie. O persoană examinează o listă de elemente (în intervalul de reţinere dorit) şi apoi încearcă să-şi le amintească în ordinea dată.

Comentarii -

PsihologieExemplul anterior a implicat învăţarea serială, deoarece trebuia ca elementele să fie învăţate în ordine fixă. O a doua tehnică de învăţare verbală de la sfârşitul secolului al XIX-lea era numită învăţare asociativă. Mai multe detalii, în continuarea articolului.

Comentarii -

psihologieCuvântul codificare se referă la interpretarea sau înţelegerea unui stimul. Câteodată erorile pe care le face un subiect sunt indicii privind modul în care subiectul a codificat stimulul. Miller, Galanter şi Pribram (1960) au continuat povestea subiectului lor ipotetic astfel...

Comentarii -

PsihologieA-ţi aminti un lucru înseamnă a-l extrage din memorie. Diferite teste de memorie au fost folosite frecvent în timpul perioadei de glorie a teoriei învăţării verbale, dintre 1915 şi 1965. Acestea includ învăţarea serială şi învăţarea prin asocieri pereche.

Comentarii -

PsihologieEbbinghaus, folosindu-se de măsurarea memoriei prin lucrurile reţinute, a descoperit că maximul de lucruri uitate a apărut curând după învăţarea listei. Apoi memoria a slăbit treptat. Curba descoperită de Ebbinghaus poartă numele de curba uitării.

Comentarii -

Introducere in psihologieUnul dintre fenomenele descoperite de Hovland şi colegii săi a fost numit efectul adormirii vigilenţei. El se bazează pe intuiţia că efectele credibilităţii sursei sunt temporare. După ce trece ceva timp, mesajul rămâne în memorie, dar sursa e posibil să fie uitată.

Comentarii -