IndecizieImaginează-ţi că ai gustat din două gemuri, ţi-ai ales preferatul, iar apoi ţi s-a oferit să mai guşti o dată din acesta înainte să explici de ce îl preferi. Ai observa că ţi s-a oferit cel greşit, că de fapt guşti gemul pe care tocmai l-ai refuzat? Iată ce spun studiile.

 

 

 

Un nou studiu condus la standul unui magazin de către Lars Hall şi colegii săi a arătat că şi în cazul unor gusturi semnificativ diferite, cum sunt aromat (măr şi scorţişoară) şi amărui (grapefruit), mai puţin de 20% dintre participanţi şi-au dat seama că tocmai gustaseră gemul pe care îl refuzaseră cu câteva momente înainte. Chiar şi după ce li s-a spus adevărul, mai puţin de jumătate au spus că bănuiseră că li se oferise gemul greşit.

 



Această izbitoare lipsă de intuiţie a fost numită alegere oarbă. Înainte fusese demonstrată doar pentru preferinţe vizuale, în legătură cu feţele unor femei, în mediu de laborator. Noul studiu descoperă efectele în lumea reală şi în contextul gustului şi mirosului (pe lângă alegerea dintre două gemuri, participanţii s-au folosit şi de miros pentru a alege dintre perechi de ceaiuri de specialitate, inclusiv Pernod (băutură) vs Mango).

Pentru a testa efectul de alegere oarbă, cercetătorii şi-au folosit dexteritatea şi borcane de gem cu două capete sau borcane de ceai cu o diviziune în mijloc. Fiecare borcan conţinea un gem/ceai diferit în fiecare capăt. Participanţilor li se prezenta o pereche de vase, iar ei gustau/miroseau o mostră din fiecare. Apoi, inversând pe ascuns borcanele, cercetătorii reuşeau să le ofere participanţilor o a doua mostră din ceea ce apărea ca acelaşi borcan din care îşi selectaseră favoritul, însă în realitate conţinea gemul/ceaiul pe care l-au refuzat.

S-a constatat că în cazul în care ceaiurile sau gemurile fuseseră schimbate, participanţii erau la fel de siguri de alegerea lor ca în cazul iniţial, al mostrelor de control. Totuşi, conform aşteptărilor, participanţii au detectat mai des inversarea ceaiurilor/gemurilor când alegeau între perechi despre care un studiu pilot a arătat că sunt mai diferite. Ca o variaţie, unora dintre participanţi li s-a spus că pot să ia gemul sau ceaiul preferat ca premiu. Oricum, aceasta nu a determinat nicio diferenţă în gradul în care ei au descoperit că alegerea lor a fost înlocuită, subminând, prin urmare, ideea că alegerea oarbă ar fi în relaţie cu lipsa motivaţiei.

Lipsa aparentă de conştientizare a alegerilor pe care oamenii tocmai le-au făcut singuri nu ridică doar semne de întrebare incomode în legătură cu limitele conştientizării, dar are în mod sigur şi implicaţii în lumea reală. Cercetătorii au formulat astfel: “Faptul că participanţii de multe ori nu au reuşit să observe diferenţa dintre gustul de măr cu scorţişoară şi grapefruit sau dintre mirosul de mango şi Pernod este un rezultat care poate constitui mai mult decât un impediment în industria alimentară, care depinde în mod esenţial  de studiile privind diferenţierea produselor şi preferinţele consumatorilor".

 


Textul reprezintă traducerea articolului what-do-i-want-dont-ask-me-choice, cu acordul autorului.
Traducerea: Maria Mihai