SpongeBobOare Buretele Bob Pantaloni Pătrați (SpongeBob SquarePants - adesea denumit doar SpongeBob, este personajul central al serialului de animaţie american omonim - n.n.) “afectează gândirea micuţilor”? Poate el să “dăuneze creierului copiilor”?

 

 

 

Personajul animat Spongebob diminuează atenţia, dar nu dăunează creierului

Da, personajul dăunează/ s-ar putea să dăuneze gândirii copiilor, potrivit revistei Los Angeles Times și, respectiv, agenției de știri Bloomberg, conform recenziilor făcute de cele două publicaţii pe marginea unui studiu publicat în luna septembrie. Totuși, o privire mai atentă asupra studiului sugerează că personajul desenului animat pe care îl ştim de pe postul de profil Nickelodeon (un post de televiziune pentru copii și adolescenți, deținut de MTV Networks Europe - n.n.) a fost judecat pe nedrept.

Din toate show-urile de televiziune care ar putea afecta creierul copiilor, SpongeBob nu prea pare a fi vinovatul principal. Creat de un fost biolog marin pe nume Stephen Hillenburg, neconvenționalul serial animat este construit în jurul poznelor unui burete de mare galben și vorbitor și a prietenilor săi din orașul subacvatic Bikini Bottom.

Pentru studiul lor, Angeline Lillard și Jennifer Peterson de la Universitatea Virginia din Charlottesville au recrutat 60 de copii cu vârsta de 4 ani. Douăzeci de copii s-au uitat 9 minute la un episod din Buretele Bob (SpongeBob). Alți douăzeci de copii s-au uitat 9 minute la Caillou, un serial de animație canadian construit în jurul vieții de zi cu zi a unui copil de 4 ani. Al treilea grup de douăzeci de copii au colorat cu creioane și markere timp de 9 minute.

Lillard and Peterson au dorit să compare influența imediată a show-urilor de televiziune cu derulare rapidă sau încetinită  asupra abilităților copiilor de a rezolva probleme, de a amâna satisfacția imediată și de a solicita atenția directă – un grup de aptitudini cognitive cunoscute ca funcții executive. Cele două seriale animate, Caillou si  Spongebob, sunt diferite: unghiul camerei sau scenele se schimbă la fiecare 34 de secunde în primul caz și la fiecare 11 secunde în cel de-al doilea.

Urmărind imaginile TV sau colorând, cele trei grupuri de copii au participat la diferite teste, cum ar fi să învețe să-și atingă degetul de la picior când li se spune să își atingă capul, dar și invers, sau să recite un șir de numere în ordine inversă. Lillard şi Peterson au descoperit cum copii care s-au uitat la Caillou sau au colorat s-au descurcat mai bine la fiecare sarcină decât cei care au urmărit SpongeBob.



Oboseala creierului

Revista Los Angeles Times și Bloomberg au preluat acest rezultat pentru a spune că un show comic ca SpongeBob de fapt îi tâmpește pe copii, în timp ce un show cum este Caillou – creat de psihologi ai dezvoltării copilului – stimulează puterea creierului – dar aceasta nu este nicidecum concluzia finală a studiului.

“Să spui că SpongeBob  te face să devii mai prost este foarte diferit de a spune că atenția unui copil este temporar influențată negativ și că nu știm care sunt efectele pe termen lung,” explică Lillard.

În schimb, studiul reîntărește ideea asupra căreia psihologii insistă de mai mulţi ani : că toate abilitățile cognitive - atenția, luarea deciziei, voința – sunt resurse exploatate și slăbite de-a lungul zilei, exact ca mușchii noștri.

Ritmul alert al episoadelor din SpongeBob afectează capacitatea de concentrare şi atenţia privitorilor într-un mod foarte diferit față de activități precum desenatul sau uitatul la mult mai răbdătorul şi calmul Caillou. “Desenatul necesită planificare și ritmul la care se desfăşoară evenimentele în Caillou îi face pe copii să aștepte puțin mai mult înainte de a descoperi ce se întâmplă în continuare,” explică Eugene Geist de la Universitatea Statului Ohio din oraşul Athens, care a studiat în trecut influența televiziunii  asupra atenției.

În contrast, SpongeBob consumă rapid atenția telespectatorilor. Copiii care urmăresc SpongeBob trebuie să acorde mai multe resurse cognitive doar pentru a ține evidența a ceea ce se petrece pe ecran, în timp ce Caillou oferă telespectatorilor mai mult timp pentru a procesa evenimentele din poveste. Prin urmare, copiii care au urmărit SpongeBob probabil nu mai aveau atât de multă atenție de acordat testelor pentru funcții executive ca și copii care au urmărit Caillou.

Asta înseamnă că urmărirea unui show vesel ca SpongeBob înaintea unui test de pronunție nu este chiar cea mai bună idee, dar cu siguranță, asta nu înseamnă că SpongeBob afectează creierul copiilor sau că influențează negativ abilitatea acestora de a gândi lucid.

 

 

Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului SpongeBob drains attention, but doesn't harm brains, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducerea: Ioana Mădălina Ilinca