Japonia drapelÎn cadrul enciclopediei The World Factbook, vă prezentăm astăzi o "radiografie" a Japoniei, realizată de Agenţia Centrală de Informaţii. Găsiţi date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul de apărare etc.

 

 

 

 

Enciclopedia de geografie "The World Factbook" - INDEXUL ŢĂRILOR LUMII

 

JAPONIA

 

DRAPEL

Japonia drapel


POZIŢIE GEOGRAFICĂ

 

Japonia poziţie geografică


HARTĂ

Japonia harta


JAPONIA. INTRODUCERE


GENERALITĂŢI: În urma unor decenii de război civil, în anul 1603, shogunatul Tokugawa (o dinastie militară ce conducea guvernul) a inaugurat o lungă perioadă de relativă stabilitate politică şi izolare faţă de influenţele străine. Aşa se face că pentru mai bine de două secole, această politică a permis Japoniei să se bucure de o înflorire a culturii sale indigene.

Abia după semnarea Tratatului de la Kanagawa cu Statele Unite ale Americii din anul 1854, Japonia şi-a deschis porturile, începând totodată şi o intensă modernizare şi industrializare. Ca o consecinţă, spre sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, Japonia devenea o putere regională capabilă să învingă forţe precum cele ale Chinei şi Rusiei. A ocupat Coreea, Formosa (Taiwan), şi sudul Insulei Sakhalin. Între anii 1931 şi 1932, Japonia a ocupat Manciuria, ca mai apoi, în 1937, să lanseze o invazie la scară largă, asupra Chinei.

Din cauza atacului nipon asupra forţelor americane din 1941 de la Pearl Harbor – au declanşat intrarea Statelor Unite ale Americii în Cel de-al Doilea Război Mondial – urmând ca în scurt timp să ocupe o mare parte a Asiei de est şi de sud-est. După înfrângerea din Cel de-al Doilea Război Mondial, Japonia şi-a revenit pentru a deveni o putere economică şi un aliat pentru SUA. În timp ce împăratul îşi menţine tronul ca un simbol al unităţii naţionale, politicienii aleşi prin vot popular deţin în fapt puterea efectivă.

În  următoarele trei decenii, economia Japonia s-a bucurat de o creştere fără precedent, urmată de o încetinire majoră la începutul anilor ’90; dar cu toate acestea, ea rămâne în continuare o putere economică majoră. În martie 2011 însă, Japonia a avut de înfruntat cel mai puternic cutremur din istorie însoţit de un val tsunami ce au devastat partea de nord-est a insulei Honshu, ucigând mii de oameni şi producând mai multe daune câtorva centrale nucleare. Catastrofa a blocat economia şi infrastructura energetică şi a pus la îndoială capacitatea ţării de a interveni şi gestiona situaţiile de dezastru natural.

 

 

Palatul imperial japonez si podul Nijubashi
Palatul imperial japonez si podul Nijubashi


JAPONIA. GEOGRAFIE

AŞEZARE GEOGRAFICĂ: Asia de est, lanţ de insule între nordul Oceanului Pacific şi Marea Japoniei, est de Peninsula Coreeană

COORDONATE GEOGRAFICE: 36 00 N, 138 00 E

REPERE GEOGRAFICE: Asia

SUPRAFAŢĂ:
:: TOTALĂ: 377,915 km2
:: LOCUL ÎN LUME: 61
:: USCAT: 364,485 km2
:: APĂ: 13,430 km2
notă: include de asemenea insulele Bonin (Ogasawara-gunto), Daito-shoto, Minami-jima, Okino-tori-shima, insulele Ryukyu (Nansei-shoto), şi insulele Volcano (Kazan-retto)

LUNGIMEA GRANIŢELOR:
:: TOTAL: 0 km

LUNGIMEA COASTEI: 29,751 km

DREPTURILE ASUPRA MĂRII:
:: MAREA TERITORIALĂ: 12 mile nautice; între 3 mile nautice şi 12 mile nautice în strâmtorile internaţionale - La Perouse sau Soya, Tsugaru, Osumi, şi la est şi vest de canalele Coreei sau strâmtorii Tsushima
:: ZONA CONTIGUĂ: 24 mile nautice   
:: ZONA ECONOMICĂ EXCLUSIVĂ: 200 mile nautice

CLIMAT: variază de la climă tropicală în sud la temperat rece în nord

TERENUL: în cea mai mare parte este un teren accidentat şi muntos

ÎNĂLŢIMI:
:: CEL MAI JOS PUNCT: Hachiro-gata -4 m
:: CEL MAI ÎNALT PUNCT: Fujiyama 3,776 m

RESURSE NATURALE: resurse minerale neglijabile, peşte
notă: cu aproape nicio resursă de energie naturală, Japonia este cel mai mare importator mondial de cărbune şi gaz natural lichefiat şi în aceeaşi măsură al doilea cel mai mare importator de petrol

FOLOSIREA USCATULUI:
:: ARABIL: 11.64%
:: CULTURI PERMANENTE: 0.9%
:: ALTE FOLOSIRI: 87.46% (2005)

SUPRAFAŢA IRIGATĂ: 25,920 km2 (2003)

RESURSELE DE APĂ: 430 km3 (1999)

CANTITATEA DE APĂ EXTRASĂ:
:: TOTAL: 88.43 km3/an (20%/18%/62%)
:: PE CAP DE LOCUITOR: 690 m3/an (2000)

PERICOLE NATURALE: unii vulcani activi şi alţii latenţi; aproximativ 1.500 de evenimente seismice (în cea mai mare parte trepidaţii, dar şi cutremure ocazionale severe) în fiecare an; tsunami; taifunuri
vulcanism: Unzen (1.500 m) şi Sakura-jima (1.117 m), care se află în imediata apropiere a oraşului dens populat Kagoshima, au fost consideraţi “vulcanii deceniului” de către Asociaţia Internaţională de Vulcanologie şi Chimie a Pământului – demne de studiat din cauza combinaţiei istoriei lor explozive şi proximităţii aşezării umane; alţi vulcani istorici activi mai sunt: Asama, Aso, Bandai, Fuji, Iwo-Jima, Kikai, Kirishima, Komaga-take, Oshima, Suwanosejima, Tokachi, Yake-dake, şi Usu

MEDIU - PROBLEME CURENTE: poluarea aerului din cauza emisiilor centralelor ce au ca şi consecinţă ploaia acidă; acidificarea lacurilor şi rezervaţiilor care degradează calitatea apei şi pun în pericol viaţa marină; Japonia este una dintre ţările cele mai mari consumatoare de peşte şi  esenţe de lemn tropical - contribuind la epuizarea acestor resurse în Asia şi în alte părţi

MEDIU - ACORDURI INTERNAŢIONALE: parte în: Protocolul din 4 octombrie 1991 privind protecţia mediului la Tratatul asupra Antarcticii; Convenţia de la Canberra privind conservarea resurselor marine vii din Antarctica; Convenţia privind protecţia focilor din Antarctica din anul 1978; Tratatul din anul 1959 asupra Antarcticii; Convenţia ONU pentru Biodiversitate; Acordul global pentru schimbările climatic; Protocolul de la Kyoto; Acordul global de mediu – deşertificare; Acordul internaţional privind esenţele de lemn tropical din 1983; Acordul internaţional privind esenţele de lemn tropical din 1994; Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie;  Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională; Acordul cu privire la depozitarea deşeurilor periculoase; Convenţia Naţiunilor Unite privind dreptul mării; Protocolul de la Montreal şi Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon; Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave, Moratoriul împotriva vânătorii de balene.
Semnat, dar neratificat: niciunul din acordurile mai sus menţionate
Geografie – notă: locaţie strategică în Asia de nord-est

 

Japonia, imagine orbită



JAPONIA. POPULAŢIA

POPULAŢIA: 126,475,664 (estimare pentru iulie 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 10

STRUCTURA PE VÂRSTE:
:: 0-14 ANI: 13.1% (8,521,571 băieţi / 8,076,173 fete)
:: 15-64 ANI: 64% (40,815,840 bărbaţi / 40,128,235 femei)
:: 65 DE ANI ŞI PESTE: 22.9% (12,275,829 bărbaţi / 16,658,016 femei) (estimare 2011)

VÂRSTA MEDIE:
:: TOTAL: 44.8 ani
:: BĂRBAŢI: 43.2 ani
:: FEMEI: 46.7 ani (estimare 2011)

RATA DE CREŞTERE DEMOGRAFICĂ: - 0.278% (estimare 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 215

RATA NATALITĂŢII: 7.31 naşteri / 1,000 locuitori (estimare 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 221

RATA MORTALITĂŢII: 10.09 morţi / 1,000 locuitori (estimare 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 55

RATA EMIGRAŢIEI: 0 emigranţi / 1,000 locuitori (estimare 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 90

URBANIZARE:
:: POPULAŢIA URBANĂ: 67% din totalul populaţiei (2010)
:: RATA URBANIZĂRII: 0.2% ritmul anual de creştere (estimare pentru ciclul 2010-2015)

RAPORTUL DINTRE SEXE:
:: LA NAŞTERE: 1.056 băieţi/fete
:: SUB 15 ANI: 1.06 băieţi/fete
:: 15-64 ANI: 1.02 bărbaţi/femei
:: 65 DE ANI ŞI PESTE: 0.74 bărbaţi/femei
:: TOTAL POPULAŢIE: 0.95 bărbaţi/femei (estimare 2011)

RATA MORTALITĂŢII INFANTILE:
:: POPULAŢIA TOTALĂ: 2.78 morţi / 1,000 nou-născuţi
:: LOCUL ÎN LUME: 218
:: BĂRBAŢI: 2.98 morţi / 1,000 nou-născuţi
:: FEMEI: 2.58 morţi / 1,000 nou-născuţi (estimare 2011)

SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE:
:: POPULAŢIA TOTALĂ: 82.25 ani
:: LOCUL ÎN LUME: 5
:: BĂRBAŢI: 78.96 ani
:: FEMEI: 85.72 ani (estimare 2011)

RATA FERTILITĂŢII: 1.21 copii născuţi / femeie (estimare 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 219

HIV / SIDA: mai puţin de 0.1% (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 137

PERSOANE CU HIV / SIDA: 8,100 (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 109

DECESE CAUZATE DE HIV: mai puţine de 100 (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 137

NAŢIONALITATE: japonez (-ă), japonezi

GRUPURI ETNICE: japonezi 98.5%, coreeni 0.5%, chinezi 0.4%, alţii 0.6%
notă: un număr de 230,000 de brazilieni de origine japoneză au migrat în Japonia în anii ’90 pentru a lucra în sectorul industrial; unii dintre ei s-au întors în Brazilia

RELIGIE: şintoism 83.9%, budism 71.4%, creştini 2%, alta 7.8%
notă: totalul aderenţilor depăşeşte 100% datorită faptului că mulţi susţin că aparţin în acelaşi timp şintoismului cât şi budismului (2005)

LIMBĂ: japoneza

ALFABETIZARE:
:: DEFINIRE: populaţia de peste 15 ani poate să citească şi să scrie
:: TOTAL: 99%
:: BĂRBAŢI: 99%
:: FEMEI: 99% (2002)

NUMĂR ANI ŞCOLARIZARE:
:: TOTAL: 15 ani
:: BĂRBAŢI: 15 ani
:: FEMEI: 15 ani (2008)

CHELTUIELI CU EDUCAŢIA: 3.5% din PIB (2007)
:: LOCUL ÎN LUME: 118


JAPONIA. GUVERNAREA

NUMELE ŢĂRII:
:: FORMA CONVENŢIONALĂ SCURTĂ: Japonia
:: FORMA LOCALĂ LUNGĂ: Nihon-koku/Nippon-koku
:: FORMA LOCALĂ SCURTĂ: Nihon/Nippon

FORMA DE GUVERNĂMÂNT: monarhie constituţională cu guvern parlamentar

CAPITALA:
:: NUME: Tokio
:: COORDONATE GEOGRAFICE: 35 41 N, 139 45 E
:: TIMPUL UTC: +9 (+6 ore faţă de Bucureşti)

DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE: 47 de prefecturi: Aichi, Akita, Aomori, Chiba, Ehime, Fukui, Fukuoka, Fukushima, Gifu, Gunma, Hiroshima, Hokkaido, Hyogo, Ibaraki, Ishikawa, Iwate, Kagawa, Kagoshima, Kanagawa, Kochi, Kumamoto, Kyoto, Mie, Miyagi, Miyazaki, Nagano, Nagasaki, Nara, Niigata, Oita, Okayama, Okinawa, Osaka, Saga, Saitama, Shiga, Shimane, Shizuoka, Tochigi, Tokushima, Tokyo, Tottori, Toyama, Wakayama, Yamagata, Yamaguchi, Yamanashi

INDEPENDENŢĂ: 3 mai 1947 (actuala Constituţie a fost adoptată ca un amendament la Constituţie Meiji); alte date notabile: 660 î.Hr. (data tradiţională pentru fondarea naţiunii de către împăratul JIMMU); 29 noiembrie 1890 (Constituţia Meiji oferă cadrul pentru o monarhie constituţională)

ZIUA NAŢIONALĂ: Ziua împăratului Akihito, 23 decembrie (1933)

CONSTITUŢIA: 3 mai 1947

SISTEMUL JURIDIC: modelată după sistemul de legi civile din Europa şi cu unele influenţe americano-britanice; revizuirea juridică a actelor legislative în Curtea Supremă de Justiţie; acceptă jurisdicţia CIJ cu rezerve

SISTEMUL DE VOT: vot universal, liber exprimat; 20 de ani împliniţi

PUTEREA EXECUTIVĂ:
:: ŞEFUL STATULUI: Împăratul AKIHITO (din 7 ianuarie 1989)
:: ŞEFUL GUVERNULUI: Prim-ministru Naoto KAN (din 8 iunie 2010)
:: CABINETUL: cabinetul este numit de către primul-ministru
:: ALEGERI: Dieta desemnează primul-ministru; constituţia prevede ca primul-ministru să provină şi să îşi exercite puterea asupra unei majorităţi parlamentare; în urma alegerilor legislative, liderul partidului/coaliţiei majoritar(-e) din Camera Reprezentanţilor devine de regulă prim-ministru; monarhia este ereditară

PUTEREA LEGISLATIVĂ: legislativul este bicameral, o Dietă sau Kokkai alcătuită dintr-o Cameră a Consilierilor sau Sangi-in (242 locuri – membrii sunt aleşi pentru un mandat fix de 6 ani; jumătate dintre ei sunt realeşi la fiecare 3 ani; 146 membrii sunt aleşi în circumscripţii electorale cu mai multe locuri eligibile şi 96 dintre ei aleşi pe baza formulei reprezentării proporţionale) şi o Cameră a Reprezentanţilor sau Shugi-in (480 de locuri – membrii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani; 300 dintre aceştia sunt aleşi în circumscripţii uninominale cu un singur loc eligibil şi 180 de membrii prin intermediul formulei reprezentării proporţionale în cadrul a 11 blocuri regionale); primul-ministru poate dizolva Camera Reprezentanţilor oricând, însă doar dacă îşi dă acordul şi Cabinetului
:: ALEGERI: Camera Consilierilor – ultimele alegeri consumate au fost la 11 iulie 2010 (următoarele alegeri prevăzute sunt pentru iulie 2013); Camera Reprezentanţilor – ultimele alegeri au avut loc la data de 30 august 2009 (următoarele alegeri vor avea loc în august 2013)
:: REZULTATELE ALEGERILOR:
Camera Consilierilor: procente de voturi pe partide -  DPJ 31.6%, LDP 24.1%, YP 13.6%, NK 13.1%, JCP 6.1%, SDP 3.8%, altele 7.7%; locuri pe partide - DPJ 106, LDP 84, NK 19, YP 11, JCP 6, SDP 4, altele 12
Camera Reprezentanţilor: procente de voturi pe partide (reprezentare proporţională) - DPJ 42.4%, LDP 26.7%, NK 11.5%, JCP 7.0%, SDP 4.3%, altele 8.1%; locuri pe partide - DPJ 308, LDP 119, NK 21, JCP 9, SDP 7, altele 16 (2009)
N.B. acronimele au fost păstrate din limba engleză

PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ: Curtea Supremă (şeful justiţiei este numit de către monarh după ce a fost propus în prealabil de către Cabinet; toţi ceilalţi membrii sunt numiţi de către Cabinet)

PARTIDE POLITICE ŞI LIDERI: Partidul Democrat al Japoniei sau DPJ [Naoto KAN]; Partidul Comunist al Japoniei sau JCP [Kazuo SHII]; Partidul Liberal Democratic sau LDP [Sadakazu TANIGAKI]; Noul Komeito sau NK [Natsuo YAMAGUCHI]; Noul Partid al Poporului sau PNP [Shizuka KAMEI]; Partidul Social Democrat sau SDP [Mizuho FUKUSHIMA]; Partidul Tău sau YP [Yoshimi WATANABE]
N.B. acronimele sunt în limba engleză

GRUPURI DE PRESIUNE POLITICĂ ŞI LIDERI: altele: grupuri de afaceri, sindicate

PARTICIPAREA LA ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE: ADB, AfDB (membru non-regional), APEC, ARF, ASEAN (partener de dialog), Grupul Australia, BIS, CERN (membru cu drept de observator), CICA (membru cu drept de observator), CP, EAS, EBRD, FAO, FATF, G-20, G-5, G-7, G-8, G-10, IADB, IAEA, IBRD, ICAO, ICC, ICCt, ICRM, IDA, IEA, IFAD, IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, ITUC, LAIA (membru cu drept de observator), MIGA, NEA, NSG, OAS (membru cu drept de observator), OECD, OPCW, OSCE (partener), Clubul Paris, PCA, PIF (partener), SAARC (membru cu drept de observator), SECI (membru cu drept de observator), ONU, UNCTAD, UNDOF, UNESCO, UNHCR, UNIDO, UNMIS, UNRWA, UNWTO, UPU, WCO, WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO, ZC

DESCRIERE DRAPEL: alb cu un cerc, roşu, mare (reprezintă soarele, dar fără raze) dispus în centru

IMNUL NAŢIONAL:
:: NUME: “Domnia Împăratului” sau "Kimigayo"
:: VERSURI ŞI MUZICA: necunoscut/Hiromori HAYASHI
Notă: adoptat în anul 1999; în folosinţă ca un imn neoficial din 1883; este imnul cu cea mai veche orchestraţie muzicală din lume – datând din secolul al X-lea sau chiar mai devreme; există o opoziţie la acest imn cu precădere din cauza asocierii sale cu militarismul şi veneraţia împăratului


JAPONIA. ECONOMIA

ECONOMIA. GENERALITĂŢI:
În anii ce au urmat Celui de-al Doilea Război Mondial, Japonia a dispus în mare parte prin intermediul unei cooperări guvern-sector industrial, o puternică etică a muncii, o stăpânire a înaltei tehnologii şi a unei alocări mici de buget pentru apărare (cam 1% din PIB); de o dezvoltare a unei economii avansate tehnologic. Două caracteristici ale economiei post-război au fost apropierea de structurile centralizate ale producătorilor, furnizorilor, distribuitorilor (proces cunoscut ca şi keiretsu), şi garanţia unei angajări pe viaţă pentru o mare parte a mâinii de lucru urbană. Cele două procese sunt erodate astăzi sub presiunea competiţiei globale în care este înscrisă Japonia cât şi a schimbărilor demografice interne.

Sectorul industrial japonez este puternic dependent de importul de materii prime şi combustibili. Un mic sector agricol beneficiază de subvenţii majore şi protecţie, cu un nivel de recoltare printre cele mai ridicate la nivel mondial. De cele mai multe ori având culturi suficiente de orez, Japonia importă aproape 60% din produsele sale alimentare calorice. Japonia dispune în continuare de una din cele mai mari flote de pescuit şi contabilizează de regulă 15% din totalul capturilor globale.

Timp de trei decenii, creşterea economică niponă a fost de-a dreptul impresionantă – o medie de 10% în anii ’60, un 5% în anii ’70, 4% în anii ’80. Creşterea avea să scadă după 1990, înregistrând o medie de doar 1.7%, în mare măsură din cauza efectelor investiţiilor ineficiente şi a unei bule de preţuri ale activelor de la sfârşitul anilor ’80 – fapt ce a avut pe linie de consecinţă necesitatea unei perioade îndelungate de timp pentru firme ca să reducă excesul de datorie, capital şi muncă.

Măsurată pe scala parităţii puterii sale de cumpărare (PPP) ce ilustrează diferenţele de preţ dintre ţări, Japonia apărea ca fiind a treia cea mai mare economie a lumii, în spatele Statelor Unite ale Americii şi imediat după China (ţară ce i-a luat locul 2 în 2001). Sectorul financiar nipon nu a fost expus în mod expres la creditele ipotecare  sau a instrumentelor acestora derivate şi astfel a îndepărtat efectele iniţiale ale crizei de credite recente la nivel mondial, dar cu toate acestea, la sfârşitul anului 2008, Japonia s-a văzut intrată în recesiune în mare măsură din cauza unui declin puternic în domeniul investiţiilor şi a cererii la nivel global. Cheltuielile guvernamentale de stimulare a economiei au ajutat la recuperarea terenului pierdut undeva spre finele lui 2009 şi începutul lui 2010. Guvernul primului-ministru KAN a propus deschiderea sectoarelor agricole şi serviciilor în competiţie cu concurenţa străină şi stimularea exporturilor prin acorduri de liber-schimb, rămânând deschisă dezbaterea cu privire la restructurarea economiei şi finanţarea unor noi programe de stimulare în pofida unei situaţii fiscale mai strânse.

Datoria guvernamentală niponă imensă, care depăşeşte 200% din PIB; deflaţie persistentă, bazarea pe exporturi pentru a stimula creşterea şi îmbătrânirea şi diminuarea populaţiei sunt provocările majore ale economiei pe termen lung.

La 11 martie 2011, un cutremur cu magnitudinea de 9 grade pe scara Richter urmat de un tsunami, au devastat coasta de nord-est a insulei Honshu, dărâmând clădiri şi infrastructuri pe o rază de aproape 10 kilometri, omorând mii de oameni, producând pagube majore la unele centrale nucleare, strămutând şi lăsând fără adăposturi mai mult de 320,000 de oameni şi lăsând în acelaşi timp un milion de gospodării fără apă curentă. Scurgerile radioactive de la reactorul Daiichai din cadrul centralei nucleare de la Fukushima a determinat evacuări în masă şi declararea unei „zone de interdicţie a zborurilor” – iniţial pentru oameni şi aeronave în mai puţin de 20 kilometri de la centrală ca apoi această distanţă să fie extinsă la aproape 31 de kilometri. Iodul radioactiv-131, o substanţă toxică provenită în urma scurgerilor, a putut fi găsită la mai bine de 160 de kilometri depărtare de centrala nucleară în probele recoltate din apă, lapte, peşte, carne de vită şi unele legume; la nivele ce nu permit consumarea acestora şi creând situaţia incertă cu privire la durata de timp a contaminării zonei. Eforturile de reducere a energiei electrice de către companii şi linii de cale ferată au încetinit considerabil ritmul afacerilor în insula Honshu, astfel încât piaţa de valori a oscilat, scăzând numai într-o zi cu 10%. Pentru a stabiliza pieţele financiare şi întârzia aprecierea yenului, Banca Japoniei a injectat o valoare mai mare de 325 miliarde dolari în yeni în economie. Estimările costurilor directe ale prejudiciului – reconstrucţie case şi fabrici – variază de la 235 la 310 miliarde dolari. Unele previziuni economice, care anterior au anticipat o creştere mai lentă pentru niponi în 2011, acum cred că PIB-ul poate scădea cu ceva mai puţin de 1%.

PIB (RAPORTAT LA PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE):
4.338 trilioane dolari (estimare 2010)
4.211 trilioane dolari (estimare 2009)
4.442 trilioane dolari (estimare 2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 4
notă: datele sunt exprimate în dolari raportaţi la anul 2010

PIB (RAPORTAT LA RATA OFICIALĂ DE SCHIMB): 5.391 trilioane dolari (estimare 2010)

PIB - RATA REALĂ DE CREŞTERE:
3% (estimare 2010)
-5.2% (estimare 2009)
-1.2% (estimare 2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 131

PIB PE CAP DE LOCUITOR:
34,200 (estimare 2010)
33,100 (estimare 2009)
34,900 (estimare 2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 38

PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE:
:: AGRICULTURĂ: 1.1%
:: INDUSTRIE: 23%
:: SERVICII: 75.9% (estimare 2010)

FORŢA DE MUNCĂ (NOMINAL): 67.7 milioane (estimare 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 9

FORŢA DE MUNCĂ PE SECTOARE ECONOMICE:
:: AGRICULTURĂ: 3.9%
:: INDUSTRIE: 26.2%
:: SERVICII: 69.8% (estimare 2010)

RATA ŞOMAJULUI:
5.1% (estimare 2010)
5.1% (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 48

POPULAŢIA SUB LIMITA SĂRĂCIEI: 15.7% (2007)
Notă: declaraţie de presă a Ministrului Sănătăţii, Muncii şi Bunăstării din 20 octombrie 2009

VENITUL SAU CONSUMUL PE GOSPODĂRIE ÎN FUNCŢIE DE COTA PROCENTUALĂ:
:: CEL MAI MIC 10%: 1.9%
:: CE MAI MARE 10%: 27.5% (2008)

DISTRIBUŢIA VENITULUI FAMILIAL - INDEXUL GINI:
37.6 (2008)
24.9 (1993)
:: LOCUL ÎN LUME: 74

INVESTIŢII: 20.3% din PIB (estimare 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 84

DATORIA PUBLICĂ:
225.8% din PIB (estimare 2010)
217.6% din PIB (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 1

RATA INFLAŢIEI:
-0.7% (estimare 2010)
-1.4% (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 7

RATA DE DISCOUNT A BĂNCII CENTRALE:
0.3% (31 decembrie 2009)
0.3% (31 decembrie 2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 140

RATA MEDIE A DOBÂNZILOR BĂNCILOR COMERCIALE:
1.6% (estimare 31 decembrie 2010)
1.65% (estimare 31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 156

MASA MONETARĂ ÎN SENS RESTRÂNS - M1:
5.712 trilioane dolari (estimare 31 decembrie 2010)
5.206 trilioane dolari (estimare 31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 2

MASA MONETARĂ ÎN SENS LARG - M3:
16.46 trilioane dolari (31 decembrie 2009)
15.43 trilioane dolari (31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 2

VALOAREA CREDITELOR INTERNE:
16.39 trilioane dolari (estimare 31 decembrie 2008)
13.32 trilioane dolari (estimare 31 decembrie 2007)
:: LOCUL ÎN LUME: 3

VALOAREA DE PIAŢĂ A ACŢIUNILOR TRANZACŢIONATE PUBLIC PE BURSĂ:
3.537 trilioane dolari (31 decembrie 2010)
3.29 trilioane dolari (31 decembrie 2009)
3.22 trilioane dolari (31 decembrie 2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 3

AGRICULTURA - PRODUSE: orez, legume, fructe, sfeclă de zahăr, carne de porc, pasăre, produse lactate, ouă, peşte

INDUSTRIE: printre cele mai mari şi mai avansate tehnologic producătoare de autovehicule, echipamente electronice, unelte pentru maşini, metale neferoase şi oţel, nave, produse chimice, textile, alimente procesate

RATA DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI INDUSTRIALE: 15.5% (estimare 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 8

ELECTRICITATEA - PRODUCŢIE: 956.5 miliarde KWh (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 4

ELECTRICITATEA - CONSUM: 858.5 miliarde KWh (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 4

PETROL - PRODUCŢIE: 132.700 barili/zi (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 49

PETROL - CONSUM: 4.363 milioane barili/zi (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 4

PETROL - EXPORTURI: 380.900 barili/zi (estimare 2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 34

PETROL - IMPORTURI: 5.033 milioane barili/zi (estimare 2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 3

PETROL - REZERVE DOVEDITE: 44.12 milioane barili (estimare 1 ianuarie 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 80

GAZE NATURALE - PRODUCŢIE: 3.539 miliarde m3 (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 51

GAZE NATURALE - CONSUM: 94.67 miliarde m3 (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 6

GAZE NATURALE - EXPORTURI: 0 m3 (estimare 2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 117

GAZE NATURALE - IMPORTURI: 90.29 miliarde m3 (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 3

BALANŢA CONTURILOR CURENTE:
166.5 miliarde dolari (estimare 2010)
141.8 miliarde dolari (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 2

EXPORTURI:
765.2 miliarde dolari (estimare 2010)
580.8 miliarde dolari (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 5

EXPORTURI - BUNURI: echipamente de transport, autovehicule, semiconductoare, maşini şi aparate electrice, produse electrice

EXPORTURI - STATE PARTENERE: China 18.88%, SUA 16.42%, Coreea de Sud 8.13%, Taiwan 6.27%, Hong Kong 5.49% (2009)

IMPORTURI:
636.8 miliarde dolari (estimare 2010)
501.6 miliarde dolari (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 5

IMPORTURI - BUNURI: maşini şi echipamente, combustibili, produse alimentare, produse chimice, textile, materii prime

IMPORTURI - STATE PARTENERE: China 22.2%, SUA 10.96%, Australia 6.29%, Arabia Saudită 5.29%, Emiratele Arabe Unite 4.12%, Coreea de Sud 3.98%, Indonezia 3.95% (2009)

REZERVELE VALUTARE ŞI REZERVA DE AUR:
1.096 trilioane dolari (estimare 31 decembrie 2010)
1.049 trilioane dolari (estimare 31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 2

DATORIA EXTERNĂ:
2.441 trilioane dolari (30 septembrie 2010)
2.053 trilioane dolari (31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 6

VALOAREA INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE:
199.4 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2010)
199.9 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 21

VALOAREA INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE - PESTE HOTARE:
719.9 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2010)
740.4 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 8

CURSUL VALUTAR: yen (JPY) per dolar american - 87.78 (2010), 93.57 (2009), 103.58 (2008), 117.99 (2007), 116.18 (2006)


JAPONIA. TELECOMUNICAŢII

POSTURI TELEFONICE FIXE ÎN UZ: 44.364 milioane (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 5

ABONAŢI LA SERVICIILE DE TELEFONIE MOBILĂ: 114.917 milioane (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 7

SERVICIILE DE TELEFONIE:
:: GENERALITĂŢI: excelente servicii interne şi internaţionale
:: INTERN: un nivel înalt de modernizare tehnologică şi o întreagă gamă de servicii excelente
:: INTERNAŢIONAL: prefix de ţară – 81, numeroase cabluri submarine ce asigură legătura cu întreaga Asie, Australie, Orientul Mijlociu, Europă şi SUA; staţii satelit terestre – 7 Intelsat (Pacific şi Oceanul Indian), 1 Intersputnik (regiunea Ocenului Indian), 3 Inmarsat (Oceanele Pacific şi Indian) şi 8 SkyPerfect JSAT (2008)

MASS-MEDIA - AUDIOVIZUALUL: o combinaţie de posturi publice şi comerciale şi staţii radio; 5 reţele de televiziune terestră plus unul de radiodifuziune; numărul mare de posturi radio şi TV disponibile acoperă o gamă largă de preferinţe; serviciile prin cablu şi satelit permit acces la canalele internaţionale (2008)

CODUL INTERNET DE ŢARĂ: .jp

NUMĂRUL DE COMPUTERE CONECTATE LA INTERNET: 54.846 milioane (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 2

NUMĂRUL UTILIZATORILOR DE INTERNET: 99.182 milioane (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 3


JAPONIA. TRANSPORTURI

AEROPORTURI: 176 (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 34

AEROPORTURI - CU PISTE PAVATE:
:: TOTAL: 144
:: PESTE 3.047 M: 7
:: 2.438 - 3.047 M: 44
:: 1.524 - 2.437 M: 38
:: 914 – 1.523 M: 28
:: SUB 914 M: 27 (2010)

AEROPORTURI - CU PISTE NEPAVATE:
:: TOTAL: 32
:: 914 - 1.523 M: 4
:: SUB 914 M: 28 (2010)

HELIPORTURI: 15 (2010)

CONDUCTE DE GAZ ŞI PETROL: 4,135 km conducte gaz; 171 km conducte petrol; 53 km conducte petrol/gaz/apă (2010)

CĂI FERATE:
:: TOTAL: 26,435 km
:: LOCUL ÎN LUME: 11
:: ECART MARE: 3,978 km 1.435-m ecartament (3,978 km electrificaţi)
:: ECART STANDARD: 96 km 1.372-m ecartament (96 km electrificaţi); 22,313 km 1.067-m ecartament (15,235 km electrificaţi); 48 km 0.762-m ecartament (48 km electrificaţi) (2009)

ŞOSELE:
::TOTAL: 1,203,777 km
:: LOCUL ÎN LUME: 5
:: ASFALTATE: 961,366 km (incluzând 7,560 km de autostradă expres)
:: NEASFALTATE: 242,411 km (2008)

CĂI NAVIGABILE: 1,770 km (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 46

MARINA COMERCIALĂ:
:: TOTAL: 673
:: LOCUL ÎN LUME: 16
:: DUPĂ TIP: vrachier 152, cargo de marfă 31, operator de transport 3, tanc chimic 28, container 2, gaz lichefiat 63, pasageri 12, pasageri/marfă 120, tanc petrolier 152, frigorifice 4, roll on/roll off 52, vehicule de transport 54
:: CU CAPITAL STRĂIN: 1 (Norvegia 1)
:: ÎNREGISTRATE ÎN ALTE ŢĂRI: 3,064 (Bahamas 93, Belize 1, Bermude 2, Burma 1, Cambodgia 2, Insulele Cayman 19, China 2, Cipru 19, Honduras 4, Hong Kong 84, Indonezia 7, Insula Man 15, Liberia 102, Malaezia 4, Malta 5, Insulele Marshall 41, Olanda 1, Panama 2347, Filipine 82, Portugalia 9, Sfântul Kitts şi Nevis 3, Sfântul Vincent şi Grenadines 3, Sierra Leone 3, Singapore 146,  Coreea de Sud 15, Thailanda 2, Marea Britanie 4, Vanuatu 44, necunoscut 4) (2010)

PORTURI: Chiba, Kawasaki, Kobe, Mizushima, Moji, Nagoya, Osaka, Tokyo, Tomakomai, Yokohama


JAPONIA. SISTEMUL DE APĂRARE NAŢIONALĂ

CATEGORII DE FORŢE: Ministerul Apărării al Japoniei (MOD): Forţe de auto-apărare terestră (Rikujou Jietai, GSDF), Forţe de auto-apărare maritimă (Kaijou Jietai, MSDF), Forţe de auto-apărare aeriană (Koukuu Jieitai, ASDF) (2011)

SERVICIUL MILITAR - VÂRSTĂ ŞI OBLIGATIVITATE: 18 ani pentru serviciul militar voluntar; retragere pentru cei din forţele de autoapărare maritimă la 54 de ani (2011)

PERSONALUL DISPONIBIL PENTRU SERVICIUL MILITAR:
:: BĂRBAŢI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 27,301,443
:: FEMEI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 26,307,003 (estimare 2010)

PERSONALUL APT PENTRU SERVICIUL MILITAR:
:: BĂRBAŢI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 22,390,431
:: FEMEI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 21,540,322 (estimare 2010)

PERSONALUL CARE ATINGE ANUAL VÂRSTA CORESPUNZĂTOARE SERVICIULUI MILITAR:
:: BĂRBAŢI: 623,365
:: FEMEI: 591,253 (estimare 2010)

CHELTUIELI CU SISTEMUL DE APĂRARE (PROCENT DIN PIB): 0.8% din PIB (2006)
:: LOCUL ÎN LUME: 150


JAPONIA. PROBLEME TRANSNAŢIONALE

DISPUTE – INTERNAŢIONALE: dispută asupra suveranităţii insulelor Etorofu, Kunashiri, şi Shikotan, şi grupul Habomai cunoscut în Japonia precum “teritoriile nordice” şi în Rusia ca fiind “Insulele estice ale Kuril”, ocupat de către Uniunea Sovietică în 1945 şi astăzi administrat de Rusia, dar revendicat de Japonia – rămâne ca un punct fix nerezolvat la semnarea formală a tratatului de pace ce a pus capăt ostilităţilor Celui de-al Doilea Război Mondial; Japonia şi Coreea de Sud revendică amândouă teritoriul Liancourt Rocks (Take-shima/Tok-do) ocupat de Coreea de Sud din 1954; atât China cât şi Taiwan dispută un teritoriul nelocuit al Insulelor Senkaku-shoto (Diaoyu Tai) revendicat de Japonia şi declarat unilateral de aceasta ca fiind o zonă exclusivă maritimă în Marea Chinei de Est, pe site-ul de hidrocarburi intensive de prospecţiune.