Croaţia drapelÎn acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Croaţiei, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Găsiţi date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, apărare naţională etc.

 

Update: 25.04.2011

 


The World Factbook în limba română - INDEXUL ŢĂRILOR LUMII


CROAŢIA

DRAPEL

 

Coraţia drapel

 

LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

 

Croaţia poziţie geografică

 

HARTA

 

Croaţia harta

 

CROAŢIA. INTRODUCERE

GENERALITĂŢI:
Ţinuturile care astăzi reprezintă Croaţia au făcut parte din Imperiul Austro-Ungar până la sfârşitul Primului Război Mondial. În 1928, croaţii, sârbii şi slovenii au format un regat cunoscut după 1929 sub numele de Iugoslavia. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Iugoslavia a devenit un stat federal comunist independent sub conducerea autoritară a mareşalului Tito. Deşi Croaţia îşi declarase independenţa de Iugoslavia în 1991, a fost nevoie de patru ani de lupte izolate, dar din când în când înverşunate, până când teritoriile croate să fie eliberate de sub stăpânirea armatelor sârbeşti. Sub supravegherea ONU, ultimul teritoriu ocupat de sârbi din estul Slavoniei a fost returnat Croaţiei în 1998. În aprilie 2009, a intrat în NATO; este un candidat eventual pentru intrarea în UE.


CROAŢIA. GEOGRAFIE

AŞEZARE GEOGRAFICĂ:
Sud-estul Europei, mărgineşte Marea Adriatică, între Bosnia şi Herţegovina şi Slovenia.

COORDONATE GEOGRAFICE:
45 10 N, 15 30 E

REPERE GEOGRAFICE:
Europa

SUPRAFAŢĂ:
:: TOTALĂ: 56,594 km2
:: LOCUL ÎN LUME: 126
:: USCAT: 55,974 km2
:: APĂ: 620 km2

LUNGIMEA GRANIŢELOR:
:: TOTAL: 1,982 km
:: ŢĂRILE VECINE: Bosnia şi Herţegovina 932 km, Ungaria 329 km, Serbia 241 km, Muntenegru 25 km, Slovenia 455 km.

LUNGIMEA COASTEI:
5,835 km

DREPTURILE ASUPRA MĂRII:
:: MAREA TERITORIALĂ: 12 Mm
:: PLATFORMA CONTINENTALĂ: 200 m adâncime sau până la adâncimea exploatării.

CLIMAT:
Mediteranean şi continental; climatul continental predominat de veri toride şi ierni aspre; ierni blânde si veri secetoase de-a lungul coastei.

TERENUL:
Diversificat geografic; câmpii netede de-a lungul graniţei cu Ungaria; munţi joşi şi înalţi în apropierea litoralului Mării Adriatice şi a insulelor.

ÎNĂLŢIMI:
:: CEL MAI JOS PUNCT: Marea Adriatică - 0 m
:: CEL MAI ÎNALT PUNCT: Dinara - 1830 m

RESURSE NATURALE:
Ulei, cărbune, bauxită, mină de fier cu grad scăzut, calciu, ghips, asfalt natural, silică, clei (de peşte), argilă, sare, hidroenergie.

FOLOSIREA USCATULUI:
:: ARABIL: 25.82%
:: CULTURI PERMANENTE: 2.19%
:: ALTE FOLOSIRI: 71.99% (2005)

SUPRAFAŢA IRIGATĂ:
110 km2 ( 2003 )

RESURSELE DE APĂ:
105.5 km3 km (1998)

HAZARDURI NATURALE: cutremure

MEDIU – PROBLEME CURENTE: Poluarea aerului (din plante metalurgice) şi ploaia acidă rezultată distrug pădurile; poluarea litoralului cu deşeuri industriale şi menajere; îndepărtarea minelor de teren şi reconstruirea infrastructurii ca rezultat al conflictelor civile din 1992-95.

MEDIU - ACORDURI INTERNAŢIONALE:
:: este parte în: Poluarea Aerului, Poluarea Aerului – Oxizi de nitrogen, Poluarea Aerului – Poluanţi Organici Persistenţi, Poluarea Aerului – Sulf 94, Poluarea Aerului – Compuşi organici volatili, Biodiversitate, Schimbarea Clime, Schimbarea Climei – Protocolul Kyoto, Deşertificare, Specii pe cale de dispariţie, Modificări de mediu, Legea Mărilor, Depuneri reziduale marine, Protecţia stratului de ozon, Poluarea navală, Zone umede, Vânătoare de balene.
:: semnate, dar neratificate : niciunul din acordurile selectate.


CROAŢIA.  POPULAŢIA

POPULAŢIA: 4,483,804 (conform unei estimări pentru iulie  2011)
:: LOCUL ÎN LUME:  123

STRUCTURA PE VÂRSTE:
:: 0-14 ANI: 15.1% (băieţi 346,553/ fete 328,677)
:: 15-64 ANI: 68.1% (bărbaţi 1,516,884/ femei 1,536,065)
:: 65 DE ANI ŞI PESTE: 16.9% (bărbaţi 296,268/ femei 459,357) (estimare 2011)

VÂRSTA MEDIE:
:: TOTAL: 41.4 ani
:: BĂRBAŢI: 39.5 ani
:: FEMEI: 43.3 ani (estimare 2011)

RATA DE CREŞTERE DEMOGRAFICĂ: -0.076% (estimare 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 204

RATA NATALITĂŢII: 9.6 naşteri / 1,000 locuitori (estimare 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 201

RATA MORTALITĂŢII: 11.91 decese / 1,000 locuitori (estimare 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 29

RATA EMIGRAŢIEI: 1.55 emigranţi / 1,000 locuitori (estimare 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 45

URBANIZARE:
:: POPULAŢIA URBANĂ: 58% din totalul populaţiei (2010)
:: RATA URBANIZĂRII: 0.4% rata anuala de creştere (estimare pe tronsonul 2010-2015)

RAPORTUL DINTRE SEXE:
:: LA NAŞTERE: 1.055 băieţi / fete
:: SUB 15 ANI: 1.06 băieţi / fete
:: 15-64 ANI: 0.99 bărbaţi / femei
:: 65 DE ANI ŞI PESTE: 0.64 bărbaţi / femei
:: TOTAL POPULAŢIE: 0.93 bărbaţi / femei  (estimare 2011)

RATA MORTALITĂŢII INFANTILE:
:: POPULAŢIA TOTALĂ: 6.16 morţi / 1,000 nou-născuţi
:: LOCUL ÎN LUME: 175
:: BĂRBAŢI: 6.24 morţi / 1,000 nou-născuţi
:: FEMEI: 6.08 morţi / 1,000 nou-născuţi (estimare 2011)

SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE:
:: POPULAŢIA TOTALĂ: 75.79 ani
:: LOCUL ÎN LUME: 81
:: BĂRBAŢI: 72.17 ani
:: FEMEI: 79.6 ani ( estimare 2011 )

RATA FERTILITĂŢII: 1.43 copii născuţi / femeie (estimare 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 196

HIV/SIDA – RATA DE RĂSPÂNDIRE ÎN RÂNDUL ADULŢILOR:  mai puţin de 0.1% (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 122

PERSOANE CU HIV/SIDA: mai puţin de  1,000 (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 142

DECESE CAUZATE DE HIV: mai puţin de 100 (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 117

NAŢIONALITATE:
Substantiv : croat(ă)
Adjectiv: croat(ă)

GRUPURI ETNICE: croaţi 89.6%, sârbi 4.5%, altele (incluzând bosniaci, unguri, sloveni, cehi şi rromi) (recensământ 2001)

RELIGIE: romano-catolică 87.8%, ortodoxă 4.4%, alţi creştini 0.4%, musulmană 1.3%, altele şi nespecificate 0.9%, niciuna 5.2% (recensământ 2001)

LIMBĂ: croată (oficială) 96.1%, sârbă 1%, altele şi nespecificate 2.9% (incluzând italiană, ungară, cehă, slovacă şi germană) (recensământ 2001)

ALFABETIZARE:
:: DEFINIRE: populaţia de peste 15 ani poate să scrie şi să citească
:: TOTAL: 98.1%
:: BĂRBAŢI: 99.3%
:: FEMEI: 97.1% (recensământ 2001)

NUMĂR ANI ŞCOLARIZARE:
:: TOTAL: 14 ani
:: BĂRBAŢI: 13 ani
:: FEMEI: 14 ani (2008)

CHELTUIELI CU EDUCAŢIA: 3.9% din PIB (2004)
:: LOCUL ÎN LUME: 112


CROAŢIA. GUVERNAREA

NUMELE ŢĂRII:
:: FORMA CONVENŢIONALĂ LUNGĂ: Republica Croată
:: FORMA CONVENŢIONALĂ SCURTĂ: Croaţia
:: FORMA LOCALĂ LUNGĂ: Republika Hrvatska
:: FORMA LOCALĂ SCURTĂ: Hrvatska

FORMA DE GUVERNĂMÂNT: Prezidenţială / Democraţie parlamentară

CAPITALA:
:: NUME: Zagreb
:: COORDONATE GEOGRAFICE: 45 48 N, 16 00 E
:: TIMPUL UTC: +1 (cu 6 ore înaintea Washingtonului)

DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE: 20 districte (zupanije - districte, district - zupanija - singular ) şi un oraş* (grad - singular ); Bjelovarsko-Bilogorska, Brodsko-Posavska, Dubrovacko-Neretvanska (Dubrovnik-Neretva), Istarska (Istria), Karlovacka, Koprivnicko-Krizevacka, Krapinsko-Zagorska, Licko-Senjska (Lika-Senj), Medimurska, Osjecko-Baranjska, Pozesko-Slavonska (Pozega-Slavonia), Primorsko-Goranska, Sibensko-Kninska, Sisacko-Moslavacka, Splitsko-Dalmatinska (Split-Dalmatia), Varazdinska, Viroviticko-Podravska, Vukovarsko-Srijemska, Zadarska, Zagreb*, Zagrebacka.

INDEPENDENŢĂ: 25 iunie 1991 (faţă de Iugoslavia)

ZIUA NAŢIONALĂ: Ziua independenţei, 8 octombrie  (1991)

CONSTITUŢIA: adoptată pe 22 Decembrie 1990; revizuită în 2000, 2001.

SISTEMUL JURIDIC: bazat pe sistemul legislativ Austro-Ungar cu influenţe legislative comuniste; nu a acceptat obligativitatea jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie.

SISTEMUL DE VOT: 18 ani împliniţi, 16 dacă este angajat, vot universal.

PUTEREA EXECUTIVĂ:
:: ŞEFUL STATULUI: Preşedinte Ivo JOSIPOVIC (din 18 februarie 2010)
:: ŞEFUL GUVERNULUI: Prim Ministru Jadranka KOSOR (din 6 iulie 2009), Vice Prim-Miniştri Bozidar PANKRETIC (din 6 iulie 2009), Darko MILINOVIC (din 13 Noiembrie 2009), Domagoj Ivan MILOSEVIC (din 29 Decembrie 2010), Petar COBANKOVIC (din 29 Decembrie 2010), Slobodan UZELAC (din 12 Ianuarie  2008), Gordan JANDROKOVIC (din 29 Decembrie 2010)
:: CABINETUL: Consiliul de Miniştri numit de Primul Ministru şi aprobat de Adunarea Parlamentară
:: ALEGERI: Preşedintele este ales prin vot popular pentru un mandat de  5 ani (eligibil pentru încă un mandat); ultimele alegeri au avut loc pe 10 ianuarie 2010 (următoarele susţinându-se în 2015); liderul partidului majoritar sau liderul coaliţiei majoritare era numit de obicei Prim-Ministru de către Preşedinte şi apoi aprobat de adunare;
:: REZULTATUL ALEGERILOR: Ivo JOSIPOVIC a fost ales preşedinte; voturi exprimate în procente din al doilea tur de scrutin: Ivo JOSIPOVIC 60%, Milan BANDIC 40%.

PUTEREA LEGISLATIVĂ: Adunare unicamerală sau Sabor (153 de locuri; membri aleşi din listele partidului prin vot popular pentru un mandate de 4 ani)
:: ALEGERI: Ultimul susţinut pe 25 noiembrie 2007 (următorul va avea loc în noiembrie 2011)
:: REZULTATELE ALEGERILOR: Procentul de voturi din partid – NA; Numărul de locuri de partid - HDZ 66, SDP 57, HNS 6, HSS 6, HDSSB 3, IDS 3, SDSS 3, altele 9.

PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ: Curtea Supremă; Curtea Constituţională; Judecătorii ambelor curţi sunt aleşi pentru un mandat de 8 ani de către Consiliul Judiciar al Republicii, care este ales de adunare.

PARTIDE POLITICE ŞI LIDERI: Consiliul Democratic Croat din Slovenia şi Baranja sau HDSSB [Vladimir SISLJAGIC]; Uniunea Democratică Croată sau HDZ [Jadranka KOSOR]; Partidul Croat de Dreapta sau HSP [Anto DJAPIC]; Partidul Croat Ţărănesc sau HSS [Josip FRISCIC]; Partidul Croat Pensionar sau HSU [Silvano HRELJA]; Partidul Croat al Oamenilor sau HNS [Radimir CACIC]; Partidul Social Liberal Croat sau HSLS [Darinko KOSOR]; Partidul Democratic Independent Sârb sau SDSS [Vojislav STANIMIROVIC]; Adunarea Democratică Istriană sau IDS [Ivan JAKOVCIC]; Partidul Social Democrat al Croaţiei sau SDP [Zoran MILANOVIC].

GRUPURI DE PRESIUNE POLITICĂ ŞI LIDERI: Grupurile care luptă pentru drepturile omului.

PARTICIPAREA LA ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE: Grupul Australian, BIS, BSEC (observator), CE, CEI, EAPC, EBRD, EU ( ţară candidată ), FAO, G-11, IADB, IAEA, IBRD, ICAO, ICC, ICCt, ICRM, IDA, IFAD, IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, ITUC, MIGA, MINURSO, MINUSTAH, NAM (observer), NATO, NSG, OAS (observer), OIF (observer), OPCW, OSCE, PCA, SECI, UN, UNCTAD, UNDOF, UNESCO, UNFICYP, UNIDO, UNIFIL, UNMIL, UNMIS, UNMOGIP, UNWTO, UPU, WCO, WHO, WIPO, WMO, WTO, ZC

DESCRIERE DRAPEL: Trei benzi egale, orizontale, roşii (sus), alb şi albastru – Culorile Pan-slave – suprapuse cu stema croată; stema croată este compusă dintr-un scut principal (o tablă de şah cu 13 domenii roşii şi 12 domenii argintii (albe)) înconjurat de 5 scuturi mai mici co formează o coroană deasupra scutului principal; cele patru scuturi mai mici reprezintă cinci regiuni istorice, ele sunt (de la stânga la dreapta): Croaţia, Dubrovnik, Dalmaţia, Istria, şi Slavonia.

IMNUL NAŢIONAL:
:: NUME: "Lijepa nasa domovino" (Frumoasa noastră patrie)
:: VERSURI ŞI MUZICA: Antun MIHANOVIC / Josip RUNJANIN


CROAŢIA.  ECONOMIA

ECONOMIA. GENERALITĂŢI: Deşi una din cele mai bogate republici ale Iugoslaviei, economia a suferit grav în timpul războiului din 1991-1995 când producţia s-a prăbuşit şi ţara a ratat valurile de investiţii din Europa Centrală şi de Est ce au urmat căderii Zidului Berlinului. Între anii 2000 şi 2007, cu toate acestea, starea economică a Croaţiei începe să se îmbunătăţească încet, cu o creştere moderată, dar contantă a PIB-ului între 4% şi 6%, pe fondul unei revigorări a turismului şi a cheltuielilor de consum. Inflaţia în aceeaşi perioadă a rămas blândă, iar moneda, kuna, stabilă. Cu toate acestea, probleme dificile încă există, inclusiv o rată a şomajului îndărătnic de ridicată, un deficit comercial în creştere şi o dezvoltare regională inegală. Statul îşi păstrează un rol important în economie, iar eforturile de privatizare întâlnesc de multe ori un public rigid şi o rezistenţă politică. În timp ce stabilizarea macroeconomică a fost realizată în mare parte, reformele structurale întârzie din cauza rezistenţei publicului şi a lipsei de sprijin din partea politicienilor. Procesul de aderare la UE ar trebui să accelereze reformele fiscale şi structurale. În timp ce pe termen lung perspectivele de creştere a economiei rămân puternice, Croaţia se va confrunta cu o presiune semnificativă, ca urmare a crizei financiare globale. Datoria externă ridicată a Croaţiei, sectorul de export anemic, bugetul de stat încordat şi bazarea excesivă pe veniturile din turism vor duce la un risc mai mare pentru stabilitatea economiei pe termen mediu. 

PIB (RAPORTAT LA PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE): 78.52 miliarde $ (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 79
79.64 miliarde $ (2009)
84.54 miliarde $ (2008)

PIB (RAPORTAT LA RATA OFICIALĂ DE SCHIMB): 59.92 miliarde $ (2010)

PIB - RATA REALĂ DE CREŞTERE: -1.4% (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 201
-5.8% (2009)
2.4% (2008)

PIB PE CAP DE LOCUITOR: 17,500 $ (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 67
17,700 $ (2009)
18,800 $ (2008)

PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE:
:: AGRICULTURĂ: 6.8%
:: INDUSTRIE: 27.2%
:: SERVICII: 66% (2010)

FORŢA DE MUNCĂ (NOMINAL): 1.762 milioane (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 124

FORŢA DE MUNCĂ PE SECTOARE ECONOMICE:
:: AGRICULTURĂ: 5%
:: INDUSTRIE: 31.3%
:: SERVICII: 63.6% (2008)

RATA ŞOMAJULUI: 17.6% (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 159
16.1% (2009)

POPULAŢIA SUB LIMITA SĂRĂCIEI: 17% (2008)

VENITUL SAU CONSUMUL PE GOSPODĂRIE ÎN FUNCŢIE DE COTA PROCENTUALĂ:
:: CEL MAI MIC 10%: 3.6%
:: CE MAI MARE 10%: 23.1% (2005)

DISTRIBUŢIA VENITULUI FAMILIAL - INDEXUL GINI: 29 (2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 117
29 (1998)

DATORIA PUBLICĂ: 55% din PIB (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 46
46.4% din PIB (2009)

RATA INFLAŢIEI: 1.3% (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 28
2.4% (2009)

RATA DE DISCOUNT A BĂNCII CENTRALE: 9% (31 decembrie 2009)

RATA MEDIE A DOBÂNZILOR BĂNCILOR COMERCIALE: 11.55% (31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 86
10.07% (31 Decembrie 2008)

MASA MONETARĂ ÎN SENS RESTRÂNS - M1: 8.72 miliarde $ (31 decembrie 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 75
8.964 miliarde $ (31 Decembrie 2009)

MASA MONETARĂ ÎN SENS LARG - M3: 40.8 miliarde $ (31 decembrie 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 69
42.59 miliarde $ (31 Decembrie 2009)

VALOAREA CREDITELOR INTERNE: 48.62 miliarde $ (31 decembrie 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 64
48.6 miliarde $ (31 decembrie 2009)

VALOAREA DE PIAŢĂ A ACŢIUNILOR TRANZACŢIONATE PUBLIC PE BURSĂ: 25.64 miliarde $ (31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 56
26.79 miliarde $ (31 decembrie 2008)
65.98 miliarde $ (31 decembrie 2007)

AGRICULTURA - PRODUSE: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, seminţe de floarea-soarelui, orz, lucernă, trifoi, măsline, citrice, struguri, soia, cartof, şeptel, produse lactate.

INDUSTRIE: produse chimice şi materiale plastice, maşini-unelte, fabricate din metal,  electronică, produse din fontă şi oţel laminat, aluminiu, hârtie, produse din lemn, materiale de construcţii, textile, construcţii navale, petrol şi rafinarea petrolului, alimentara şi a băuturilor, turism.

RATA DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI INDUSTRIALE: -0.9% (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 155

ELECTRICITATEA - PRODUCŢIE: 11.49 miliarde kWh (2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 86

ELECTRICITATEA - CONSUM: 18 miliarde kWh (2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 72

PETROL - PRODUCŢIE: 23,960 barili/zi (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 72

PETROL - CONSUM: 106,000 barili/zi (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 75

PETROL - EXPORTURI: 43,750 barili/zi (2007)
:: LOCUL ÎN LUME: 79

PETROL - IMPORTURI: 122,100 barili/zi (2007)
:: LOCUL ÎN LUME: 58

GAZE NATURALE - PRODUCŢIE: 2.847 miliarde m3 (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 56

GAZE NATURALE - CONSUM: 3.205 miliarde m3 (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 71

GAZE NATURALE - EXPORTURI: 695.5 milioane m3 (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 40

GAZE NATURALE - IMPORTURI: 1.22 miliarde m3 (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 53

GAZE NATURALE - REZERVE DOVEDITE: 30.58 miliarde m3 (1 ianuarie 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 69

BALANŢA CONTURILOR CURENTE: -2.312 miliarde $ (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 159
-3.247 miliarde $ (2009)

EXPORTURI: 11.51 miliarde $ (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 81
10.72 miliarde $ (2009)

EXPORTURI - BUNURI: echipamente de transport, maşini, textile, produse chimice, produse alimentare, combustibili.

EXPORTURI - STATE PARTENERE: Italia 19.1%, Bosnia şi Herţegovina 12.98%, Germania 11.06%, Slovenia 7.47%, Austria 5.44%, Serbia 5.41% (2009)

IMPORTURI: 20.93 miliarde $ (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 69
21 miliarde $ (2009)

IMPORTURI - BUNURI: maşini, echipamente electrice şi de transport, produse chimice, combustibili şi lubrifianţi, produse alimentare.

IMPORTURI - STATE PARTENERE: Italia 15.46%, Germania 13.57%, Rusia 9.29%, China 6.83%, Slovenia 5.75%, Austria 5.04% (2009)

REZERVELE VALUTARE ŞI REZERVA DE AUR: 13.79 miliarde $ (31 decembrie 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 50
14.89 miliarde $ (31 decembrie 2009)

DATORIA EXTERNĂ: 59.7 miliarde $ (31 decembrie 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 49
62.41 miliarde $ (31 Decembrie 2009)

VALOAREA INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE - PESTE HOTARE: 6.334 miliarde $ (31 decembrie 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 56
5.934 miliarde $ (31 Decembrie 2009)

CURSUL VALUTAR: kuna (HRK) pe dolar american - 5.6356 (2010), 5.271 (2009), 4.98 (2008), 5.3735 (2007), 5.8625 (2006)



CROAŢIA. TELECOMUNICAŢII


POSTURI TELEFONICE FIXE ÎN UZ: 1.859 milioane (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 59

ABONAŢI LA SERVICIILE DE TELEFONIE MOBILĂ: 6.035 milioane (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 84

SERVICIILE DE TELEFONIE:
:: GENERALITĂŢI: Reţeaua de telecomunicaţii s-a îmbunătăţit în mod constant de la mijlocul anilor 1990; liniile locale sunt digitale
:: INTERN: teledensitatea liniilor fixe se menţine în mod constant la 40 de abonaţi la suta de persoane; numărul abonamentelor de telefonie mobilă depăşeşte numărul locuitorilor ţării.
:: INTERNAŢIONAL: prefix – 385; serviciul digital internaţional este asigurat prin aşa-numitul comutator principal situat în Zagreb; Croaţia participă la proiectul fibra-optică Trans-Asia – Europa (TEL), care constă în două trunchiuri de conexiuni de fibră optică cu Slovenia şi o linie de fibră optică de la Rijeka către Split şi Dubrovnik; cablul submarin ADRIA-1 oferă conectivitate pentru Albania şi Grecia (2009).

MASS-MEDIA - AUDIOVIZUALUL: postul public naţional, Croatian Radiotelevision (HRT), operează două reţele terestre TV, un canal prin satelit care retransmite programele pentru croaţii care trăiesc în străinătate şi 6 centre regionale TV; doi radio-difuzori privaţi exploatează reţelele naţionale terestre; aproximativ 15 staţii TV private regionale; sunt disponibile servicii cu cablu multi-canal şi abonament TV prin satelit; postul public naţional operează cu trei reţele naţionale de radio şi un număr de posturi de radio regionale; 2 reţele private naţionale de radio şi un număr mare de posturi de radio regionale, naţionale, locale şi comunitare (2007). 

CODUL INTERNET DE ŢARĂ: .hr

NUMĂRUL DE COMPUTERE CONECTATE LA INTERNET: 1.287 milioane (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 38

NUMĂRUL UTILIZATORILOR DE INTERNET: 2.234 milioane (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 73


CROAŢIA. TRANSPORTURI

AEROPORTURI: 69 (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 73

AEROPORTURI - CU PISTE PAVATE:
:: TOTAL: 23
:: PESTE 3.047 M: 2
:: 2.438 - 3.047 M: 6
:: 1.524-2.437 M: 3
:: SUB 914 M: 9 (2009)

AEROPORTURI - CU PISTE NEPAVATE:
:: TOTAL: 46
:: 914 - 1.523 M: 7
:: SUB 914 M: 38

HELIPORTURI: 1 (2010)

CONDUCTE DE GAZ ŞI PETROL: gaz 1,327 km; petrol 583 km (2009)

CĂI FERATE:
:: TOTAL: 2,722 km
:: LOCUL ÎN LUME: 63
:: ECARTAMENT STANDARD: 2,722 km 1.435-m ecartament (985 km electrificaţi) (2009)

ŞOSELE:
:: TOTAL: 29,248 km (incluzând 1,043 km de drumuri expres) (2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 98
:: ASFALTATE:
:: NEASFALTATE:

CĂI NAVIGABILE:  785 km (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 74

MARINA COMERCIALĂ:
:: TOTAL: 75
:: LOCUL ÎN LUME: 56
:: DUPĂ TIP: operator de transport în vrac 24, de încărcătură 7, tanc chimic 6, pentru pasageri/mărfuri 27, tanc petrolier 10, frigorifice de marfă 1.
:: ÎNREGISTRATE ÎN ALTE ŢĂRI: 33 (Bahamas 1, Belize 1, Liberia 2, Malta 7, Insulele Marshall 12, Panama 2, Saint Vincent şi Grenadine 8) (2010)

PORTURI: Omisalj, Ploce, Rijeka, Sibernik, Split, Vukovar (pe fluviul Dunărea)


CROAŢIA. SISTEMUL DE APĂRARE NAŢIONALĂ

CATEGORII DE FORŢE: Forţele Armate ale Republicii Croate (Oruzane Snage Republike Hrvatske, OSRH), constau în cinci state majore subordonate direct unui Stat Major General: Forţele terestre (Hrvatska Kopnena Vojska, HKoV), Forţele navale (Hrvatska Ratna Mornarica, HRM; incluzând garda de coastă), Forţele Aeriene şi Apărarea Anti-aeriană, Comandamentul Întrunit pentru Pregătire şi Învăţământ şi Comandamentul Logistic; Poliţia Militară asistă fiecare dintre cele trei categorii de forţe militare croate (2010)

SERVICIUL MILITAR - VÂRSTĂ ŞI OBLIGATIVITATE: 18-27 de ani pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu; 16 ani, cu acordul părinţilor pentru servicii de voluntariat; 6 luni recrutarea pentru serviciul obligatoriu; conversii complete ale serviciului militar voluntar din 2010 (2006)

PERSONALUL DISPONIBIL PENTRU SERVICIUL MILITAR:
:: BĂRBAŢI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 1,016,234
:: FEMEI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 1,017,355 (2010)

PERSONALUL APT PENTRU SERVICIUL MILITAR:
:: BĂRBAŢI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 770,710
:: FEMEI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 839,732 (2010)

PERSONALUL CARE ATINGE ANUAL VÂRSTA CORESPUNZĂTOARE SERVICIULUI MILITAR:
:: BĂRBAŢI: 28,334
:: FEMEI: 27,015 (2010)

CHELTUIELI CU SISTEMUL DE APĂRARE (PROCENT DIN PIB): 2.39% din PIB (2005)
:: LOCUL ÎN LUME: 64



CROAŢIA. PROBLEME TRANSNAŢIONALE

DISPUTE – INTERNAŢIONALE: dispute rămân cu Bosnia şi Herţegovina pe mai multe secţiuni mici de graniţă legat de accesul maritim care împiedică ratificarea acordului de frontieră din 1999; acordul de frontieră maritimă şi terestră Croaţia-Slovenia, prin care a cedat cea mai mare parte din Golful  Pirin şi acces maritim către Slovenia şi mai multe sate din Croaţia, rămân neratificate şi în litigiu. Slovenia, de asemenea, protestează la cererea din 2003 a Croaţiei pentru o zonă economică exclusivă în Marea Adriatică; ca un stat de graniţă al Uniunii Europene, Slovenia a impus un regim dur de frontieră Schengen cu non-membrul Croaţia în decembrie 2007.

DROGURI ILEGALE: punct de tranzit de-a lungul rutei balcanice pentru heroina din Asia de sud-vest către Europa de Vest; a fost folosit ca punct de tranzit pentru transporturile maritime de cocaină din America de Sud ce se îndreptau spre Europa de Vest (2008).