Verbul "a trebui" pune serioase probleme de folosire, pentru simplu motiv că nu urmează regulile pe care le "simt" vorbitorii. Întrebuinţarea corectă a verbului "a trebui", ca semiauxiliar, se face după următorul model:

"Eu trebuie să plec plec acasă", nu "eu trebuieşte/trebuiesc să plec acasă".

"Tu trebuie să pleci acasă", nu "tu trebuieşte/trebuieşti să pleci acasă".

"El/ea trebuie să plece acasă", nu "el/ea trebuieşte să plece acasă".

"Noi trebuie să plecăm acasă", nu "noi trebuieşte/trebuim să plecăm acasă".

"Voi trebuie să plecaţi acasă", nu "voi trebuieşte/trebuiţi să plecaţi acasă".

"Ei trebuie să plece acasă", nu "ei trebuieşte/trebuiesc să plece acasă".

 

 

 

"Eu trebuia să plec acasă", nu "eu trebuiam să plec acasă".

"Tu trebuia să pleci acasă", nu "tu trebuiai să pleci acasă".

"Ei trebuia să plece acasă", nu "ei trebuiau să plece acasă".

"Noi trebuia să plecăm acasă", nu "noi trebuiam să plecăm acasă".

"Voi trebuia să plecaţi acasă", nu "voi trebuiaţi să plecaţi acasă".

"Ei trebuia să plece acasă", nu "ei trebuiau să plece acasă".