După cum unii dintre dumneavoastră ştiu, din când în când Consiliul Naţional al Audiovizualului, cu ajutorul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al.Rosetti", realizează o monitorizare a unor televiziuni şi posturi de radio, pentru a determina calitatea limbii vorbite. Monitorizarea se concretizează într-un raport privind calitatea limbii române folosite în audiovizual.

Pentru cei preocupaţi cât de cât de acest subiect şi care, prin urmare, sesizaţi adesea greşeli de folosire a limbii române de către jurnalişti, rezultatele monitorizării, cuprinse într-un raport (pe care îl puteţi citi AICI) nu vor constitui o surpriză.

 

 

Pentru cei care nu au răbdare să citească întreg raportul pus la dispoziţia publicului de CNA, prezentăm mai jos extrase din acesta, punând în evidenţă erorile care ni s-au părut mai interesante.  Textul raportului este aşezat în pagină şi periat de echipa Scientia pentru a facilita citirea rapidă.
Multe dintre tipurile de erori din raport sunt deja surprinse de noi în articole anterioare pe care le puteţi citi pe site-ul nostru în categoria "Dificultăţi ale limbii române".


Rezultatele monitorizării posturilor de radio şi televiziune în perioada 20 mai − 20 iunie 2009

1.3. Greşeli privind folosirea cratimei apar în mai multe tipuri de contexte.

(a) Cratima lipseşte din structura substantivelor compuse − nume de profesii/ocupaţii/grade sau alte tipuri de substantive compuse:
prim ministru”  − corect: prim-ministru;
Prim ministrul României”  − corect: prim-ministrul;
„Preşedintele american şi prima doamnă”  − corect: prima-doamnă;
Agent şef”  − corect:
agent-şef
; „redactor şef”  − corect: redactor-şef;
inspector şef”  − corect: inspector-şef;
Subofiţer şef”  − corect: subofiţer-şef;
Arhitect şef”  − corect: arhitect-şef;
comisar şef”  − corect: comisar-şef;
economist şef”  − corect: economist-şef;
farmacist şef”  − corect: farmacist-şef;
„o aducere aminte”  − corect: aducere-aminte;
„Soia şi floarea soarelui”  − corect: floarea-soarelui;
„Liberalii nu semnează procesul verbal al Biroului Electoral Central”;
procesul verbal care consemnează”  − corect: procesul-verbal;
Români problemă”  − corect: români-problemă;
„au fost înregistrate temperaturi record” − corect: temperaturi-record;
Omul păianjen”  − corect: omul-păianjen;
Termen limită la subvenţii” − corect: termen-limită.

 

(b) Toponimele apar, în numeroase situaţii, fără cratimă:
„Un bărbat din Baia Mare l-a dat în judecată pe şeful statului”  − corect: Baia-Mare;
„care leagă Odorheiul de Miercurea Ciuc”  − corect: Miercurea-Ciuc;
Târgu Mureş” − corect: Târgu-Mureş;
"au participat la Alba Iulia" − corect: Alba-Iulia.

(c) Cratima lipseşte şi din structura unor adverbe compuse:
azi noapte” − corect: azi-noapte;
azi dimineaţă − corect: azi-dimineaţă;
mâine dimineaţă” − corect: mâine-dimineaţă;
ieri seară” − corect: ieri-dimineaţă.

(d) Cratima lipseşte din structura unor adjective compuse:
„prospecţii roş albastre”  − corect: roş-albastre;
„să recunoască aşa numitul parteneriat civil” − corect: aşa-numitul;
„Marca sud americană” − corect: sud-americană.

(e) Am înregistrat şi folosirea greşită a cratimei (sau lipsa acesteia) pentru a lega prefixele/prefixoidele de cuvântul-bază:
„Urmează un mega scandal” − corect: megascandal;
„pro-europenismului” − corect: proeuropenismului;
extra-decibeli” − corect: extradecibeli;
„alianţa anti-siriană”  − corect: antisiriană;
„Vrea să fie co-prezentator” − corect: coprezentator;
„Permis de port-armă” − corect: portarmă.

(f) Folosirea greşită a cratimei pentru a lega articolul hotărât sau gruparea desinenţă + articol de unele substantive comune sau proprii (în neconformitate cu DOOM2) este destul de frecventă:
„în timp ce tir‑ul s-a rupt în două”  − corect: tirul;
„şoferul tir-ului”  − corect: tirului;
webcam-ul”  − corect: webcamul;
summit-ul” − corect: summitul;
showbiz-ul britanic”  − corect: showbizul;
„a trimis în mai multe rânduri e-mail-uri” − corect: e‑mailuri;
Bac-ul, în pericol” − corect: bacul;
Washington-ul”  − corect: Washingtonul;
„Habsburg a redeschis Bran-ul” − corect: Branul.
Apare însă şi situaţia opusă, când articolul trebuie ataşat de cuvânt prin cratimă, ca urmare a finalei consonantice nespecifice limbii române, dar a fost scris legat:„showul care va deschide seria celor 50 de concerte” (Antena 1, 21.V) − corect: show-ul.

(g) Lipsa sau apariţia greşită a cratimei în scrierea unor neologisme:
„Adresa de email”− corect: e-mail; „Week-end printre cai”;
„Sunt pline de turişti în week-end”;
„Vizite de week-end” (TVR 2, 30.V);
„în acest week-end” (Antena 3, 1.VI) − corect: weekend.

1.7. Un alt tip de greşeală priveşte scrierea unor cuvinte, cele mai multe neologice:
„e sexi”;
Sexi Brăileanca îl demască pe Ogică” − corect: sexy/Sexy;
bistro” − corect: bistrou;
tenismanul spaniol” − corect: tenismenul;
„Bursa de la Tokyo” − corect: Tokio;
„Drăgulescu reloded” − corect: reloaded;
Agheazma era... soluţie toxică” − corect: agheasma.

 

 

 

2.1.2. Virgula apare, incorect, în următoarele situaţii:

(a) între subiect şi predicat sau între subiectivă şi regenta ei:
„să joci bine, să ai rezultate, e ceva incredibil”;
„Poliţiştii care nu au drept să protesteze, se strâng cu toţii aici”;
„Ce a fost mai greu, a trecut”;
„Constituirea societăţii mixte Romgaz-Gazprom, creează inclusiv posibilitatea unei colaborări directe”;
„Anual, aproape două milioane de metri cubi de apă, ajung în Ungaria”;
„Şcoala, rămâne şcoală!”;

(b) între verb şi complemente:
„ar viza în C.E., agricultura”;
„rata anuală coborând, la 0,049%”;
„Dulgheru a învins-o în optimi, pe a cincea favorită, italianca Sara Errani, în două seturi, cu 6-3, 6-4”;
„Timişorenii se tem să mai treacă prin dreptul clădirilor istorice degradate, de trecerea anilor”.

 

 

 

4.1.5. Verbul a (se) succeda, de conjugarea I, este folosit greşit ca şi cum ar fi de conjugarea a III-a, *a se succede:

– „Evenimentele se succed rapid” – corect: se succedă.

4.1.6. Uneori, la indicativ mai-mult-ca-perfect apare desinenţa de persoana a II-a sg. -i, în locul desinenţei -şi, comună perfectului simplu şi mai-mult-ca-perfectului:

– „O perioadă în care prinsesei sfertul de finală” – corect: prinseseşi;

– „Începusei să creşti” – corect: începuseşi;

– „De cât timp nu-l mai văzusei? – corect: văzuseşi.

4.1.7. Forma greşită a unor verbe de conjugarea I (a se surpa) cu sufixul -ez:

– „locul care pare că se surpează” – corect: se surpă;

– „terenul care se surpează”  – corect: se surpă.

Alteori, se folosesc fără sufixul -ez verbe care prezintă în conjugare acest sufix:

– „îi căşună pe profesorii din curtea liceului”  – corect: căşunează.

4.1.8. Se remarcă, sporadic, folosirea imperativului negativ nu fă!, în locul formei corecte nu face! Imperativul negativ se formează de la infinitivul verbului, adăugându-se elementul nu:

– „Nu-ţi credit!” ;

– „fă ce zice popa, nu ce face popa” .

4.2.2. Forme de plural

Se manifestă în continuare concurenţa între desinenţele de neutru plural -e şi -uri, cu oscilaţii în ambele sensuri:

– „Seria ciclonurilor însoţite de ploi”  – corect: cicloanelor;

– „mp3 playeruri” – corect: mp3 playere;

– „în complexele rezidenţiale”  – corect: complexuri;

– „Are crenele late”  – corect: creneluri;

– „două acoperişe” – corect: acoperişuri.

Forme greşite de plural apar şi la substantivele de genul feminin:

– „Una dintre elici” – corect: elice;

– „Duel în loje”  – corect: loji;

– „să ne asumăm vinele” – corect: vinile;

– „A spus mai multe despre practicele de dopaj din ultimii ani”  – corect: practicile.

4.3.2. Adverbe

O greşeală care persistă la aproape toate posturile este înlocuirea formelor adverbiale maximum şi minimum cu cele ale adjectivelor corespondente, maxim şi minim.

–„care ar trebui să aibă maxim nouă salarii minime”;

–„avansul va fi de maxim 5%”;

–„au maxim zece clase”;

–„În maxim 60 de zile”;

– „reducerea fiind de maxim 15%”;

– „peste două luni de zile maxim”;

– „care ar trebui să aibă maxim nouă salarii minime”;

– „imunizarea a minim 35% din populaţie”.

Forma maxim este folosită greşit şi în locuţiunea adverbială *la maxim, în loc de la maximum:

– „le-am mărit la maxim” vom încerca să profităm la maxim de această ocazie”;

– „vom încerca să profităm la maxim de această ocazie”;

– „Se bucură la maxim de transferul...”.

5.1.3. Dezacordul în caz al adjectivului.
La genitiv şi dativ, adjectivul la feminin, singular, are aceeaşi formă ca la plural (ex. cărţii editate de…). Este frecventă folosirea formei de nominativ-acuzativ în locul celei de genitiv-dativ, o tendinţă mai veche în limba română, care nu este specifică doar limbajului jurnalistic. Greşeala afectează adjectivele participiale:

− „apropiată a tinerei de 28 de ani internată cu gripă”;

− „unei informaţii neconfirmată de Ministerul Afacerilor Externe”;

− „potrivit unei surse diplomatice citată de...”;

− „în jurul uneia dintre ele numită Sudica”;

− „a tinerei de 28 de ani venită de la New York”;

−„Potrivit unei declaraţii de presă dată astăzi”;

− „la bordul unei camionete condusă chiar de conaţionalul nostru”;

− „din cauza cererii scăzută de cărbune”;

−„o campanie de vaccinare împotriva encefalitei transmisă de căpuşă”.

 

 

 

5.3.2. Folosirea unei prepoziţii nepotrivite contextual

Greşeala vizează cu precădere prepoziţia pe, a cărei utilizare se extinde în mod abuziv, în special pentru a exprima sensul de relaţie:

− „Producătorii români se contrazic pe eventuala scumpire a alimentelor”;

− „declaraţia pe recesiune e uşor alarmistă”;

− „şedinţa Camerei pe cazul Năstase”;

− „Proiecte pe arhitectură”;

− „specialişti pe imobiliare”;

− „ Dispută pe salarizarea unică”.

Utilizarea greşită a prepoziţiilor este determinată fie de influenţa unui model străin, fie de influenţa unei alte structuri din limba română. Uneori, se produc alunecări de sens ale prepoziţiilor, motivate şi de dorinţa de expresivitate:

− „tezele pentru istorie”;

− „Măsuri de tipul trimitem în pensie, ca să nu trimitem în şomaj”;

− „E pe telefon”;

− „Să facă plajă pe ştranduri”;

− „Căldura mare a atras mii de bucureşteni pe ştrandurile capitalei”;

− „Pe un ştrand bucureştean”;

− „Nicolai Ovetea rămâne în telefon.”;

− „În acest moment în telefon nu se află o persoană”;

− „Aţi realizat în parcursul celor 11 ani de când lucraţi”;

− „Vom difuza un film interesant... cred că este în premieră pe televiziune”;

− „Evenimentul zilei se lansează pe acest format TV.”;

− „Am fost păcăliţi în ’90 despre ceea ce va urma.”;

− „Suntem pe ultima săptămână de campanie”;

− „Pe clip se vede foarte clar”.

5.3.3. Se încadrează aici şi utilizarea greşită a locuţiunii prepoziţionale din punct de vedere, cu substantivul punct nearticulat când locuţiunea este urmată de un substantiv în genitiv:

„din punct de vedere al nutriţiei”;

− „din punct de vedere al jurnalului”;

− „din punct de vedere al traficului”;

− „din punct de vedere al dimensiunilor”;

− „din punct de vedere al designului”;

− „vom avea o noapte liniştită din punct de vedere al vremii”;

− „din punct de vedere al ambientării, al decorării, al arhitecturii”.

6.1. Pleonasmul

Chiar dacă se pot invoca diverse justificări pentru apariţia pleonasmului, acesta reprezintă o greşeală şi trebuie prin urmare evitat. S-au înregistrat şi în această perioadă multe pleonasme, atât dintre cele clasice, criticate şi explicate frecvent, cât şi mai „novatoare” sau mai puţin evidente. Greşeala, constând într-o repetare de sens, apare în următoarele construcţii:

− „Bună seara! Ne revedem din nou...”  – corect: Ne revedem.../ Ne vedem din nou...;

– „revine iarăşi” – corect: revine;

Tăceţi din gură”  – corect: Tăceţi;

– „procentul este de 65 la sută” – corect: procentul are valoarea 65 / 65 de procente;

– „mereu să se tot întâmple surpări”  – corect: Mereu să aibă loc surpări / tot aibă loc surpări;

– „În continuare mai sunt încă două persoane” – corect: Mai sunt două persoane;

– „rămâi în continuare la Steaua?” – recomandat: rămâi la Steaua?;

– „cei mici vor rămâne în continuare ataşaţi de animale” (TVR1, 30.V) – recomandat: cei mici vor rămâne ataşaţi de animale;

– „rămâneţi în continuare pe TVR1!”  – recomandat: rămâneţi pe TVR1!;

– „Tragicul accident... rămâne în continuare un mister”  – recomandat: Tragicul accident... rămâne un mister;

– „avionul rămâne în continuare cel mai sigur mijloc de transport” – recomandat: avionul rămâne cel mai sigur mijloc de transport;

apoi după aia să vă daţi seama”  – corect: apoi să vă daţi seama/după aia să vă daţi seama;

– „la aniversările a 75 de ani şi 80 de ani”  – recomandat: la sărbătorirea a 75 de ani şi a 80 de ani;

– „este dedicat aniversării a 20 de ani de la...” − recomandat: este dedicat celei de-a 20-a aniversări;

– „zona poate fi comparabilă cu California”  – corect: zona este comparabilă cu California;

– „banii ăştia ar putea fi, probabil, folosiţi”  – recomandat: banii ăştia ar putea fi folosiţi;

– „Izolarea tulpinii virusului ar putea fi făcută eventual în iunie” – recomandat: Izolarea tulpinii virusului ar putea fi făcută în iunie;

– „au fost nevoiţi să intre în concediu forţat”  – corect: au fost nevoiţi să intre în concediu;

– „Sunt alese de comun acord, cumva”  – corect: Cei care le aleg trebuie să fie de acord cumva / Se cade de acord asupra alegerii, cumva;

– „Numirile se fac de comun acord”  – corect: Numirile se fac în acord;

să adăugaţi 10.000 de euro în plus”  – corect: să adăugaţi 10.000 de euro;

– „începe să pornească”  – corect: începe/porneşte;

– „femeii expatriate în străinătate”  – corect: femeii expatriate;

– „spot de lumină”  – corect: spot;

– „cele mai maxime”  – corect: maximele;

– „a ales un oraş care nu e o mare metropolă”  – corect: a ales un oraş care nu e o metropolă;

averse de scurtă durată”  – corect: averse;

– „Acea pază umană trebuie să aibă o pregătire necesară?” – corect: Acea pază umană trebuie să aibă o pregătire anume?

– „sistemul pedagogic de învăţământ” – corect: sistemul pedagogic/sistemul de învăţământ;

– „să impulsionăm şi să împingem schimbarea înainte”  – corect: să impulsionăm schimbarea / să o facem să avanseze/să înainteze;

– „«Sida, ultima frontieră», îmi spune antetul de deasupra” – corect: „Sida, ultima frontieră”, îmi spune antetul;

– „Şi astfel vor avea posibilitatea să-şi dezvolte evoluţia”  – corect: Şi astfel vor avea posibilitatea să se dezvolte în continuare / să-şi continue evoluţia;

– „a fost transmisă o erată în scris”  – corect: a fost transmisă o erată;

– „Cei care au efectuat subiectele, în loc să scrie Armata II, au scris Armata I, drept pentru care nu mai era foarte clar pentru elevi cine a purtat, de fapt, bătălia”  – corect: Cei care au efectuat subiectele, în loc să scrie Armata II, au scris Armata I, drept care nu mai era foarte clar pentru elevi cine a purtat, de fapt, bătălia;

– „Am văzut aluniţele, şi mai ales pe cele de pe gât, şi ne-am îngrozit. Drept pentru care preluăm întrebarea de la Cristina”  – corect: Am văzut aluniţele, şi mai ales pe cele de pe gât, şi ne-am îngrozit. Drept care preluăm întrebarea de la Cristina;

– „Oamenii au venituri modeste, drept pentru care joacă...”  – corect: Oamenii au venituri modeste, drept care joacă...

– „ce ar trebui să facă pentru ca să nu fie victima” – corect: ce ar trebui să facă ca să nu fie victima;

– „Nu pot să-mi dau seama. Dar însă aici e clar că la Spitalul Obregia s-a întâmplat ceva”  – corect: Nu pot să-mi dau seama. Dar e clar că la Spitalul Obregia s-a întâmplat ceva.

Necunoaşterea sensurilor termenilor preluaţi recent din engleză, folosiţi din ce în ce mai frecvent în limba actuală, explică uneori producerea acestei greşeli. Astfel de exemple sunt asocierile dintre adjectivul scurt şi briefing (care înseamnă „şedinţă scurtă”) sau dintre substantivul publicitate şi spot (ultimul având sensul „publicitate/reclamă”):

– „Haideţi să facem un scurt, să zicem, briefing” – corect: Haideţi să facem, să zicem, un briefing;

– „spot de publicitate; spoturi de publicitate” – corect: spot/reclamă/publicitate.

6.2.1. Necunoaşterea formei cuvintelor

O serie de cuvinte au fost folosite cu o formă incorectă:

– „Centrul Naţional pentru Curricul”  – corect: Centrul Naţional pentru Curriculum;

– „cazino”  – corect: cazinou;

– „Carnagiu în Bulgaria”  – corect: Carnaj în Bulgaria;

– „Cântăreţul se află în covalescenţă”  – corect: Cântăreţul se află în convalescenţă;

– „O sută şi ceva de mii de intreprinderi”  – corect: O sută şi ceva de mii de întreprinderi;

– „sechestru asigurator” – recomandat: sechestru asigurător;

– „după Paşti”  – recomandat: după Paşte.

6.2.2. Modificarea structurii unor construcţii fixate

Anumite construcţii sunt fixate în limbă, de aceea substituirea unui termen din structura lor cu altul nu se recomandă. Au fost înregistrate mai multe astfel de expresii modificate:

– „nu poate fi pus sub condamnare” – corect: nu poate fi pus sub urmărire / nu poate fi condamnat;

– „Au... s-au făcut dispăruţi apoi cu aproape 80.000 de euro” – corect: S-au făcut nevăzuţi/au dispărut apoi cu aproape 80.000 de euro;

– „CSM şi-a îndreptat ţinta către Serviciul Român de Informaţii, acuzându-l de dezinformare” – corect:

CSM şi-a îndreptat atenţia către Serviciul Român de Informaţii, acuzându-l de dezinformare;

– „Să ascultăm cu urechea la tot felul de... piţifelnici din ăştia” – corect: Să plecăm urechea la tot felul de... piţifelnici din ăştia;

– „Milioane de români sunt cu ţinta pe el”  – corect: Milioane de români sunt cu ochii pe el;

– „Nişte discuţii în familie să-şi curgă cursul”  – corect: Nişte discuţii în familie să-şi urmeze cursul;

– „alte posibilităţi decât în aer deschis nu avem”  – corect: alte posibilităţi decât în aer liber nu avem;

– „pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de cealaltă parte...”  – corect: pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte...;

– „pe de o parte, şi Executiv, pe de cealaltă parte”  – corect: pe de o parte, şi Executiv, pe de altă parte;

– „pe de o parte, pe partea vestică a Europei şi, pe de cealaltă parte, în zona estică”  – corect: pe de o parte, în zona vestică a Europei şi, pe de altă parte, în zona estică.

6.2.3. Cuvinte neadecvate semantic (de cele mai multe ori, mai nobile)

Şi de data aceasta s-au folosit frecvent în locul anumitor cuvinte, simţite ca fiind banale, unele mai „nobile”, care şi-au extins utilizarea în alte contexte decât cele obişnuite:

– „cu câteva ore înaintea marelui duel, suporterii echipaţi cu steaguri, fulare şi bannere au inundat străzile din Roma şi se fotografiază cu cele mai interesante locaţii turistice din oraş”  – corect: cu câteva ore înaintea marelui duel, suporterii echipaţi cu steaguri, fulare şi bannere au inundat străzile din Roma şi (acum) se fotografiază cu cele mai interesante obiective turistice din oraş;

– „Transformarea Bucureştiului într-o locaţie optimă pentru turismul de weekend”  – corect: Transformarea Bucureştiului într-un loc optim pentru turismul de weekend;

– „Milano şi Torino, locaţiile unde maşina a fost proiectată şi construită” – corect: Milano şi Torino, locurile/oraşele unde maşina a fost proiectată şi construită;

– „Am butonat preţ de câteva secunde pentru introducerea locaţiei”  – corect: Am butonat preţ de câteva secunde pentru introducerea locului/destinaţiei;

– „Însoţind cârdul de răţuşte până la o locaţie mai potrivită”  – corect: Însoţind cârdul de răţuşte până la un loc mai potrivit;

– „Va transforma lacul Morii într-o locaţie de agrement”  – corect: Va transforma lacul Morii într-un loc/spaţiu de agrement;

debutăm în discuţie”  – corect: să începem discuţia;

– „25 de grade la amiază, valoare cât se poate de normală pentru debutul verii”  – corect: 25 de grade la amiază, valoare cât se poate de normală pentru începutul verii;

pe debutul reprizei” – corect: la începutul reprizei;

„Mâine de la ora 14.00 în direct debutează marea surpriză pregătită de B1Tv şi ziarul "Evenimentul zilei" Mâine, de la ora 14.00, în direct, va fi dezvăluită marea surpriză pregătită de B1TV şi ziarul Evenimentul zilei;

– „întâlnirea a debutat cu un discurs al ministrului Transporturilor” − corect: a început;

– „Corpul de control a demarat deja verificările”  – corect: Corpul de control a început deja verificările;

– „Nu comutaţi!”  – corect: Nu schimbaţi postul!

– „situaţia e volatilă”  – corect: situaţia e schimbătoare/instabilă;

– „Surpriza pregătită de «Evenimentul Zilei» în această seara se developează”  – corect: Surpriza pregătită de „Evenimentul Zilei” în această seara se dezvăluie;

– „motivul iei româneşti pe care apoi l-a declinat în creaţii vestimentare” – corect: motivul iei româneşti pe care apoi l-a utilizat/transpus în creaţii vestimentare.

Neadecvat semantic este şi verbul a servi, fără pronume reflexiv, din contextul:

– „Pentru a putea servi o porţie delicioasă de borş de peşte”  – corect: Pentru a putea gusta/mânca o porţie delicioasă de borş de peşte.

6.2.4. Utilizarea englezismelor şi calcurile după engleză

În locul unor cuvinte româneşti se folosesc în continuare corespondente englezeşti:

– „Persoane din staff-ul acestei (B1 TV, 31.V) – corect: Cei/Câţiva din personalul acestei firme;

– „Legi mai moi, mai soft”  – corect: Legi mai moi, mai permisive/mai puţin stricte;

– „promiţând că va califica teamul naţional la Campionatul...”; „marile teamuri ale lumii”  – corect: promiţând că va califica echipa naţională la Campionatul...; marile echipe ale lumii.

S-au înregistrat, de asemenea, câteva calcuri după engleză:

– „sunt marile resorturi de lux” – corect: sunt marile staţiuni de lux;

o să jucăm numai melodii româneşti / bine că se joacă Beyoncé” – corect: o să difuzăm numai melodii româneşti / bine că se difuzează Beyoncé;

„Nu se poate face legătura, o să resun eu în acest moment”  – corect: Nu se poate face legătura, o să sun eu din nou în acest moment.

6.2.5. „Invenţii” inutile

Unele cuvinte nu sunt înregistrate în dicţionare, reprezentând creaţii mai mult sau mai puţin accidentale:

„stabilirea contacţilor”  – corect: stabilirea persoanelor cu cu care a intrat în contact;

– „recrutier”  – corect: persoană care recrutează;

– „o maşină colantată cu siglă”  – corect: o maşină având un colant cu siglă;

– „sunt nişaţi”  – corect: se află/situează în zona de nişă.

6.2.6. Greşeli de neadecvare contextuală fără intenţie, accidentală; atracţii semantice, diverse confuzii, lipsa de inspiraţie

Existenţa în limbă a unor cuvinte asemănătoare ca formă duce la folosirea unuia în locul altuia atunci când nu se cunosc forma şi sensul acestora. Următoarele greşeli sunt explicabile prin atracţie paronimică:

– „Să fi contactat temutul virus”  – corect: Să fi contractat temutul virus;

– „Una dintre cele două persoane a contactat virusul de la femeia infectată” – corect: Una dintre cele două persoane a contractat virusul de la femeia infectată;

– „Nu au fost prezenţi toţi directorii investiţi de primarul general” – corect: Nu au fost prezenţi toţi directorii învestiţi de primarul general;

Confuzia unui cuvânt cu altul, de cele mai multe ori din cauza înrudirii lor formale şi/sau semantice, a alunecărilor semantice, explică alte greşeli din această categorie:

– „nouă puncte acontate”, „prima poziţie acontată”, „meciul a fost acontat” – corect: nouă puncte trecute în cont; prima poziţie câştigată / trecută în cont; meciul a fost câştigat;

– „Inspectoratul şcolar general Stela Bodea a declarat că...” – corect: Inspectorul şcolar general Stela Bodea a declarat că...;

– „aceasta a fost şi cauza cazurilor de mortalitate, cele 45?” – corect: ...aceasta a fost şi cauza cazurilor de deces, cele 45?

– „masiv atac de cord” – corect: atac de cord puternic;

– „Tocmai pentru a fi evitat picajul (unor cârlige)” – corect: Tocmai pentru a evita căderea;

− „Am instaurat această instituţie la sfârşitul anilor ‘90” – corect: Am înfiinţat această instituţie la sfârşitul anilor ’90;

– „e un oraş energetic”– corect: e un oraş plin de energie / încărcat de energie / care degajă energie;

– „setul având aceeaşi finalitate ca primele două” – corect: setul având acelaşi final ca primele două;

– „fie realocarea companiilor în spaţii mai mici” – corect: fie relocarea companiilor în spaţii mai mici;

Contaminările între diverse construcţii au reprezentat, de asemenea, sursa unor greşeli precum:

– „Când se întoarce şcoala” – corect: Când reîncepe şcoala/Când se întorc copiii la şcoală.

– „n-am mai avut timp astăzi de extragerea la sorţi” – corect: n-am mai avut timp astăzi de tragerea la sorţi;

– „un om de înaltă anvergură” – corect: un om de înaltă ţinută/ de excepţie.

Lipsa de inspiraţie sau neglijenţa în exprimare pot explica şi construcţiile rău formate de mai jos:

– „Intrăm prin telefon cu domnul ministru Radu Berceanu”  – corect: Suntem în legătură telefonică cu domnul ministru Radu Berceanu/Avem legătura prin telefon cu domnul ministru Radu Berceanu/Vorbim la telefon cu domnul ministru Radu Berceanu;

– „Cum o fi sauna asta finlandeză [...]? Şi mai erau nişte denumiri ciudate acolo pe care nu le-am încercat niciodată” – corect: Cum o fi sauna asta finlandeză [...]? Şi mai erau nişte lucruri / oferte ciudate acolo pe care nu le-am încercat niciodată;

– „cea mai ridicată temperatură se aşază peste Banat”  – corect: cea mai ridicată temperatură se înregistrează în Banat;

– „precum şi noutăţi din domeniul produselor maselor plastice”  – corect: precum şi noutăţi din domeniul producerii maselor plastice/ din domeniul maselor plastice/ din domeniul produselor plastice;

– „Am primit şi punga care ne va asigura să conservăm o probă” – corect: Am primit şi punga care ne va ajuta să conservăm o probă;

– „Vă promit că în toamnă o să vă spun toate culisele” – corect: Vă promit că în toamnă o să vă spun/dau toate detaliile din culise.

Alte erori, pe care le-am auzit  la postul Antena 3, în timp ce redactam acest articol:
- "în jur de aproximativ 45 de minute" - este evident că "în jur de" exprimă tocmai ideea de aproximare care este reluată în mod inutil prin adăugarea lui "aproximativ";
- "probabil sigur/cu certitudine va veni" - dacă ceva este probabil, nu poate fi sigur în acelaşi timp;
- "suplinind lipsa lui Mutu" - suplinit poate fi Mutu, nu lipsa acestuia.