Folosirea ghilimelelor, deşi poate părea o chestiune minoră, reprezintă o problemă serioasă - observăm noi, în urma primirii a sute de articole de la colaboratorii Scientia - pentru mulţi dintre noi. Şi nu e vorba despre persoane neinstruite, ci, am spune, dimpotrivă.

 

 

Înainte de a vorbi despre cum se pun şi cum nu se pun ghilimelele, iată ce spune Academia Română despre ghilimele la adresa http://www.academiaromana.ro/alteInfo/pag_gramaticaLR.htm (am corectat erorile de scriere):

"Punctuaţia limbii române [...] este reglementată în continuare oficial prin Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţia, ediţia a V-a, 1995, apărut sub egida Academiei Române (de remarcat că Îndreptarul nu mai trebuie respectat sub primele două aspecte incluse în titlul său, faţă de care DOOM2 a adus unele modificări).

În ce priveşte ghilimelele sau semnele citării, în Îndreptar, § 268 (p. 79), se indică singura formă admisă pentru ghilimelele româneşti: .... La acestea se adaugă ghilimelele «» (zise şi „franţuzeşti”) - care se folosesc, în general, în scrisul românesc pentru a marca un pasaj care se doreşte a fi pus între ghilimele în cadrul unui enunţ mai mare plasat între ghilimelele româneşti.

Absenţa acestor semne de pe tastatura obişnuită a calculatoarelor - care respectă uzul altor limbi, de cele mai multe ori al englezei - nu trebuie să ducă la înlocuirea ghilimelelor româneşti cu variante străine şi cu atât mai puţin cu forme hibride.  

În cel mai rău caz, s-ar putea accepta şi folosirea altor forme, cu condiţia, cel puţin, să nu se recurgă la combinaţii hibride (precum „...' etc.) şi să se procedeze consecvent în cadrul aceluiași text".

Semnele citării sau ghilimelele corecte sunt: ori «». Cu toate acestea, pe Scientia, din motive de "tastatură", folosim varianta englezească a ghilimelelor ("..."), deşi ne străduim să respectăm toate regulile de scriere ale Academiei Române.

 

Erori frecvente în folosirea ghilimelelor

Cea mai frecvente erori constau în lăsarea unui spaţiu între ghilimele şi prima şi ultima literă a textului din interior, precum şi introducerea unei punctuaţii neadecvate la terminarea textului din interiorul ghilimelelor (virgulă ori punct).

Nu se scrie: " A specificat adeseori că ştiinţa nu i se pare de încredere ", ci "A specificat adeseori că ştiinţa nu i se pare de încredere".

Nu se scrie: "Apoi acesta ne-a spus că «nu vom fi în stare să rezolvăm problema,» până nu ne vom revizui atitudinea", ci "Apoi acesta ne-a spus că «nu vom fi în stare să rezolvăm problema» până nu ne vom revizui atitudinea". De observat că folosirea ghilimelelor în interiorul ghilimelelor este de evitat, folosindu-se ghilimelele franţuzeşti («»).

 

Reguli generice de folosire a ghilimelelor

Punctul, semnul întrebării sau semnul exclamării se pun înainte să închidem ghilimelele dacă fraza începe direct cu un citat: “Aşa a fost să fie.” Asta scria în biletul lăsat mamei sale.

Punctul nu se mai pune înainte să închidem ghilimelele dacă fraza nu se încheie când se închide citatul: “Aşa a fost să fie”, scria în biletul lăsat mamei sale.

Semnul exclamării şi semnul întrebării se pun înainte să închidem ghilimelele, chiar dacă fraza nu se încheie când se închide citatul: “Fugi cât te ţin picioarele!”, a strigat băiatul. / “Aşa a fost să fie?”, a întrebat băiatul.

Înainte de ghilimele, folosim două puncte. Vasile a spus: “N-am avut bani de pâine, mi-am luat cozonac”, nu Vasile a spus, “N-am avut bani de pâine, mi-am luat cozonac”.

Punctul se pune după ce închidem ghilimelele, atunci când citatul începe în interiorul frazei: Băiatul a spus: “Nu mi-e frică să mor”1.

 

 

1 Preluare de pe http://www.ghidjurnalism.ro/cum-folosim-citatele-in-articole