Zoomenirea, de Desmond MorrisDesmond Morris este de profesie zoolog, dar şi pictor suprarealist (a expus alături de Miró), devenit celebru odată cu publicarea cărţii “Maimuţa goală”. Autor a peste 20 de volume despre comportamentul animal. Pasiunea sa rămâne studiul “animalului din noi”, oamenii.

 

 

De data aceasta, “maimuţa goală”, este studiată departe de mediul său natal, jungla, în mediul pe care singură şi l-a creat pentru propriul confort, prin inteligenţa sa sclipitoare: oraşul, sau aşa cum deseori avem tendinţa de a-l caracteriza: jungla urbană.

Doar că, spune autorul, lucrurile au degenerat şi omul nu mai pare să semene deloc cu rudele sale din sălbăticie, de aceea comparaţia cu o junglă este inexactă: animalele din junglă nu se automutilează, nu se masturbează, nu fac ulcer gastric, nu devin fetişiste, nu suferă de obezitate, nu sunt homosexuali şi nu comit crime.

Aceste caracteristici ale omului, fundamental diferite de ale animalelor sălbatice par însă a apărea la animalele aflate în captivitate. De aceea, continuă el, oraşul nu este nici pe departe o junglă din beton, ci o grădină zoologică umană. Cu siguranţă viaţa pe care şi-a creat-o îi oferă confort: hrană, siguranţă, îngrijire medicală, etc., dar în toate astea apare şi reversul medaliei: cum problema supravieţuirii este redusă la minim, oamenii rămân cu foarte mult timp liber, iar cu acesta, se pare, mulţi dintre ei nu au ce să facă: apar sentimentele de plictiseală, izolare şi comportamentele aberante, degenerate:

- Dorinţa de statut, de a avea un rol în cadrul grupului. Cum triburile sunt mult mai mari acum (comunităţi) şi nu este loc decât de câţiva lideri, oamenii încearcă să-şi împlinească această nevoie de statut prin inventarea unor preocupări care să îi facă lideri într-un oarecare domeniu : de la creşterea canarilor, colecţionarea fluturilor, la culturism etc., multe dintre ele aberante şi fără vreun folos real. Mai mult decât atât, spune autorul, neputinţa ca toată lumea să fie lider duce la sinucidere, agresivitate reprimată, refulări în acţiuni violente din cărţi, filme sau reportaje.

- Nevoile fiziologice degenerate, care nu există la animale în libertate: mâncatul şi băutul excesiv; sexul: care a trecut de la o o funcţie exclusivă de procreare, la mai multe: de formare/menţinere a relaţiei (cu rol evolutiv, datorat perioadei mari de creştere a copiilor), de plăcere, de explorare, de statut.

- Războaiele/genocidurile, persecuţiile – un comportament de-a dreptul ineficient şi inexplicabil, susţine scriitorul, este ca după ce consacri aproape 2 decenii din viaţă pe grijă părintească (fenomen neîntâlnit în lumea animală) să îţi laşi progenitura să fie împuşcată, bombardată de progeniturile altor oameni. Şi totuşi doar în ultimul secol, 59 de milioane de oameni au pierit în astfel de conflagraţii. Explicaţii, susţine autorul, sunt multe: apariţia teritoriilor umane fixe şi prin urmare supraaglomerarea, ieşirea liderilor din linia întâi a războaielor şi nevoia lor de a avea rivalităţi între grupuri, creşterea agresivităţii induse de frustrările de statut în cadrul grupului. Evident, acest comportament ineficient pentru rasa umană nu apare la animalele sălbatice, dar totuşi îl găsim într-o grădină zoologică : luptele pentru statut dintre membrii grupurilor din grădina zoologică sunt intense şi se înrăutăţesc mai ales dacă în astfel de grupuri apar nou-veniţi şi mai ales dacă spaţiul pe care îl împart locuitorii este mic. Practic, de când am început să fim aglomeraţi ca specie, am căutat o metodă de a corecta acest lucru şi a ne reduce numărul la un nivel mai potrivit din punct de vedere biologic. Iar lucrurile au stat mult mai rău când s-au confruntat pentru prima dată cu suprapopularea: societăţile primitive au recurs la practici precum infanticidul, sacrificiul uman, canibalismul, vânătoarea de capete, etc.

 

 


- Goană după stimuli : în societatea civilizată, lupta pentru supravieţuire se transformă în lupta pentru stimuli. Fiind un animal oportunist, ca şi rudele sale maimuţele, omul încearcă să-şi creeze singur stimuli care să-l provoace, mai mult sau mai puţin aberante:

- îşi creează probleme inutile pe care apoi încearcă a le rezolve: colecţionează, luptă, joacă, se identifica în personaje fictive de la tv, etc.

- reacţionează exagerat la stimuli normali: mănâncă exagerat până la obezitate, beau ocupaţional, fumează, etc.

- inventează activităţi noi, unele dintre ele, precum filozofia, artele, cercetarea ştiinţifică, fac onoare creierului uman şi sunt utile atâta timp cât nu sunt transformate în scop în sine.

-intensifică artificial anumiţi stimuli : cosmeticele, operaţiile estetice, afrodiziacele, energizantele, hainele - se detaşează fugind de lumea reală prin: droguri, alcool, somnifere.

Perspectivele vor rămâne sumbre atâta timp cât nu se va ajunge la o înţelegere a cerinţelor biologice ale speciei noastre. Omul este dotat biologic să fie explorator, inventiv, iar această apatie, inactivitate prelungită, pe care singur şi-a creat-o, nu-l duce, aşa cum am văzut, la nimic bun. Autorul consideră că de vină pentru această domesticire a omului este lunga perioadă de neotenie la care este supus: timp de aproape 20 de ani din viaţă se află sub influenţa părinţilor, a unei educări de principii şi reguli care îi distrug creativitatea, iar lipsa de independenţă îi anihilează instinctul de supravieţuire. Ne naştem exploratori, ca şi copii suntem curioşi, dar pierdem aceste atribute odată cu maturitatea. Atâta timp cât nu ne vom conserva aceste moşteniri, cât nu vom înţelege că fac parte din natura umană şi că ele au adus evoluţia, progresul, vom continua să trăim într-o lume uniformă şi monotonă sau aşa cum cu umor spune autorul, într-o uriaşă grădina zoologică umană.

 

Zoomenirea. Desmond Morris
Zoomenirea, de Desmond Morris

Cartea este scrisă în 1969, de atunci se pare că societăţile civilizate (SUA, UK, Australia, etc) au înţeles mesajul, motiv pentru care copii sunt lăsaţi să se descurce singuri de la vârste mult mai fragede: muncesc pentru a face singuri rost de bani, pleacă în călătorii în lume după terminarea liceului, sunt stimulaţi din şcoala spre a fi creativi, etc.

Puteţi comanda cartea de pe site-ul karte.ro.