Paul Gauguin - D'ou venons-nous Que sommes-nous Ou allons-nous

 

# Am creat o civilizaţie de tip Războiul Stelelor, cu emoţii din Epoca Pietrei, instituţii medievale şi tehnologie pe potriva zeilor.

# Din Paleolitic, fiecare trib şi-a inventat propriul mit al creaţiei, imaginând fiinţe supranaturale modelate de mediul înconjurător. Mitul creaţiei este un instrument de supravieţuire. Conflictul tribal, în care credincioşii dinăuntru erau asmuţiţi împotriva necredincioşilor din afară, a fost o principală forţă motrice care a modelat natura umană biologică.

# Conştiinţa nu a fost proiectată pentru autoexaminare, ci pentru supravieţuire şi reproducere. Gândul conştient este condus de emoţie; în esenţă şi în totalitate este devotat scopului supravieţuirii şi reproducerii.

# Trăim pe seama inteligenţei conduse de cerinţele instinctului animalic. Acesta este motivul pentru care distrugem necugetat biosfera şi, odată cu ea, propriile noastre perspective de existenţă permanentă.

Comentarii -

1. Ideea de bază a acestei cărţi priveşte orbirea noastră în privinţa aleatoriului şi în special a deviaţiilor mari. Logica Lebedei Negre face în aşa fel încât ceea ce nu ştiţi să fie mult mai relevant decât ceea ce ştiţi. Lebăda Neagră este rezultatul limitărilor sau distorsiunilor epistemice colective şi individuale, în majoritate cauzate de încrederea în cunoaştere; nu este un fenomen obiectiv.

2. Lebăda Neagră este un eveniment cu 3 atribute:
- este un caz izolat, aflat dincolo de tărâmul aşteptărilor obişnuite, dat fiind că nimic din trecut nu i-a indicat în vreun fel probabilitatea;
- are un impact deosebit;
- are predictibilitate retrospectivă, adică vom născoci explicaţii pentru apariţia sa după ce acest lucru s-a întâmplat.

3. Acţionăm ca şi când Lebăda Neagră nu ar exista, toţi specialiştii din "ştiinţele sociale" operând cu falsa convingere că instrumentele lor pot măsura incertitudinea.

4. Incapacitatea de a prezice cazuri izolate implică incapacitatea de a prezice cursul istoriei, dată fiind proporţia acestor evenimente în dinamica generală a evenimentelor. Dar ne comportăm ca şi cum am fi capabili să prezicem evenimente istorice. Facem estimări pe treizeci de ani ale problemelor de securitate socială şi ale preţului petrolului fără să ne dă seama că nu putem prezice aceste lucruri nici măcar pentru vara anului viitor.

5. În ciuda înţelepciunii ştiinţelor sociale, aproape nicio descoperire şi nicio tehnologie nu a apărut în urma proiectării şi planificării, toate fiind Lebede Negre.

6. Nu învăţăm reguli, ci doar fapte. Nu ne pricepem să asimilăm metareguli, de genul regulii că avem tendinţa de a nu învăţa reguli. Dispreţuim abstractul. Mintea noastră nu pare făcută pentru gândire şi introspecţie.

7. Cine este mai demn de recunoaştere: politicianul care evită un război ori cel care începe unul şi este suficient de norocos pentru a-l câştiga? Toată lumea ştie că avem nevoie mai multă de prevenţie decât de tratament, dar cei care previn doar arareori primesc recompense.

8. Aproape orice eveniment din viaţa socială este produs de şocuri şi fluctuaţii rare, dar cu multe consecinţe. Aproape tot ce se studiază din viaţa socială este obiectul unor metode inferenţiale care se concentrează asupra normalului - în special asupra clopotului lui Gauss - şi care nu ne spun mai nimic, pentru că acest clopot ignoră deviaţiile extreme.

9. În ciuda progresului nostru şi a dezvoltării cunoaşterii - ori poate din cauza acestora - viitorul va fi din ce în ce mai puţin predictibil.

10. Istoria este opacă - vedem rezultatele, dar nu şi scenariul care produce evenimentele, generatorul istoriei. Mintea umană suferă de trei tulburări atunci când intră în contact cu istoria:
- iluzia înţelegerii a ce se petrece într-o lume complicată;
- distorsiunea retrospectivă; istoria pare limpede şi organizată în cărţile de istorie, dar nu este aşa în realitate, atunci când o trăieşti;
- evaluarea exagerată a informaţiilor factuale.

11. Istoria nu se târăşte, ci face salturi. Cine a prezis apariţia creştinismului ca religie dominantă în bazinul mediteranean şi mai apoi în lumea occidentală? Cronicarii romani ai vremurilor respective nici măcar nu au observat noua religie. Apoi, cine a prevăzut că o bandă de călăreţi îşi va extinde imperiul şi legea islamică din subcontinentul indian până în Spania în doar câţiva ani?

12. Ori de câte ori un european mediocru insolent vorbeşte despre americani, foloseşte cuvinte ca "incult", "non-intelectual" şi "slab la matematică". Dar acest european este probabil dependent de iPhone, poartă blugi şi foloseşte Microsoft Word. Se întâmplă ca America să fie deocamdată mult mai creativă decât alte naţiuni de vizitatori de muzee şi rezolvitori de ecuaţii.

13. Chestiuni care par să ţin de Extremistan ("teritoriul" Lebedelor Negre): averea, venitul, tirajul în cazul unui autor, citările unui autor, recunoaşterea "celebrităţii" numelor, numărul de referinţe pe Google, populaţia oraşelor, utilizarea cuvintelor într-un vocabular, numărul de vorbitori ai unei limbi, pagubele provocate de cutremure, dimensiunea planetelor, dimensiunea companiilor, deţinerea acţiunilor, pieţele financiare, preţurile bunurilor, rata inflaţiei, datele economice.

14. Cum să învăţăm de la un curcan. Un curcan e hrănit în fiecare zi. Fiecare masă îi va întări convingerea păsării că o regulă generală a vieţii e să fie hrănită de membri prietenoşi ai rasei umane. Dar într-o zi i se întâmplă ceva neaşteptat... Sentimentul de siguranţă a atins punctul maxim în momentul în care riscul era de fapt la cel mai înalt nivel! Dar problema e generală şi priveşte natura cunoaşterii empirice: derivăm doar pe baza datelor din trecut, făcând proiecţii pentru perioade lungi. Dar într-o zi, bum! are loc o schimbare majoră care invalidează totul.

15. Mulţi oameni confundă afirmaţia "Aproape toţi teroriştii sunt musulmani" cu afirmaţia "Aproape toţi musulmanii sunt terorişti". Eroarea logică ne face să supraestimăm posibilitatea ca un musulman ales la întâmplare să fie terorist, deşi probabilitatea să fie astfel este foarte mică.

16. Odată ce mintea vă este stăpânită de o anumită viziune asupra lumii, veţi avea tendinţa să acordaţi atenţie doar exemplelor care dovedesc că aveţi dreptate. În mod paradoxal, cu cât aveţi mai multă informaţie, cu atât veţi simţi că este mai justificată viziunea dumneavoastră.

17. Eroarea narativă are de-a face cu capacitatea noastră limitată de a privi şirurile de fapte fără a le întreţese cu o explicaţie sau, în mod echivalent, fără a le pune forţat într-o legătură logică, sub o săgeată a relaţiei. Explicaţiile pun faptele laolaltă, fac în aşa fel ca faptele să fie mai uşor de memorat şi ne ajută să le dăm mai mult sens. [...] Perceperea cauzalităţii are un fundament biologic (probabil nivelul de dopamină are o influenţă serioasă).

18. Oamenii tind să se amăgească, apelând la povestea "identităţii naţionale". Ideea a fost dovedită ca pură ficţiune de o lucrare revoluţionară elaborată de 65 de autori şi publicată în revista Science.

19. Fericirea d-voastră depinde mai mult de numărul de cazuri în care apar sentimente pozitive decât de intensitatea pe care o au acestea atunci când apar. O mulţime de veşti bunicele sunt de preferat unui singur calup de veşti foarte bune.

20. Gândiţi-vă că cea mai mare satisfacţie a noastră vreme de mii de ani a fost sub formă de hrană şi apă (plus încă ceva, mai intim) şi că, deşi avem nevoie de ele continuu, ajungem rapid la saturaţie.

21. Istoria adoratorilor înecaţi. Marcu Tullius Cicero ne-a spus următoarea poveste. Unui oarecare Diagoras, care nu credea în zei, i-au fost arătate unele tăbliţe care înfăţişau nişte adoratori ce se rugau, apoi supravieţuiau unui naufragiu. Rezulta că rugăciunea salvează de la înec. Diagoras a întrebat: "Unde sunt imaginile celor care s-au rugat şi apoi s-au înecat?". Acest tip de poveste poate înşela observatorul obişnuit, făcându-l să creadă în miracole. Aceasta este problema "dovezilor tăcute".

22. Cum să devii milionar în 10 paşi. Numeroase studii asupra milionarilor stabilesc ce au aceştia în comun: curajul, asumarea riscurilor, optimismul şamd. Şi conchidem că aceste trăsături ne ajută să avem succes. Acum aruncaţi o privire asupra cimitirului: este plin de oameni cu aceste trăsături şi care nu au devenit milionari. Ce separă cele două categorii este în bună măsură un singur factor: norocul.

23. Ziarele publică ştiri despre criminalii prinşi, dar nu şi despre cei neprinşi. Odată ce înţelegem conceptul de dovadă tăcută, multe lucruri din jurul nostru încep să se manifeste.

Comentarii -

 

"Ne-am creat o civilizaţie globală în care elementele cruciale - transportul, comunicaţiile şi toate celelalte industrii, agricultura, medicina, educaţia, divertismentul, protecţia mediului şi chiar instituţia democratică a votului - depind profund de ştiinţă şi tehnologie.

Am organizat totodată lucrurile astfel încât aproape nimeni să nu înţeleagă ştiinţa şi tehnologia.

Aceasta este calea cea mai sigură către dezastru. Am putea chiar scăpa basma curată pentru un timp, dar mai devreme sau mai târziu acest amestec exploziv de ignoranţă şi putere ne va exploda în faţă".

Comentarii -

Erorile sistematice de judecată sunt cunoscute drept biasuri (eng. bias - predispoziţie, preconcepţie) şi ele apar în mod previzibil în împrejurări particulare. Atunci când pe scenă urcă un vorbitor chipeş şi sigur pe sine, puteţi anticipa că auditoriul îi va aprecia prestaţia mai favorabil decât merită.

  • Oamenii tind să evalueze importanţa relativă a problemelor în funcţie de uşurinţa cu care ele sunt extrase din memorie, iar aceasta este în mare măsură determinată de mărimea spaţiului care le este acordat în mass-media.
  • Teme frecvent menţionate ocupă mintea, pe măsură ce altele ies din sfera conştiinţei.
  • Există două moduri de gândire: sistemul 1 şi sistemul 2. Sistemul 1 operează automat şi rapid, cu efort redus sau nul şi fără senzaţia de control voluntar. Sistemul 2 acordă atenţia necesară activităţilor mintale solicitante, printre care se numără calculele complicate.
  • Ne identificăm cu sistemul 2, eul conştient, raţional, care are opinii, face alegeri şi decide la ce să ne gândim şi ce să facem. Dar descriu sistemul 1 ca stând fără efort la originea impresiilor şi senzaţiilor care sunt principalele surse ale opiniilor explicite şi ale alegerilor deliberate ale sistemului 2.

    Comentarii -

Sâmbătă, 22 noiembrie 2014, la orele 18.00, în cadrul Târgului Gaudeamus va avea loc lansarea cărţii “Fizica povestită”, de Cristian Presură. Cartea se doreşte o ambiţioasă trecere în revistă a principalelor concepte ale fizicii, într-o manieră accesibilă publicului. Lucrarea se adresează elevilor interesați de științele exacte din clasele a XI-a și a XII-a, studenţilor la profilele “beta”, precum şi pasionaţilor de ştiinţă, care posedă un bagaj minim de noţiuni de fizică.

Comentarii -

Cum te înţelegi cu tine? Dar cu ceilalţi? Te temi de eşecuri, de respingeri, de ruşinea resimţită atunci când crezi că nu eşti la înălţimea celorlalţi? Toate aceste lucruri au în centru conceptul de stimă de sine, instrumentul suprem al libertăţii şi autonomiei noastre psihologice. Cartea „Imperfecţi, liberi şi fericiţi. Practici ale stimei de sine” este despre tine. Este despre cum eşti tu, cum te arăţi lumii şi ce poţi să devii. Este despre reflecţie, acţiune şi perseverenţă.

Comentarii -

fragment din coperta cartiiPentru necunoscători filozofia poate părea complicată. Dar oare chiar aşa este? Deşi pare a fi greu de abordat, aceasta poate fi mai uşor înţeleasă dacă este explicată de cineva care, pe lângă vastele cunoştinţe în domeniu, are şi capacitatea de a le transpune pe înţelesul tuturor. O astfel de persoană este Thomas Nagel. Profesor de filozofie şi drept la New York University, acesta încearcă în cartea „Ce înseamnă, oare, toate acestea? O foarte scurtă introducere în filozofie”, să explice filozofia celor care nu au luat niciodată contact cu ea.

Comentarii -

Sunt mulţi cei care au încercat să găsească o definiţie a fericirii şi modalităţi prin care aceasta poate fi atinsă. Bertrand Russell este unul dintre aceştia, iar simplitatea şi claritatea cu care îşi prezintă propriile experienţe şi observaţii poate fi văzută ca un ajutor pentru toţi cei aflaţi „în căutarea fericirii”. Înainte de a vorbi despre fericire şi antecedentele acesteia, Russell prezintă principalele cauze ale nefericirii care, în opinia acestuia, ţin în cea mai mare parte de sistemul social.

Comentarii -

Ce este intuiţia? De unde vine aceasta şi în ce măsură ne afectează deciziile? Când este bine să cântărim toate alternativele şi când să ne bazăm pe instinct? Acestea sunt doar o parte din întrebările la care Gerd Gigerenzer, directorul centrului ABC (Adaptative Behavior and Cognition) din cadrul Institutului Max Plank încearcă să răspundă în cartea „Intuiţia. Inteligenţa inconştientului”.

Comentarii -

"Recunoştinţa este secretul vieţii" - Albert Schweitzer. "Doamne, am plătit noi înşine pentru toate lucrurile astea, aşa că mulțumesc pentru nimic" - Bart Simpson. Noua carte de psihologie pozitivă a dr. Robert A. Emmons, ‘Thanks!‘, susţine că practicarea recunoştinţei este benefică pentru fericirea, satisfacţia de viaţă şi sănătatea noastră fizică.

Comentarii -

Kelly McGonigal este psiholog pe probleme de sănătate, profesor la Universitatea Stanford şi expert în noul domeniu al science-help. Cartea sa, „The Willpower Instinct: How Self-Control Works, Why It Matters and What You Can Do to Get More of It” prezintă ultimele cercetări asupra motivaţiei, tentaţiei şi procrastinării. Bazată pe faimosul curs pe care îl predă la Universitatea Stanford, aceasta este prima carte ce explică noua ştiinţă a autocontrolului şi modul în care poate fi folosit pentru mai multă sănătate, fericire şi eficienţă.

Comentarii -

Şarpele biblicBiblia a fost numită ”cea mai grandioasă poveste care s-a spus vreodată”. Steve Jones se străduie din răsputeri să ne facă să ascultăm un punct de vedere diferit în cartea sa, The Serpent's Promise (Promisiunea şarpelui). Iată despre ce e vorba...

Comentarii -

SexologieCa domeniu, sexologia reprezintă atât o ştiinţă, cât şi o ştiinţă socială – cuprinde studii biologice riguroase asupra reproducerii şi a reacţiilor sexuale, precum şi noţiuni de psihologie, sociologie şi istorie. Iată o listă de 11 lucrări de referinţă în domeniu.

Comentarii -

James Gleick. InformationUnii dintre cei mai influenţi oameni de ştiinţă au luat parte în seara de 26 noiembrie la o manifestare care s-a desfăşurat la Royal Society din Londra, în cadrul căreia aceştia au citit pasaje din cărţile lor de ştiinţă recent apărute. Detalii, în continuare.

Comentarii -

Carl Gustav JungEditura Trei şi-a adus aminte de mine şi îmi trimite un mail în care  anunţa iminenta apariţie a unei lucrări despre Jung: „Psihologia lui C.G.Jung”, scrisă de Jolande Jacobi, în germană, şi tradusă de Daniela Ştefănescu. Nici că se putea un andrisant mai nepotrivit.

Comentarii -

Robert P. CreasePrecizie şi capricii - la o primă privire, căutarea unui sistem precis de măsurare poate părea un drum plin de dificultăţi. Dar după cum demonstrează filozoful Robert P. Crease în lucrarea „Lumea în echilibru” (World in the balance), lucrurile nu stau nicidecum astfel.

Comentarii -

Rene DescartesCunoscut şi sub numele de Renatus Cartesius, strălucit matematician, fizician, filozof și scriitor francez, René Descartes este supranumit "tatăl filozofiei moderne". Are contribuţii semnificative şi în matematică, introducând noţiunea de produs cartezian.

Comentarii -

Lord KelvinWilliam Thomson, învestit Lord Kelvin de către Regina Victoria în 1892, a fost un fizician, matematician şi inginer strălucit, fiind onorat cu mai multe titluri de Regina Victoria (baron în 1882) şi medalii: Ordinul de Merit, Royal Society of London ş.a.

Comentarii -

De ce e sexul o placereJared Diamond este profesor la UCLA, în specialitatea biologie şi biogeografie. Este autorul mai multor cărţi, printre care "Guns, Steel and Germs" care s-a bucurat de un imens succes. În continuare, o recenzie a cărţii sale intitulată "De ce e sexul o plăcere?".

Comentarii -

Oamenii inaintea oamenilorReputat paleoantropolog, Robert Foley prezintă, dintr-o perspectivă evoluţionistă, 'naşterea' lui Homo sapiens. O lucrare atrăgătoare, cu un limbaj accesibil, care ne arată cât de departe sunt teoriile actuale de simplitatea evoluţionismului darwinist.

Comentarii -

Diversitatea experientei stiintificeBinecunoscutul astrofizician şi popularizator de ştiinţă, Carl Sagan, a scris şi o carte despre cum îl vede el pe Dumnezeu, plecând de la o serie de conferinţe ţinute chiar de el. Vă invităm să citiţi în cele ce urmează o recenzie detaliată a acestei lucrări.

Comentarii -

Maimuta goala Desmond Morris recenzieVă invităm să citiţi recenzia cărţii "Maimuţa goală" de Desmond Morris. Lucrarea debutează cu ideea următoare: "Există 193 de specii de maimuţe în viaţă, unele cu coadă, altele fără. 192 dintre ele sunt acoperite de păr. Excepţie face o maimuţă goală, autonumită HOMO SAPIENS".

Comentarii -

Palidul punct albastruUna dintre cele mai interesante cărţi ale lui Carl Sagan, faimosul astrobiolog american, este ”Un palid punct albastru - o viziune a viitorului omenirii în spaţiu”. Cartea a fost inspirată de fotografia făcută de Sonda Voyager Pământului şi a fost publicată în 1994.

Comentarii -

Carl SaganNu am precizat nimic despre ultimul capitol al cărţii în prima parte, preferând să scriu un articol numai despre el. Această ultimă parte a lucrării lui Carl Sagan se intitulează "Universul amniotic", iar ideile expuse sunt prezentate pe scurt în acest articol.

Comentarii -

Carl SaganVă invităm să citiţi în continuare o recenzie a cărţii lui Carl Sagan intitulată „Creierul lui Broca”. Carl Sagan (09.11.1934 - 20.12.1996) a fost un cunoscut astronom şi astrobiolog american care a adus o mare contribuţie la promovarea şi popularizarea ştiinţei.

Comentarii -

Entering spaceVă invităm să citiţi în continuare partea a doua a recenziei lucrării "Entering space: colonizarea spaţiului cosmic", scrisă de Robert Zubrin. Veţi afla detalii despre posibilităţile actuale de explorare a planetei Marte, cât şi despre tehnologiile spaţiale ale viitorului.

Comentarii -

Formula fericirii. Stefan KleinScrisă de un biofizician german, Stefan Klein, devenit faimos în urma publicării sale, lucrarea intitulată "Formula fericirii" descrie principalele descoperiri ale neuropsihologiei în domeniul ştiinţei creierului şi a mecanismelor care îi asigură interfaţa cu lumea.

Comentarii -

Zoomenirea, de Desmond MorrisDesmond Morris este de profesie zoolog, dar şi pictor suprarealist (a expus alături de Miró), devenit celebru odată cu publicarea cărţii “Maimuţa goală”. Autor a peste 20 de volume despre comportamentul animal. Pasiunea sa rămâne studiul “animalului din noi”, oamenii.

Comentarii -

Cand stiinta intalneste religiaLucrarea "Când ştiinţa întâlneşte religia. Adversare, străine sau partenere?" este o sinteză a principalelor teorii şi dispute ştiinţifice pe tema existenţei unui creator al Universului, începând de la Ptolemeu şi Aristotel până la Darwin, Dawkins şi Hawking.

Comentarii -

Criza 1929Marea criză economică din 1929 a avut un impact planetar şi a durat până în 1939. A fost cea mai îndelungată şi severă depresiune economică prin care a trecut societatea occidentală industrializată, provocând mari schimbări.

Comentarii -