Oamenii din toată lumea valorizează fericirea - adică, pun senzaţia de bine deasupra inteligenţei, succesului şi chiar bogăţiei materiale (Diener & Oishi, 2006). Acest lucru are sens, deoarece fericirea este asociată cu atât de multe rezultate pozitive: satisfacţia în relaţiile personale, un loc de muncă mai bun, mai multă împlinire la acel loc de muncă şi un venit mai mare.

 


Dar fericirea este mult mai complexă decât atât. De exemplu, se poate ca nemulţumirea la locul nostru curent de muncă să ne motiveze pentru a obţine unul mai bun. O persoană care se simte bine la locul său de muncă este mai puţin susceptibilă să facă eforturi în vederea unei schimbări. În relaţiile noastre, totuşi, mai puţină fericire s-ar putea să ne încurajeze să rupem o relaţie, să ne schimbăm partenerul, putând să ducă la o viaţă socială mai puţin satisfăcătoare.

Care este atunci nivelul optim de fericire?

Unele dintre primele indicii ale răspunsului la această întrebare sunt furnizate de un nou studiu realizat de Oishi, Diener şi Diener (2007), care au analizat o cantitate impresionantă de date. Mii de oameni din aproape 100 de ţări au răspuns la întrebări referitoare la nivelul lor de fericire, nivelul veniturilor şi calitatea relaţiilor cu ceilalţi de-a lungul câtorva decenii pe parcursul vieţii lor. Pentru a vă da o idee despre sursa datelor, amintesc că într-un studiu studenţii din primii ani au fost întrebaţi cât de bucuroși erau la începutul cursurilor lor. Nouăsprezece ani mai târziu, ei au fost rugaţi să-şi declare venitul. Seturi de date similare au fost obţinute şi în Australia, Germania şi Marea Britanie.

În toate studiile, datele au dezvăluit două aspecte foarte interesante:

1. Fericirea şi veniturile

În general, nivelele mai ridicate ale veniturilor şi educaţiei corelau cu nivele mai mari ale fericirii, cu o singură excepţie importantă însă. Nivelele cele mai înalte ale fericirii corelau cu nivele mai reduse ale educaţiei şi veniturilor.

În fapt, relaţia dintre realizare şi fericire este curbilinie - graficul arată ca un deal cu vârful la aproximativ la ’7′  sau la ’8′  pe o scară de la 1 la 10, unde ’1′  este foarte nemulţumit şi ’10′  este foarte mulţumit. În jurul valorii de ’10′, corespunzător celor mai mari nivele de satisfacţie, veniturile şi educaţia respondenţilor erau semnificativ mai coborâte comparativ cu cei care marcau nivelele 7 sau 8.

2. Fericirea şi relaţiile

Există un raport sensibil diferit între satisfacţie şi relaţii. În locul unei curbe, de astă dată vedem o linie dreaptă. Deci, cu cât suntem mai fericiţi, cu atât mai probabil este să fim mai mulţumiţi cu relaţiile noastre. Cei care marcau un '10' pe scara fericirii se declarau, de asemenea, cei mai mulţumiţi cu relaţiile lor.

Diferite efecte ale fericirii


Ce-mi place la acest studiu este faptul că începe să arate complexitatea fericirii: faptul că acest sentiment poate avea efecte diferite pe diferite dimensiuni ale vieţii noastre. Acesta contestă, de asemenea, ideea că mai multă fericire înseamnă întotdeauna mai bine. Este dificil să fim mult mai specifici decât atât, din cauza faptului că acest studiu măsoară fericirea oamenilor într-un mod foarte general.

Fericirea variază, desigur, de la o zi la alta. Aceste variaţii au cu siguranţă efecte importante asupra altor aspecte ale vieţii noastre. De exemplu, nemulţumirea faţă de munca noastră poate deveni o motivaţie puternică pentru ca noi să facem o îmbunătăţire. După ce am făcut schimbarea, fericirea noastră creşte.

Studii ca acesta nu ne pot spune prea multe în mod clar despre aceste dinamici, ele nu pot decât să indice modelele globale. Acestea evidenţiază faptul că nivelele extrem de ridicate ale fericirii nu sunt întotdeauna "un lucru bun".

Traducere de Maricica Botescu după is-happier-always-better-socially-yes, cu acordul autorului

Scris de: Jeremy Dean
Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.