Misterele inteligenţei

Studii recente dezvăluie legăturile dintre inteligenţă şi somn, boli mentale, politică, ateism, fericire şi multe altele. Beneficiile de a fi o persoană inteligentă sunt puţin probabil un mister. Oamenii inteligenţi se bucură, în principiu, de tot felul de avantaje în viaţă: au o educaţie mai bună, locuri de muncă mai bune, câştigă mai mult şi chiar trăiesc mai mult. Fireşte, deci, dacă ai putea să stabileşti inteligenţa copilului tău, probabil vei opta pentru inteligenţă superioară (totuşi, poate nu prea mare).

Cu toate acestea, inteligenţa este o însuşire cu mult mai multe avantaje şi dezavantaje decât mulţi îşi imaginează. Iată zece studii care furnizează perspective esenţiale în psihologia inteligenţei.

1. Mitul unui singur tip de inteligenţă

Unii au argumentat că ideea unui singur tip de inteligenţă este un mit. Potrivit unui studiu recent realizat cu peste 100.000 de participanţi, IQ-ul este de fapt alcătuit din trei componente (Hampshire şi colaboratorii, 2012). Analizând rezultatele, ei au descoperit că IQ-ul se divide în memorie de scurtă durată, raţionament şi o componentă verbală. Cu alte cuvinte: unele persoane pot avea amintiri puternice de scurtă durată însă pot avea un raţionament deficitar. Sau unele persoane pot avea capacităţi lingvistice, dar o memorie de scurtă durată slabă. Inteligenţa ta generală este rezultatul modului în care aceste trei subsisteme funcţionează – şi nu toate pot fi la acelaşi nivel.

2. Inteligenţa este asociată cu boli mentale

Să fii inteligent nu este tocmai perfect. În prezent, studiile indică o legătură între inteligenţă şi boli mentale care ar putea proveni din trecut. Nivelul crescut de inteligenţă a lui Homo sapiens a fost iniţial un rezultat al mutaţiilor genetice. Totuşi, aceste mutaţii genetice e posibil să fi provocat o creştere a bolilor mentale (Nithianantharajah şi colaboratorii, 2012). Creierul uman e poate cel mai avansat şi complicat obiect din Univers, însă unele persoane plătesc un preţ mult prea mare pentru această înzestrare.

3. Cei inteligenţi pot depăşi începutul slab în viaţă

Este bine cunoscut faptul că inteligenţa te ajută să ai succes, dar ce ar fi dacă ai fi deştept şi defavorizat? Oare mediul din care provii te împiedică să ai succes? Un studiu realizat pe 12.868 de americani a descoperit faptul că deşi un mediu mai bun i-a ajutat pe oamenii să pornească cu un loc de muncă mai bun, cei inteligenţi au fost cei care i-au ajutat să progreseze (Ganzach, 2011). Yoav Ganzach a explicat: „Familia te poate ajuta să-ţi lansezi cariera şi să porneşti cu un avantaj, dar acest lucru nu te ajută să progresezi. şi odată ce începi să munceşti, poţi ajunge oriunde te poartă abilităţile tale”.

4. Inteligent dar preocupat

Unii spun că ignoranţa este fericire şi poate „unii” au descoperit ceva. Asta pentru că persoanele cu un grad ridicat de inteligenţă sunt mai predispuse la anxietate decât cele cu un grad moderat de inteligenţă. Într-adevăr, poate că anxietatea a evoluat împreună cu inteligenţa - probabil, în trecut, îngrijorarea i-a ajutat pe oamenii primitivi să supravieţuiască. (Coplan şi colaboratorii, 2012). Este regretabil că persoanele inteligente au moştenit niveluri ridicate de anxietate.

5. Idei noi

Împotriva ideii cu niveluri ridicate de boli mentale şi anxietate stă faptul că mai multe persoane inteligente sunt mai predispuse să vină cu idei noi. Din punct de vedere istoric, această afirmaţie ar putea însemna eliminarea superstiţiei şi descoperirea unor noi metode de organizare a societăţii. Un studiu susţine că acest lucru explică motivele pentru care oamenii mai inteligenţi sunt mai predispuşi să fie atei şi să aibă viziuni liberale (Kanazawa şi colaboratorii, 2010). Acest studiu a descoperit că tinerii care se descriau ca fiind „foarte conservatori” aveau un IQ mediu, 96, în timp ce tinerii care se descriau ca fiind „foarte liberali” aveau un IQ mediu, 106.

6. Motivaţia poate învinge IQ-ul

Cu toate că inteligenţa poate constitui un avantaj extraordinar, acesta nu garantează succesul. Să luăm ca exemplu matematica, bastionul realizărilor tocilarilor. Este adevărat că fiind inteligent vei avea parte de un început bun, dar pentru o realizare propriu-zisă trebuie să fii motivat. Un studiu german realizat pe 3.520 de copii a descoperit faptul că după ce au început matematica, inteligenţa lor a devenit mai puţin importantă în comparaţie cu motivaţia lor de a reuşi şi timpul dedicat studiului (Murayama şi colaboratorii, 2012).

7. Inteligenţa se regăseşte în ochi

În mod literal, da. Un studiu realizat de Shalev şi colaboratorii săi (2013) a descoperit faptul că persoanele care au vase de sânge mai largi în spatele ochilor au niveluri mai ridicate de inteligenţă. Asta pentru că vasele de sânge ale retinei sunt asemănătoare cu cele din creier. Deci, vase de sânge mai largi la nivelul retinei ar putea însemna o aprovizionare mai bună cu oxigen a creierului. Această descoperire poate fi importantă chiar şi în diagnosticarea şi tratarea bolilor cerebrale: „Îmbunătăţirea cunoştinţelor despre vasele retiniene le poate da posibilitatea oamenilor de ştiinţă să dezvolte metode mai bune de diagnosticare şi tratament pentru a spori nivelurile de oxigen în creier şi astfel să prevină agravarea abilităţilor cognitive odată cu vârsta”. Shalev şi colaboratorii (2013)

8. Cei inteligenţi dorm mai mult

Această afirmaţie nu mai reprezintă o scuză slabă pentru a amâna alarma. În prezent, au fost publicate dovezi că persoanele care sunt mai inteligente au tendinţa să se culce şi să se trezească mai târziu (Kanazawa & Perina, 2009). Studiul a examinat obiceiurile de somn ale unui număr de 20.745 de adolescenţi americani şi a descoperit că într-o zi de lucru „cei foarte netoţi” se culcau în medie la 11:41 şi se trezeau la 7:20. În comparaţie, „cei foarte isteţi” se culcau la 12:29 şi se trezeau la 7:52. În zilele de week-end diferenţele au fost şi mai pronunţate. Nu ştim care este natura legăturii din acest studiu, dar probabil că persoanelor inteligente li se pare mai greu să meargă la somn pentru că sunt preocupaţi mereu de ceea ce fac.

9. Sunt persoanele inteligente mai puţin rasiste?

Ei bine, persoanele inteligente cu siguranţă par mai puţin rasiste. Ele ştiu ce ar trebui să gândească şi să spună. Dar, atunci când sunt supuşi unui test privind practicile politice, părerile lor nu se dovedesc la fel de raţionale precum ar putea părea. Aceste descoperiri sunt bazate pe un studiu realizat de Geoffrey Wodtke, care a explicat: „cu toate că aproximativ toţi cei care aparţin rasei albe şi au abilităţi cognitive avansate afirmă că «cei din rasă albă nu au niciun drept să se separe de vecinii lor», aproape jumătate din acest grup se complace să permită continuarea practicilor din domeniul imobiliar, neîmpiedicate de legile ce prevăd egalitate în drepturi în ceea ce priveşte locuinţa". Deci, se pare că persoanele inteligente se pricep mai bine la mascarea părerilor.


10. Societăţile mai inteligente sunt mai fericite

Sunt persoanele mai inteligente mai fericite? Probabil că nu. Marea majoritate a studiilor care au căutat o legătură între cât de fericiţi se simt oamenii şi cât de inteligenţi sunt, nu a găsit nicio legătură între aceste două aspecte (de exemplu, Veenhoven & Choi, 2012). Totuşi, când îţi îndrepţi atenţia spre naţiuni,  populaţia care este în medie, mai inteligentă este, de asemenea, mai fericită.