În fiecare zi, când tu deschizi ochii dimineaţa, un imens flux de informaţii vizuale trece din lumea exterioară în mintea ta. Creierul tău editează acest flux rezumându-se la puţinele lucruri care sunt relevante: unde este halatul?; unde este draperia?; unde este uşa? Restul lucrurilor – starea covorului, umbrele de pe tavan – sunt toate ignorate. Sau nu?

 

 

Un nou studiu indică cât de multe impulsuri vizuale procesează creierul, dar pe care noi nu le vedem niciodată în mod conştient.

Cât de mult procesează creierul lucrurile de care nu eşti conştient? Ce lucruri vede „acesta” pe care tu nu le vezi? (În mod evident „tu” eşti „acesta”, dar să nu dezvoltăm acest subiect!). O nouă cercetare fascinantă, publicată în revista ştiinţifică Psychological Science, a abordat această problemă.

Sanguinetti şi colaboratorii (2013) au rugat participanţii să se uite la siluete de obiecte situate în centrul unui ecran, în timp ce erau şi alte forme în jurul conturului. E ca o situaţie cotidiană în care te concentrezi la ceva, dar mai sunt şi multe alte tipuri de obiecte şi forme percepute de vederea ta periferică. Monitorizând undele cerebrale, cercetători au fost în stare să determine dacă participanţii procesau acele obiecte periferice.

Oamenii, de obicei, nu acordă prea multă atenţie lucrurilor ce sunt percepute de vederea lor periferică, deoarece ei se concentrează pe lucrurile la care se uită. Acelaşi lucru a fost valabil în cadrul acestui studiu: participanţii nu erau conştienţi de formele periferice. Dar, cu toate acestea, activitatea electrică măsurată a indicat faptul că creierul lor procesa respectivele forme periferice pentru sens. Acest lucru contrazice modul în care mulţi teoreticieni au sugerat că funcţionează vederea. Profesorul Mary Peterson a explicat: „Foarte mulţi teoreticieni consideră că din cauza faptului că este necesar un consum mare de energie din partea creierului pentru a procesa, creierul va aloca timp procesând doar ceea ce tu vei percepe la urmă. Dar de fapt creierul decide ce vei percepe şi procesează toată informaţia, iar apoi stabileşte care este cea mai bună interpretare”.

În mod firesc, creierul editează informaţia venită de la ochi, deoarece doar o parte din ea este utilă pentru noi. Este asemeni unui regizor care nu se deranjează să arate cum eroul merge la culcare sau se spală pe dinţi. Pentru a continua relatarea, ceea ce ai nevoie sunt detaliile proeminente şi exact asta încearcă creierul să îţi ofere: versiunea editată a celor mai utile date vizuale. Cu toate acestea, ceea ce studiul sugerează este faptul că până şi respectiva informaţie care nu este folositoare sau relevantă este totuşi procesată în creier pentru sens.

Studiul este un memento fantastic asupra faptului că ceea ce vedem este rezultatul unui proces extrem de complicat de editare şi filtrare. Ceea ce percepem de fapt este doar ceea ce creierul consideră că va fi cel mai folositor pentru noi. Dar, în timp ce noi nu percepem restul, se pare că multă parte din acesta este totuşi procesat în mod inconştient.



Traducere de Ioana-Mădălina Ilinca după the-brain-sees-objects-that-you-dont-perceive cu acordul editorului

Scris de: Jeremy Dean
Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.