Acest nou capitol prezintă trei domenii în care psihologia se suprapune altor discipline. Acestea sunt zone de graniță în două sensuri ale termenului: (1) sunt evoluții relativ recente în istoria a 150 ani apsihologiei și (2) se află la intersecția dintre psihologie și un alt domeniu. Cele trei domenii - psihologia și medicina, psihologia și dreptul și psihologia sportului - sunt, de asemenea, exemple de psihologie aplicată. Ele arată modul în care psihologia poate fi utilizată în situații umane reale.

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.14: Frontierele psihologiei) - (Partea I: Psihologie şi medicină)


Dovada creierului creativ apare din nou în acest capitol în discuția despre numeroasele forme ale interacțiunii minte-corp. Vom trece în revistă dovezile conform cărora procesele mentale pot influența evenimentele corpului, cum ar fi formarea sau distrugerea negilor, erupțiile cutanate și vindecarea rănilor. Aceasta este o problemă cheie aflată în studiul cercetătorilor din domeniul psihoneuroimunologiei (PNI).

O consecință mai puțin fericită a creierului creativ este problema falsei memorii și mărturia inexactă a martorului ocular. Acest lucru este discutat în a doua parte a capitolului - subcapitolul Psihologie și drept. Fie că-și amintesc detaliile unei infracțiuni sau aleg un infractor dintr-un grup, oamenii sunt extrem de expuși la auto-înșelare și confabulație, chiar și atunci când încearcă să facă judecăți corecte.

A treia secțiune importantă a capitolului, psihologia sportului, arată cum capacitățile de vizualizare și de control mental (atât cele de relaxare, cât și cele de concentrare intensă) pot ajuta sportivii în competiții. Sunt discutate probleme ca sufocarea sub presiune, precum și tehnicile pentru îmbunătățirea performanței de vârf și încurajarea stării de flux în cursul căreia performanța este cea mai bună.


Cum este organizat acest capitol


Vom începe cu subcapitolul Psihologie și medicină, trecând în revistă domeniile medicinei psihosomatice, psihoneuroimunologia, medicina comportamentală și psihologia sănătății. Unele secțiuni sunt dedicate stresului și dependenței.

Următoarea parte a capitolului, Psihologie și drept, dezbate subiecte ca psihologia medico-legală, stabilirea profilului, utilizarea apărării în cazul alienației mintale și psihologia în sistemul penitenciar. Ultima secțiune, Psihologia sportului, prezintă inclusiv tipurile de sfaturi pe care le dau psihologii sportivi atleților în încercarea de a le îmbunătăți performanța.


Subiecte înrudite în alte capitole


Neuropsihologia, care include studiul leziunilor cerebrale, este expusă în capitolul 2 (Sistemul nervos central). Aspectele biologice ale dependenței de droguri sunt menționate în capitolul 3 (Stările conștiinței). Asemenea meditația, care poate acționa ca o formă de reducere a stresului. Factorii psihologici asociați durerii au fost discutați în capitolul 4 (Simțurile și percepția). Rolul condiționării clasice în tolerarea drogurilor și funcționarea sistemului imunitar a fost inclus în capitolul 5 (Condiționarea). Epidemia de SIDA este menționată în capitolul 16 (Sex, prietenie și dragoste).

Utilizarea de corelații psihologice în stabilirea profilului care permit realizarea de predicții în psihologia medico-legală – un subiect abordat în subcapitolul Psihologie și drept - este discutată în capitolul 1 (Psihologie și știință). Confabulația ca rezultat al întrebărilor călăuzitoare este menționată în capitolul 3 (Stările conștiinței). Failibilitatea memoriei umane este menționată în capitolul 6 (Memoria). Despre controversa amintirilor reprimate se discută în capitolul 13 (Terapii), în contextul terapiei catartice. Reticența martorilor oculari în a se implica în reacțiile față de o infracțiune are legătură cu apatia spectatorului din capitolul 15 (Psihologia socială).

Referitor la Psihologia sportului, rolul automatismului în performanța atletică de înaltă calificare (jocul inconștient) este prezentat în capitolul 7 (Cunoașterea), iar rolul presiunilor externe în "transformarea jocului în muncă" este discutat în capitolul 9 (Motivația și emoțiile).


Psihologie şi medicină


Multe specialități diferite din cadrul psihologiei au legătură cu sănătatea și medicina. În această secțiune a capitolului vom discuta despre șase dintre ele: medicina psihosomatică, psihoneuroimunologia, psihologia recuperatorie, reabilitarea psihiatrică, medicina comportamentală și psihologia sănătăţii. Apoi, ne vom apleca asupra a două subiecte - stresul şi dependenţa, probleme de care sunt preocupaţi în mod obişnuit atât lucrătorii din sistemul sanitar, cât și psihologii.

Medicina psihosomatică


Una dintre cele mai vechi discipline care corelează preocupările psihologiei cu cele ale medicinei este medicina psihosomatică. Domeniul se ocupă de influenţele psihologice asupra sindroamelor medicale. Medicina psihosomatică a cunoscut puţine schimbări, ca disciplină. În perioada secolului al 20-lea, aceasta a utilizat în mare parte conceptele freudiene. Cu toate acestea, în a doua jumătate a secolului, baza sa științifică s-a lărgit. Acum este deschisă la aproape orice formă de cercetare care leagă o variabilă psihologică de o afecţiune medicală.


Care sunt preocupările medicinei psihosomatice?


În Statele Unite, Societatea Americană de Psihosomatică (American Psychosomatic Society) este sponsorul revistei de medicină psihosomatică (Psychosomatic Medicine) și gazda unei convenții anuale în cadrul căreia cercetătorii îşi împărtăşesc rezultatele. Iată un eşantion din subiectele discutate la o convenție recentă, extras din abstractele (descrieri scurte) acesteia, publicate în Psychosomatic Medicine:

- personalitate și tensiune arterială
- motivație și obezitate
- diferențe etnice în hipertensiunea arterială legată de stres
- ostilitatea și variabilitatea ritmului cardiac
- oboseala legată de cancer şi auto-evaluarea calităţii vieţii
- corelaţii comportamentale ale disconfortului la sân în perioada ciclului menstrual
- hormonii, stresul şi depresia premenstruală
- reacții emoționale la un diagnostic de hepatită C
- gândurile depresive şi suicidare la pacienții cu boli de piele desfigurante
- efectele meditației asupra tensiunii arteriale
- condiționarea pavloviană a stării de greaţă
- determinanți psihologici în controlul astmului bronşic
- emoțiile negative în bolile pulmonare cronice
- anxietatea și fertilizarea in vitro
- abuzul sexual și fizic ca predictori ai sănătăţii precare după naştere
- atașamentul nesigur într-un subgrup de pacienţi cu colită ulcerativă
- reducerea stresului psihologic la pacienţii care au suferit un atac de cord
- managementul stresului în adaptarea pozitivă la cancerul de sân
- factorii familiali care afectează rezultatul transplantului de măduvă osoasă
- deficiențele cognitive consecutive intervenţiei chirurgicale şi radioterapiei în cazul tumorilor cerebrale
- satisfacția maritală şi tensiunea arterială
- relatarea în scris despre experiențele traumatizante - benefică pentru astmatici
- stresul cronic influențează variațiile glicemiei

Această listă reprezintă o mică parte a temelor convenției. Fiecare proiect înglobează eforturile depuse de un cercetător sau de o echipă de cercetători, care se întind uneori pe ani de zile. Ceea ce au toate aceste subiecte în comun este faptul că investighează unele variabile psihologice (starea de spirit, reacțiile la stres, experiențele de viață) ca factori activatori într-o afecțiune medicală anumită, cum ar fi astmul, hipertensiunea arterială sau în recuperarea după intervenţiile chirurgicale.

Cum reflectă lista de mai sus o anumită tendință în psihologie?


Observați absența completă a constructelor freudiene, cum ar fi complexul oedipian sau chiar nevroza și amestecul de perspective comportamentale, cognitive și biologice. Nu s-ar putea găsi o ilustrare mai bună a afirmaţiei făcute în capitolul 1, conform căreia psihologia a trecut deja de la concentrarea pe școli de gândire sau teorii concurente la o abordare bazată pe sarcină sau orientată pe probleme.

Cercetătorii se concentrează pe abordarea unei probleme cu orice instrumente consideră că sunt adecvate.



Traducere de Maricica Botescu, cu acordul autorului