Introducere în psihologieUna dintre cele mai uimitoare descoperiri ale ştiinţei moderne este faptul că întregul tău corp, inclusiv creierul tău complicat, se bazează pe modele construite în molecule de ADN. Dezvoltarea pentru organismul individual, începe cu adevărat când ADN-ul celor doi părinţi este combinat.

 

 


Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.10: Dezvoltarea omului) - (Partea a I -
Influenţele genetice) - Influenţele genetice


 

Cu ce corespunde o genă, din punct de vedere fizic?

O genă corespunde, fizic, unei secvenţe de unităţi numite nucleotide, pe molecula de ADN. Fiecare nucleotidă conţine zahăr (dezoxiriboză), un grup de fosfat şi una dintre cele patru baze azotate: cele patru baze (adenină, timină, guanină şi citozină) formând perechi...„A” cu „T”, „G” cu „C”. Fiecare pereche de baze (AT, TA, GC, CG) formează „o treaptă” a scării. O singură genă controlează construcţia unei singure molecule, cum ar fi o proteină, care poate avea multe efecte diferite în organism.

 

ADN


Imaginea artistică a unei molecule de ADN. Sub un microscop ADN-ul arată mai mult ca un mănunchi de spaghete.

Ce sunt cromozomii?

Cromozomii sunt structuri din nucleul unei celule care conţine ADN pentru transmiterea genetică. Fiecare cromozom conţine aproximativ 20.000 de gene active.

Cromozomii sunt deseori prezentaţi într-un cariotip, care este o fotomicrografie (o fotografie făcută printr-un microscop optic) ce arată cum sunt aceştia dispuşi. Un exemplu de cariotip este prezentat mai jos:


Cariotip


Oamenii au 46 de cromozomi, grupaţi în 23 de perechi. Aşa-numiţii cromozomi sexuali sunt prezentaţi ca a 23-a pereche în cariotip. Modelul XX este tipic pentru femei. Modelul XY arătat aici este tipic pentru bărbaţi. Dacă acest cariotip ar fi fost al unei femei, ultima pereche ar fi fost alcătuită din cromozomi în formă de X cu aspect identic.

De ce un copil deseori seamănă cu un bunic?

Cu excepţia cromozomilor XY masculini, cromozomii vin în perechi potrivite. În fiecare pereche, un cromozom vine de la tată, unul de la mamă, astfel încât fiecare persoană primeşte 50% din genele sale de la mamă, 50% de la tată.

Nu există nicio regulă care să afirme că 25% din gene trebuie să provină de la fiecare bunic. În cele 50 de procente de la fiecare părinte, genele de la un bunic sau altul pot fi mai multe sau mai dominante. Prin urmare, un copil poate primi un număr disproporţionat de gene de la un bunic sau altul, depinzând de noroc până la urmă. În cazul în care genele sunt cele care influenţează aspectul, personalitatea şi /sau abilităţile distincte, un copil poate semăna mai mult cu unul dintre bunici.