PsihologieCercetarea gemenilor este importantă pentru oamenii de ştiinţă în ceea ce priveşte studiul genelor. Există două tipuri de gemeni: fraternali (tip dizigot) şi identici (tip monozigot). Termenul „fraternal” poate în mod fals să indice că gemenii dizigoţi trebuie să fie de sex masculin, când ar putea să fie de sex feminin sau o pereche masculin /feminin.

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.10: Dezvoltarea omului) - (Partea a I -
Influenţele genetice) - Indicele de ereditate



Deci termenul tehnic dizigot (provenind de la două ovule sau doi zigoţi diferiţi) este preferat. Gemenii dizigoţi provin de la doi spermatozoizi diferiţi şi două ovule diferite şi împart 50% din materialul lor genetic, ca orice frate sau soră. Gemenii identici, prin contrast, provin de la un zigot (ovul fertilizat) care se desparte şi se dezvoltă în două persoane. Gemenii identici, singuri printre oameni, împart 100% din materialul lor genetic.

Care sunt influenţele ce pot face ca gemenii să se dezvolte diferit?

Totuşi gemenii identici nu se dezvoltă în mod identic. Ei pot fi imaginea în oglindă a celuilalt. Examinarea amprentelor degetului mare poate determina acest lucru. În cazul în care ovulul fecundat se scindează în două părţi diferite, atunci gemenii identici sunt de tip imagine în oglindă. Astfel, comportamentul poate fi afectat pentru că, într-o oarecare măsură, cele două emisfere ale creierului sunt specializate pentru sarcini diferite. Un geamăn identic poate fi foarte bun la ştiinţele umane, în timp ce celălalt este bun la ştiinţele exacte.

Epigenetica (efectele mediului asupra ADN-ului) poate de asemenea, să ducă gemenii pe căi de dezvoltare diferite. Şi desigur, gemenii pot alege să accentueze diferenţele. Unor gemeni le place să se îmbrace şi să se comporte la fel, alţii aleg să sublinieze diferenţele dintre ei. Uneori gemenii nu sunt de acord cu privire la aceste opţiuni. (Acest lucru s-a întâmplat cu faimoasele gemene identice, autoare de editoriale, Ann Landers şi Dear Abby, în conformitate cu afirmaţiile uneia dintre fiicele lor). Alegerile diferite pot duce la o înfăţişare, sănătate sau un stil de viaţă diferit.

Cu toate acestea, alte lucruri fiind la fel, gemenii identici sunt mult mai susceptibili de a face alegeri similare în viaţă sau să trăiască evenimente asemănătoare. Cu toate diferenţele şi neînţelegerile lor ocazionale, gemenele Ann Landers şi Dear Abby au ales aceeaşi profesie şi au avut acelaşi mare succes.

Diferenţa dintre gemenii dizigoţi şi cei monozigoţi este folosită pentru a calcula „influenţa genetică” numită indicele de ereditate. Acesta este gradul statistic de variabilitate (în scorurile de testare sau alte măsurători) reprezentat de gene. Cu alte cuvinte, indicele de ereditate îţi spune cât de bine ai putea prezice o măsurătoare obţinută de la un geamăn identic, având în vedere o măsurătoare a aceleiaşi variabile obţinute de la celălalt geamăn.

Ce ne spune indicele de ereditate?

Indicele de ereditate este termenul la care se referă de obicei oamenii când fac declaraţii de genul „componenta genetică a homosexualităţii se află undeva între 30% şi 70%”. Componenta menţionată este un concept statistic. Este ca şi cum ai spune „eroarea aşteptată din predicţia dumneavoastră în ceea ce priveşte orientarea sexuală este redusă cu 30-70%, dacă ştiţi orientarea sexuală a geamănului identic”.

Cum este posibil ca religiozitatea să producă un indice mare de ereditate?

Indicii de ereditate pot fi calculaţi pentru orice trăsătură psihologică care poate fi măsurată. De exemplu, Waller, Kojetin, Bouchard, Lykken şi Tellegen (1990) au arătat că genele au contribuit cu aproximativ 50% la măsurarea religiozităţii (tendinţa de a fi religios). Ei au explorat această variabilă deoarece Plomin, un expert în genetica de comportament, a sugerat că religiozitatea şi convingerile politice probabil nu ar avea nicio legătură cu genele. Luând acest lucru ca pe o provocare, Waller şi colegii au comparat punctele de vedere religioase şi politice ale gemenilor identici şi dizigoţi. Au ajuns la concluzia că religiozitatea a avut de fapt un indice mare de ereditate.

Acest lucru înseamnă că moşteneşti tendinţa de a fi sau nu religios? Nu în mod special. Religiozitatea pur şi simplu se corelează cu temperamentul, personalitatea sau un alt factor care este influenţat de gene. Acesta ar putea fi un factor biologic sau orice alt factor cultural care se corelează cu un factor biologic.

Pentru a face o remarcă similară despre limitele indicelui de ereditate, Plomin, Corley, DeFries, şi Fulker (1990) au calculat un indice pentru vizionarea programelor TV. Aşa cum au bănuit, au găsit un indice mare de ereditate. Ei au scris: "Ce au vrut să demonstreze Plomin şi colegii cu exemplul vizionării programelor TV?".

Desigur, nu există gene pentru vizionarea programelor TV, la fel cum nu există gene pentru performanţă la testele IQ sau pentru înălţime... Noi nu moştenim gene care să codifice cuvintele din vocabular sau înălţimea şi nu putem moşteni nici gene care codifică vizionarea programelor TV. Genele codifică doar secvenţe de aminoacizi...Găsirea influenţei genetice în ceea ce priveşte diferenţele individuale referitor la vizionarea programelor TV de către copii, înseamnă că unele diferenţe genetice nespecificate în rândul copiilor afectează indirect gradul în care copiii se uită la televizor”.

Morala povestirii este aceea că indicii crescuţi de ereditate nu demonstrează că un comportament este „codificat în gene”. Un indice mare de ereditate nu indică decât faptul că, pentru variabila ce este măsurată, gemenii identici sunt mult mai asemănători decât cei fraternali.

Cuvântul „genă” este un termen prescurtat pentru un model de substanţe chimice numite baze pe dublu helix al moleculei de ADN. Secvenţa de baze determină construirea unei molecule, cum ar fi o proteină. Cromozomii pot fi văzuţi într-un cariotip. Ei conţin aproximativ 20.000 de gene active. Un procent de 50% dintre genele unei persoane vine de la mamă şi 50% de la tată, dar bunicii pot contribui şi ei cu mai mult sau mai puţin de 25%.

Multor psihologi le displace ideea de „natură versus educaţie”, deoarece acestea nu sunt două forţe opuse. Controlul genetic este necesar pentru orice sistem biologic, dar acest lucru poate avea loc numai într-un mediu, iar acesta din urmă poate modifica modul în care sunt exprimate genele.

Indicele de ereditate se bazează pe măsurarea unor trăsături ale gemenilor identici şi compararea corelaţiei cu aceeaşi măsurare a trăsăturilor gemenilor fraternali. Cu toate acestea, chiar şi comportamentele care în mod clar nu sunt transmise în gene (cum ar fi vizionarea programelor TV) au un indice mare de ereditate, astfel încât acest indice nu ar trebui interpretat ca o dovadă că o trăsătură este oarecum codificată în ADN-ul unei persoane.