PsihologieDeoarece mediile fizice şi sociale se întrepătrund în dezvoltare, multor psihologi nu le place să audă referiri la „gene versus mediul înconjurător”. Acest lucru ar suna ca şi cum genele şi influenţele mediului sunt forţe ale naturii independente, în opoziţie.

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.10: Dezvoltarea omului) - (Partea a I -
Influenţele genetice) - Genele şi mediul înconjurător: „nu există versus”


Realitatea este că unul nu este niciodată găsit fără celălalt. După cum a spus psihologul în domeniul psihologiei dezvoltării, John L. Locke, „There never was a versus” („Nu a existat niciodată un versus”) (Ratner, 1993). Amestecurile complexe de factori genetici şi de mediu influenţează întreg comportamentul, fără excepţie. Mediul influenţează de asemenea, expresia genetică, fără a altera ADN-ul însuşi, în cadrul procesului numit epigeneză. Astfel, deşi cele două se întrepătrund, nu prea are sens să ne întrebăm dacă o trăsătură de personalitate sau un model comportamental este „natură sau educaţie”. De cele mai multe ori este vorba de ambele.

Care a fost punctul de vedere al lui Locke? Care a fost nemulţumirea Eleanorei Gibson?

Faimoasa psihologă în domeniul psihologiei dezvoltării, Eleanor Gibson, s-a referit la dihotomia natură-educaţie, ca fiind un mic „spiriduş” (Gibson, 1994). S-a plâns cu privire la colegii care ar trebui să cunoască mai multe dacă întreabă: „Unde te situezi pe dimensiunea natură-educaţie?”. Gibson subliniază: „Nu există o asemenea dimensiune”. Cuvântul „dimensiune” sugerează o linie care se întinde de la ereditate pe de-o parte, până la mediu, pe de altă parte. Însă ereditatea şi mediul nu sunt o asemenea dimensiune. Ele se întrepătrund întotdeauna, nu stau la capetele unui continuum.

Chiar şi atunci când ereditatea are o influenţă puternică, mediul este totuşi crucial. Gândiţi-vă la Wayne Gretzky, deseori numit cel mai mare jucător de hockey din toate timpurile. Socializarea şi învăţarea au fost esenţiale pentru acest rezultat. El s-a născut în Canada, unde se pune accent pe hockey. Wayne a jucat hockey într-o ligă organizată, de la o vârstă fragedă. A excelat şi a fost numit „The Great One” („Cel mare”) chiar de când era copil.

Care sunt cele câteva puncte ilustrate de exemplul lui Wayne Gretzky?

Fără îndoială că Gretzky a avut un talent înnăscut. Probabil corpul său a fost bine construit pentru hockey; a avut un bun timp de reacţie şi o excelentă coordonare motorie. Nu orice copil primeşte porecla de „The Great One” cât timp este încă în şcoala primară. Totuşi, acest lucru introduce o complicaţie. Gândiţi-vă la impactul psihologic (de mediu) asupra unui copil, de a fi numit „The Great One”. Nu ar stimula o puternică motivare de a excela, poate de a încerca să devină cel mai bun din lume?

Ce s-ar fi întâmplat dacă Wayne Gretzky ar fi crescut în Mexic, în loc de Canada? El ar fi fost un atlet foarte bun, dar probabil nu ar fi fost jucător de hockey. Dar dacă Gretzky ar fi crescut în Canada în condiţii de sărăcie extremă, astfel încât îngrijitorii săi să nu îşi permită să îl înscrie în Junior Hockey League? Dar dacă un alt jucător de hockey ar fi fost deja numit „The Great One” şi Gretzky ar fi fost „Numărul doi”? Astfel de factori de mediu ar fi modificat rezultatul carierei sale. Genele sunt importante, dar ele nu determină ceea ce vom deveni, ele oferă doar un „posibil”.