Introducere in psihologieStarea disociativă cea mai dramatică şi neobişnuită este tulburarea de personalitate multiplă (MPD), care a fost redenumită tulburarea de identitate disociativă (TID) în ediţia a IV-a a manualului DSM. Detalii despre acest tip de tulburare, în cele ce urmează.

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.12: Psihologia anormalului) - (Partea a II-a: Axa 1 a DSM-IV) - Tulburarea de identitate disociativă


"Tulburarea de personalitate multiplă", numită tulburare de identitate disociativă în DSM-IV

TID apare atunci când există două sau mai multe instanţe executive sau euri care se schimbă pe rând la controlul aparatului mental al unei persoane. După cum s-a menţionat în discuţia despre personalitatea multiplă, în capitolul 11, TID poate fi descrisă ca fiind un "sindrom de stres post-traumatic cu origine în copilărie". În cazurile cele mai bine documentate, tulburarea a fost cauzată de traume emoţionale suferite de timpuriu în viaţă.


Ce este amnezia disociativă?

O altă tulburare disociativă descrisă în DSM-IV este amnezia disociativă: uitarea temporară a informaţiilor cu caracter personal. De obicei, aceasta pleacă de la o traumă. De exemplu, un tânăr a accidentat din greşeală o tânără fată. El a crezut pentru moment că a ucis-o, deşi s-a dovedit că aceasta fusese doar uşor rănită. El a plecat după ce a aflat că era OK, dar câteva ore mai târziu a fost găsit rătăcind fără ţintă. Nu-şi mai ştia numele. Atunci când rudele au venit la camera de urgenţă şi au vorbit cu el, memoria i-a revenit treptat.

Acesta este un caz tipic de amnezie disociativă în mai multe privinţe. Pierderea de memorie a fost declanşată de un incident stresant şi a fost reversibilă. Amnezia disociativă este interesantă pentru psihologii care studiază memoria, deoarece pare să arate o separare între sistemele memoriei pentru informaţii cu caracter personal (care sunt afectate de amnezia disociativă) şi cele ale memoriei pentru fapte şi proceduri (care nu sunt afectate). De exemplu, o persoană cu amnezie disociativă poate să nu-şi cunoască numele, dar ar putea să ştie cine a câştigat ultimele alegeri, cât fac 7+5 şi cum se leagă şireturile la o pereche de pantofi. Doar memoria autobiografică este afectată.