PsihologieDSM-IV, Manualul de diagnostic şi statistică al asociației americane de psihiatrie, distinge mai multe categorii diferite de schizofrenie. Categoriile nu se exclud reciproc. Uneori, o persoană manifestă simptome pentru două sau mai multe tipuri de schizofrenie.

 

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.12: Psihologia anormalului) - (Partea a II-a: Axa 1 a DSM-IV) - Tipuri de schizfrenie


Ce este schizofrenia nediferenţiată? Schizofrenia dezorganizată?

Schizofrenia nediferenţiată este o categorie mixtă din DSM-IV. Aceasta este utilizată pentru persoanele care au suferit o deteriorare psihotică (pierd contactul cu realitatea), dar nu prezintă alte simptome care să le permită clasificarea într-una din celelalte categorii.

Tipul dezorganizat (denumit anterior schizofrenie hebefrenică)  se manifestă prin comportamente verbale şi motorii dezorganizate, precum şi prin afect aplatizat sau inadecvat. (Cuvântul afect  înseamnă  emoţie în acest context.) O persoană cu afecte aplatizate pare lipsită de emoţii. O persoană cu afecte necorespunzătoare poate să plângă incontrolabil la ceva ce pare inofensiv sau să râdă isteric fără un motiv particular. Acest tip de schizofrenie este numit "dezorganizat", deoarece un simptom primar al afecţiunii este dificultatea de îndeplinire a activităţilor obişnuite cotidiene, cum ar fi duşul  sau îmbrăcatul. Dintre toate tipurile de schizofrenie, prognosticul (perspectivele de viitor) pentru tipul de dezorganizat este cel mai sărac.

Ce sunt asociaţiile zăngănitoare?

Discursul cu asocieri libere este, probabil, caracteristica cea mai izbitoare a schizofreniei dezorganizate. Acest discurs este uneori descris  ca o "salată cuvinte."  El se abate fără direcţie, dând curs oricărei asociaţii ce poate fi făcută. Acesta poate conţine asociaţii zăngănitoare, care sunt înşiruiri de cuvinte cu un sunet asemănător.

Bootzin şi Acocella (1984) citează exemplul unui pacient care a răspuns la salutul  medicului său (Dr. Richard Hagen din Florida State University), după cum urmează:

Well, when we was first bit on the slit on the rit and the man on the ran or the pan on the ban and the sand on the man and the pan on the ban and the can on the man on the fan on the pan. (p.341) (exprimare intraductibilă)

Toate acestea au fost rostite "foarte ritmic, cu început lent şi accelerând până la atingerea unui ritm atât de rapid, încât cuvintele nu mai puteau fi înţelese."

Ce este flexibilitatea ceroasă?

Schizofrenicii catatonici au o activitate motorie dezordonată. Ei pot fi extrem de activi, cu o activitate motorie necorespunzătoare şi lipsită de scop, sau pot fi complet imobili. Postura rigidă este cea mai cunoscută şi este ceea ce majoritatea oamenilor înţeleg ca fiind o stare catatonică. Aceasta mai este denumită şi  flexibilitate ceroasă, deoarece individul se comportă ca o figură de ceară, menţinându-se perfect nemişcat, dar rămânând flexibil. Unei persoane aflată în poziţie catatonică i se pot repoziţiona picioarele, iar ea va rămâne în aceeaşi poziţie - sau membrele sale se vor moleşi treptat, din cauza oboselii musculare şi a efectelor gravitaţiei - în timp ce persoana catatonică rămâne cu privirea fixată înainte, abia clipind, fără nicio reacţie.

Care sunt câteva exemple de animale care prezintă stări catatonice?

Stări asemănătoare celor catatonice apar şi la animale, de asemenea. Un şobolan injectat cu endorfine va intra într-o "profundă stare catatonică" (Bloom, Segal, si Guilleman, 1976). Cercetătorii notează "lipsa totală a mişcării spontane" şi faptul că acesta "va rămâne în poziţii anormale ale corpului... pe perioade nedeterminate de timp" (p.631).

Atât la oameni, cât şi la animale, stările catatonice par a fi declanşate de stres. Oamenii ajung uneori în posturi catatonice, după un eşec dezastruos în afaceri sau în dragoste. Newton şi Gantt (1968) a descris un câine care intra într-o stare catatonică. ori de câte ori era abordat de un om ciudat. În această stare, câinele manifesta de obicei flexibilitatea ceroasă a catatoniei. Membrele sale puteau fi plasate în poziţii ciudate în care se menţineau timp de aproximativ zece minute, înainte de "a se scufunda treptat în podea".