PsihologieDe ce sunt chestionarele care se dovedesc a fi scrisori pentru strângerea de fonduri ”inutile” din perspectivă ştiinţifică? Uneori, chestionarele sunt încercări uşor deghizate de a influenţa părerea oamenilor chestionaţi. Acestea sunt numite ”push polls”.

 

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.1: Psihologie şi ştiinţă) - (Partea a IV-a: Cercetarea bazată pe observaţie şi experimentală) - Sondajele de tip  ”push poll”


În cadrul unui astfel de sondaj, oamenilor li se pot pune întrebări care implică informaţii prejudicioase despre un candidat adversar. De exemplu, ”sunteţi de acordul cu faptul că X a votat pentru creşterea taxelor de 20 de ori în ultimii douăzeci de ani?” sau ”cât de important este pentru dumneavoastră faptul că Y a concediat o secretară pentru că şi-a luat două zile libere atunci când a născut?”. Obiectivul acestui sondaj nu este să adune date, ci să influenţeze alegătorii.

Asemănător cu sondajul de tipul ”push  poll” este şi chestionarul care se dovedeşte a fi o scrisoare pentru strângerea de fonduri. În mod normal, scrisoarea are pe plic un mesaj de genul ”Aţi fost ales să participaţi la un important sondaj naţional”. Deschideţi scrisoarea şi veţi găsi un chestionar. Întrebările prezintă un punct de vedere bine definit, iar, la sfârşit, sunteţi invitaţi să trimiteţi bani şi/sau să vă alăturaţi organizaţiei. Astfel de sondaje sunt inutile în ceea ce priveşte furnizarea de date ştiinţifice din cel puţin două motive. Primul este acela că eşantionul nu este ales aleatoriu din rândul unei populaţii mai mari. Al doilea este că răspunsurile sunt cel mai probabil influenţate de intenţia evidentă a organizaţiei ce realizează sondajul. Astfel de ”sondaje” fără sens sunt realizate pentru a strânge bani şi a creşte numărul de membri ai organizaţiei, iar acest lucru este făcut în SUA de către grupuri ce variază de la Organizaţia Naţională a Armelor de Foc şi până la Fundaţia Carl Sagan.

Sondajele devin un lucru foarte obişnuit în timpul campaniilor politice din SUA. În timpul ultimei campanii, am primit probabil peste 20 de apeluri telefonice în cele două luni dinaintea alegerilor, fiecare pretextând că vrea să afle ce cred despre problemele politice. În fiecare din cazuri, întrebările scoteau la iveală în cele din urmă o preferinţă clară pentru unul din candidaţi, fiind întrebat dacă ştiam despre faptele eroice ale unuia şi despre faptele rele ale altuia. Curând, n-am mai acceptat să particip la sondaje telefonice.

Ce se întâmplă atunci când oamenii devin dezgustaţi sau se prind de înşelăciunile intenţionate şi refuză pur şi simplu să mai participe la orice sondaje telefonice? Aparent, acest lucru va crea o influenţă proprie, eliminând anumite tipuri de oameni (pe cei sceptici? pe cei suspicioşi? pe cei bine informaţi?) din grupul de indivizi accesibili pentru realizatorii de sondaje cinstiţi şi obiectivi. Cu toate acestea, sondajele telefonice pot fi deja pierdute iremediabil din cauza existenţei celularelor şi a numerele nelistate. Un realizator de sondaje nu mai poate presupune că apelarea unui set de numere aleatorii dintr-o carte de telefoane va crea un eşantion aleatoriu din rândul cetăţenilor. Poate că marea eră a sondajelor telefonice a trecut, nelăsând în urmă decât sondaje telefonice neştiinţifice şi sondaje de tipul ”push poll” la fel de lipsite de sens.