AgresivitateSexul în sine poate fi foarte agresiv. La multe specii diferite de mamifere actul sexual arată ca o luptă, uneori însoţită de bătaie, zgomote puternice şi (la pisici) muşcături, zgârieturi, apoi un act final de îmbrâncit, care arată în mod clar ostil.

 

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.16: Sex, prietenie şi iubire) - (Partea a III-a: Tipuri de relaţii) - Sexul şi agresivitatea, cât de relaţionate?

Cu toate acestea, chiar şi după astfel de manifestări, unele felinele cum ar fi leii, rămân aproape pentru împerecheri multiple, aşadar e limpede că actul de reproducere nu este neplăcut pentru ei.

Poate că unul dintre motivele pentru care sexul şi agresivitatea alternează atât de uşor este că acestea sunt legate prin evoluţie şi biologie. În capitolul 8 am discutat despre cum câştigarea unei lupte creşte nivelul de hormon sexual, testosteron, la speciile de primate. Prin urmare, masculul câştigător al luptei are beneficii în succesul reproductiv: el are acces la mai multe femele şi are un nivel mai ridicat al hormonului masculin, care favorizează şi un grad mai mare de activitate sexuală şi de agresivitate.

Cu toate acestea, nu toate primatele sunt agresive. La cel puţin o specie, agresiunea este pe locul al doilea după sex. „Cimpanzeul pigmeu” sau bonobo este cea mai apropiată rudă a omului dintre primate. În rândul maimuţelor bonobo sexul este frecvent, bisexual şi promiscuu. Aproape orice este interesant (cum ar fi anticiparea mâncării) face maimuţele bonobo să iniţieze acte sexuale între ele. Acest lucru deosebeşte specia bonobo de alte tipuri de cimpanzei, care se luptă mai mult şi au parte de mai puţin de sex.

Maimuţele bonobo par adesea că deviază impulsurile agresive spre comportamentul sexual şi de multe ori iniţiază o întâlnire sexuală pentru a se împăca una cu cealaltă după o expunere agresivă. O femelă bonobo poate merge la masculul dominant care strânge hrana, se arată dornică de sex, participă la actul sexual în jur de 15 secunde, ia ceva de mâncare şi pleacă mai departe Contactul genital între femele este la fel de comun. Arată ca o îmbrăţişare şi de obicei durează doar câteva secunde. Printre maimuţele bonobo, sexul este folosit în mod pacificator, ca o formă de reasigurare şi un semn de prietenie.

Printre oameni, agresiunea este uneori deviată spre comportamentul sexual. Acesta este un model binecunoscut în anumite relaţii disfuncţionale (anormale sau care merg prost). Conflictul sau discuţiile sunt parte a unei rutine care se termină în „săruturi şi reconciliere.” Acesta pare să fie cazul şi în următoarea relaţie.

În studiul nostru despre iubire, am realizat că masochismul şi sadismul erau implicate cu siguranţă în relaţia dintre doi prieteni de-ai mei. Jerry şi Kim erau împreună de aproximativ doi ani. Este evident că se iubeau cu adevărat, dar se certau încontinuu şi păreau a fi în mod constant afectaţi de unele probleme. Pe lângă aceste probleme diverse, am observat şi o caracteristică  frecvent întâlnită.

Ei încep întotdeauna să se certe la început. Jerry se enervează foarte repede şi Kim o ştie, dar îl pălmuieşte de mai multe ori ca să îşi revină, doar pe braţ de obicei. El îi spune să înceteze, în timp ce devine şi mai nervos, dar ea continuă să-l agaseze. În cele din urmă, o loveşte. Adesea, o loveşte tare. Îşi dă seama imediat că a lovit-o mai tare decât ar fi intenţionat şi îi pare cu adevărat rău. Ea începe să plângă şi el o copleşeşte cu afecţiune. Îi spune cât de rău îi pare şi cât de mult o iubeşte, în cele din urmă lucrurile revenind  la normal.

Este evident că Kim este afectată. Ea consideră că durerea e bine meritată, obţinând afecţiunea pe care altfel nu ar primi-o. Foloseşte această tehnică de cele mai multe ori atunci când Jerry este băut, deoarece îi este destul de uşor să-l enerveze. De asemenea, ştie că Jerry este foarte gelos şi se foloseşte de asta ca să-l enerveze suficient cât să o lovească. Am văzut-o cum îşi arată vânătăile oamenilor, spunându-le că Jerry a lovit-o. Desigur, că nu spune toată povestea.

Este Kim cea care provoacă această situaţie? Sau este cercetătorul nedrept? Răspunsul depinde de presupunerile fiecăruia.