MemoriaAmnezia retrogradă reprezintă pierderea amintirilor formate înaintea unei traume, cum ar fi vătămarea creierului. O persoană găsită hoinărind pe străzi, care nu are nicio idee referitor la cine este, suferă de amnezie retrogradă.

 

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.6: Memoria) - (Partea a III-a: Perspectivele biologice asupra memoriei) - Amnezia retrogradă şi anterogradă




În contrast, amnezia anterogradă previne formarea noilor amintiri după o traumă. Gândeşte-te la vătămare ca la un punct în timp. Pierderea amintirilor înainte de acest punct este amnezia retrogradă. Retro- înseamnă înapoi. Pierderea amintirilor în timpul petrecut după vătămare se cheamă amnezie anterogradă. Antero- înseamnă înainte. H.M suferea în principal de amnezie anterogradă, însă avea şi puţină amnezie retrogradă. Cei doi ani dinaintea operaţiei îi apăreau în ceaţă. Clive Waring avea ambele forme de amnezie, deoarece nu îşi putea aminti evenimentele de dinainte sau după encefalită.

Amnezia retrogradă după o traumă precum un accident de maşină este adesea o formă de eşec al extragerii amintirilor. Ştim acest lucru, pentru că amintirile pierdute în amnezia retrogradă (de exemplu amintirile de dinaintea accidentului) adesea se reîntorc. În contrast, amintirile pierdute în amnezia anterogradă nu se întorc niciodată, probabil pentru că nu s-au format aşa cum trebuie în primul rând.

Următorul eseu provenit de la un student ilustrează formele de amnezie retrogradă şi anterogradă declanşate de o lovitură puternică pe terenul de fotbal.

„Ultimul meu an la liceu a fost văzut de Portal High drept anul potrivit pentru un sezon de fotbal grozav. Aveam un program dificil, incluzând apărarea împotriva campionilor naţionali din divizia A:  Johnson County High. Herschel Walker, care tocmai absolvise, i-a ajutat în campionat. Dar acesta era un sezon nou şi aveam aşteptări mari de la echipa noastră.

În noaptea întâlnirii cu Johnson County echipa noastră era pregătită din punct de vedere emoţional. Am învins o echipă în primul nostru meci şi acest lucru ne-a umplut de entuziasm. Când ne-am întors la Johnson County pentru începerea meciului, am ratat o mare oportunitate de a-l doborî pe unul dintre jucători. Dar am înscris şi noi apoi.

În următorul demaraj jucătorii din echipa adversă au fugit din nou în partea mea. M-am decis să lovesc de data aceasta. Demarajul a părut un replay al primului, numai că de data aceasta am lovit jucătorul în timp ce alerga în mare viteză. Era fratele mai mic al lui Herschel, Lorenzo, care cântărea 84 kilograme. La viteză maximă, impactul a fost teribil. Am stat culcat pe teren timp de câteva secunde şi apoi m-am ridicat cu ajutorul colegilor.

În acel moment, nu mi-am dat seama ce se petrecea. Când echipa noastră a intrat în mulţime, i-am întrebat cum am reuşit să dăm gol. M-au întrebat dacă mă simt bine şi (mi-au povestit ulterior) jucătorul din ofensivă a ţinut două degete ridicate şi m-a întrebat câte degete văd. Nu îmi amintesc nimic din toate acestea. De-abia după încheierea reprizei am început să-mi amintesc cum am înscris. După asta nu îmi aminteam nimic. În timp ce priveam a doua repriză, am încercat să rememorez părţi din prima, însă totul era pierdut. Până astăzi, majoritatea evenimentelor din prima repriză după lovitura mea au rămas pierdute din memorie. [Arhivele autorului]
Amnezia retrogradă – privitoare la felul în care a înscris echipa – a fost temporară. Memoria mi-a revenit. Amnezia anterogradă (reamintirea a ceea ce s-a întâmplat în restul reprizei după lovitură) nu a mai revenit. Este un fenomen tipic care are loc în legătură cu amnezia retrogradă şi cea anterogradă”.