MemoriaAnumite forme de memorie (de exemplu, spălatul pe dinţi) nu necesită controlul conştient, ne fiind necesar să ne gândim acest tip de activităţi. Memoria implicită poate fi utilizată şi atunci când o persoană suferă de o afecţiune severă a creierului.

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.6: Memoria) - (Partea a II-a: Diverse tipuri de memorie) - Memoria implicită şi memoria explicită


 

Într-o astfel de situaţie se află cei suferă de sindromul Alzheimer. Oamenii aflaţi sub influenţa alcoolului sau cei care suferă de vreun sindrom organic al creierului se descurcă foarte rău la exerciţiile de memorie care necesită controlul conştient: exerciţii care implică memoria explicită. Un astfel de exemplu ar fi recitarea a tot ceea ce îţi aminteşti din ultima pagină citită. În contrast, exerciţiile de memorie implicită reprezintă răspunsuri automate, declanşate de o situaţie, cum este cazul aplauzelor după o reprezentaţie.

În următoarele coloane, exerciţiile din partea stângă reprezintă exemple de memorie implicită care nu necesită controlul executiv. Oamenii care suferă de vătămări cerebrale sau intoxicaţii pot să le realizeze. Exerciţiile din dreapta sunt exemple de memorie explicită care nu necesită controlul conştient. Ele nu sunt îndeplinite de oamenii care suferă de afecţiuni cerebrale sau se află sub influenţa alcoolului.

Exerciţii care solicită memoria implicită

Exerciţii care solicită memoria explicită

Copierea

Rememorarea ultimului an

Citirea inversă a unui text

Învăţarea bazată pe asocieri-pereche

Completarea unor cuvinte în cadrul unui test

Identificarea conducătorului statului

Fredonarea unui fragment de cântec cunoscut

Scrierea unui eseu



Elementele din coloana stângă sunt toate forme indirecte ale memoriei. Ele nu implică o strategie conştientă pentru extragerea informaţiilor. Dacă ai învățat odată să citeşti un text printat invers, atunci există şanse să îţi aminteşti mai târziu cum să realizezi acest lucru, chiar dacă suferi de o tulburare cerebrală. Acelaşi lucru este valabil pentru celelalte sarcini din stânga.

Puterea şi importanţa memoriei implicite ne ajută să explicăm de ce oamenii mai în vârstă se simt mult mai confortabil şi mai capabili atunci când rămân într-un mediu familiar. Ani buni de locuire în aceleaşi camere stimulează memoria implicită prin lucruri precum a şti unde găseşte mătura şi alte abilităţi utile. Atunci când o persoană vârstnică este plasată într-un azil sau un alt mediu necunoscut, ea poate să pară inaptă, deoarece niciuna dintre activităţile vechi de rutină nu mai funcţionează în noul mediu.

Hashtroudi, Parker, DeLisi, Wyatt şi Mutter (1984) au studiat efectele alcoolului asupra memoriei implicite şi a celei explicite. 96 voluntari bărbaţi între 21 şi 35 de ani au fost recrutaţi pentru experimentul care a durat o întreagă zi (au fost ţinuţi în laborator până când nivelul de alcool din sânge a devenit 0). Cercetătorii au descoperit că intoxicarea cu alcool are efecte similare vătămării creierului. Alcoolul dăunează memoriei explicite, dar nu şi celei implicite.

Subiecţii au fost împărţiţi în câte 6 grupuri de câte 16. Trei dintre grupuri au primit băuturi alcoolice; alte trei au primit băuturi cu efect placebo. Fiecăruia i s-au oferit 4 băuturi în 40 de minute, iar apoi testele de memorie au început. Subiecţii au văzut o listă de cuvinte timp de 2 secunde fiecare. Au realizat un exerciţiu aritmetic în 5 minute, iar apoi au fost testaţi pentru unul dintre cele trei teste de memorie: (1) reamintirea cuvintelor, (2) recunoaşterea cuvintelor, (3) identificarea cuvintelor într-o formă degradată.



Figura arată câteva cuvinte degradate, folosite în cadrul experimentului. Fiecare subiect a trebuit să indice cât de repede posibil cuvântul văzut anterior timp de două secunde. Mai întâi au vizualizat cuvântul în cea mai degradată formă (de sus) şi apoi din ce în ce mai clar (aşa cum se observă de sus în jos).

Subiecţii aflaţi sub influenţa alcoolului s-au descurcat la fel de bine ca subiecţii treji în ceea ce priveşte ultimele două exerciţii: recunoaşterea cuvintelor degradate şi recunoaşterea altor cuvinte în cadrul unui test cu răspuns Da/Nu (De fapt, subiecţii care băuseră alcool au identificat mai puţine cuvinte în listă, dar au făcut mai puţine greşeli de falsă identificare, aşa că rezultatele s-au egalat). Ambele forme de recunoaştere sunt exemple de memorie implicită, pentru că persoana nu trebuie să realizeze o activitate mentală elaborată sau deliberată pentru a recunoaşte un cuvânt. Zăreşti cuvântul, îl recunoşti mai târziu, într-un mod oarecum automat şi fără efort.

Totuşi, o diferenţă semnificativă a apărut în cadrul testului de reamintire. Subiecţii sub influenţa alcoolului şi-au amintit pe jumătate din cuvinte faţă de ceilalţi. Acesta a fost un exerciţiu care implică memoria explicită. Subiecţii ştiau că vor fi solicitaţi să-şi amintească mai târziu cuvintele, aşa că probabil că au încercat să le memoreze în timpul prezentării lor iniţiale. Subiecţii treji s-au descurcat mai bine la acest proces controlat în mod conştient.

Memoria implicită lucrează tot timpul fără să ne dăm seama. Pe măsură ce explorezi mediul înconjurător, absorbi informaţiile referitoare la el în mod continuu, fără a te strădui. Dacă cineva te întreabă unde se află un obiect oarecare pierdut, ai putea să răspunzi „Oh, l-am văzut ultima oară în cutare loc”. Nu ai realizat niciun efort conştient să îi memorezi locul atunci când l-ai văzut şi nici nu a trebuit să te chinui să extragi informaţia atunci când ai fost întrebat.

Memoria implicită operează aproape întotdeauna fără intervenţie conştientă. Nu este necesară nicio formă sofisticată de control executiv. De aceea preşcolarii se descurcă uneori la fel de bine ca adulţii în realizarea sarcinilor care necesită doar memoria implicită. Întreabă un copil de 3 ani unde se află jucăria lui preferată şi el, asemenea ţie, este capabil să îşi amintească locul unde a văzut-o ultima oară. Spune-i să reţină o serie de numere şi vei descoperi că nu se va descurca deloc, pentru că un copil nu ştie cum să repete o astfel de serie pentru a o reţine în memorie. Este ceva învăţat care necesită control executiv.

Memoria implicită este foarte persuasivă sau răspândită în procesarea cognitivă umană. Robert G. Crowder de la Universitatea Yale a subliniat următorul aspect: „Cei mai mulţi cercetători sunt de acord acum că memoria implicită are o influenţă mai mare decât memoria explicită, conştientă” (Bower, 1990).