Introducere in psihologieÎntr-un articol intitulat „Atributele memoriei” (1969), marele cercetător Benton Underwood a strâns dovezi conform cărora false erori de recunoaştere au loc atunci când cuvintele au atribute similare. Chiar şi contrariile pot fi interpretate greşit.

 

 



 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.6: Memoria) - (Partea I: De la Ebbinghaus la codificare) - Erorile de recunoaştere

 

Dacă zăreşti cuvântul SUS pe un test, ai putea să recunoşti incorect cuvântul JOS pe testul de recunoaştere din următoarea zi. Ambele sunt direcţii şi ambele implică dimensiunea verticală, aşa că au multe trăsături în comun, chiar dacă sunt antonime.

Underwood a testat alte relaţii care pot provoca falsa recunoaştere şi a obţinut rezultatele evidenţiate în tabelul următor. Acesta arată, de exemplu, că oamenii care au văzut cuvântul „dedesubt” pe o listă au recunoscut apoi cuvântul „deasupra” în aproximativ 32% din cazuri. Trăsăturile conceptuale (legate de înţeles) au demonstrat că pot produce cu mai multă uşurinţă erori de recunoaştere decât trăsăturile perceptive (legate de înfăţişare).

 

Relaţie Lista de cuvinte Cuvântul din test Rata de falsă recunoaştere
Opoziţie Dedesubt Deasupra .32
Asociere Pâine, unt Firimituri .28
Categorie/exemple Arţar, ulm, stejar Copac .25
Impresii senzoriale Gogoaşă, glob Rotund .08 (nesemnificativ)


Underwood şi-a rezumat concluziile astfel:

„O amintire este... o colecţie de atribute care servesc la diferenţierea unei amintiri faţă de alta şi la acţionarea ca mecanism de extragere pentru o amintire ţintă... Codificarea reprezintă procesul prin care sunt stabilite atributele unei amintiri.”

Când Underwood a scris acest lucru în 1969,  el a fost considerat semnificativ de către alţi cercetători ai memoriei. Underwood era un „învechit” care a acceptat dintotdeauna ideea conform căreia memoria poate fi analizată din punctul de vedere al stimulilor senzoriali conectaţi unor răspunsuri motorii, presupunere care datează de la Ebbinghaus, când reflexele (circuitele stimul-răspuns din corp) erau binecunoscute, dar procesarea informaţiilor era un concept necunoscut. Acum Underwood se alătura „revoluţiei codificării”. Vechile teorii S-R (stimul-răspuns) moştenite din era anterioară erau înlocuite. Această nouă perspectivă se axa pe felurile în care subiecţii interpretau, reprezentau şi manipulau informaţiile.

Cercetătorii memoriei s-au numărat printre primii psihologi care au aplicat concepte precum procesarea informaţiilor din domeniul calculatoarelor în universul minţii umane. La scurt timp, revoluţia codificării din cercetarea memoriei a fost urmată de revoluţia cognitivă în toată psihologia experimentală. Alte forme de activitate mentală, nu doar memoria, au fost interpretate ca forme de procesare a informaţiilor care au loc în creier.