CafeaCel mai folosit drog din categoria stimulentelor este cafeina. Adulţii din Statele Unite ale Americii consumă, în medie, peste 4,5 kilograme de cafea pe an. În realitate este foarte mult, dacă luăm în considerare că mulţi oameni nu beau deloc cafea.

 

 

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.3: Stările conştiinţei) - (Partea a V-a: Drogurile psihoactive) - Cafeina

Cafeaua poate fi periculoasă pentru o persoană care suferă de epilepsie sau are o boală de inimă, însă cercetătorii nu au descoperit niciun pericol pentru oamenii perfect sănătoşi.

Consumul excesiv de cafea (mai mult de 4, 5 căni pe zi, mai puţin în cazul persoanelor care nu sunt obişnuite) poate conduce la bătăi iregulate ale inimii, la insomnie şi nervozitate – aceleaşi efecte produse de alte stimulente şi de adrenalină.

În mod bizar, grepfrutul potenţează cafeina. Sucul de grepfrut inhibă o enzimă care în mod normal elimină cafeina din sânge; aşadar combinarea sucului de grepfrut cu cafeaua poate băga spaimă chiar şi într-un băutor de cafea experimentat. Abstinenţa de la cafea poate produce dureri de cap, aşa că un băutor care doreşte să se lase de cafea trebuie să renunţe treptat.

Reacţiile indivizilor la cafeină variază. De exemplu, oamenii predispuşi la tulburări de anxietate au o reacţie exagerată la cafeină. Charney, Heninger şi Jatlow (1985) au descoperit că persoanele cu predispoziţie la atacuri de panică şi fobii au reacţionat la cafeină cu „anxietate, nervozitate, frică, greaţă, palpitaţii, agitaţie şi tremur” când au fost comparaţi cu subiecţii sănătoşi. În fiecare an, pastilele ce conţin cafeină îi trimit la urgenţe pe mulţi studenţi cu atacuri de panică. Pastilele conţin o formă concentrată a drogului care poate avea un efect puternic la oamenii care nu sunt obişnuiţi cu el.

La cei mai mulţi oameni, cafeina produce o stare de trezire şi de alertă. Aceasta poate avea legătură cu reglarea de bază a ciclului trezire/somn din sistemul nervos. Aşa cum am menţionat anterior în acest capitol, adenozina se acumulează pe măsură ce o persoană este trează. Adenozina inhibă neuronii din trunchiul cerebral care produc trezirea, aşa că poate că este responsabilă de a ne face neatenţi şi somnoroşi atunci când avem nevoie de somn. Cafeina are o formă moleculară asemănătoare cu cea a adenozinei şi ocupă locul receptorilor la neuronii unde adenozina ar avea în mod normal efect, aşadar cafeina suprimă efectul adenozinei şi restabileşte starea de alertă.

Ca alte droguri psihoactive, cafeina produce fenomenul de sensibilizare şi toleranţă (Meliska, Landrum, 1990). Sensibilizarea apare atunci când cafeina este luată ocazional. Atunci o persoana devine mai reactivă la ea. Toleranţa are loc atunci când cafeina este administrată în cantităţi mari, dese. Atunci efectul îi este diminuat. Aşa cum se întâmplă în cazul celorlalte droguri, cafeina are cel mai puternic efect atunci când este consumată ocazional sau moderat. La un consumator exagerat produce are un efect mai mic. Aşa se explică de ce o persoană care bea rar cafea poate să aibă insomnie după ce a băut o ceaşcă de cafea la ore târzii, iar o persoană care consumă frecvent poate să bea cafea înainte de culcare şi să nu resimtă efectele.

Scris de: Russell A. Dewey
Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.