Dacă ai cu adevărat un eşantion aleatoriu, acurateţea eşantionului (cu care reprezintă populaţia mai mare) poate fi calculată şi exprimată ca eroare de eşantionare, care este eroarea la care ne-am putea aştepta, ţinând cont de mărimea eşantionului.

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.1: Psihologie şi ştiinţă) - (Partea a IV-a: Cercetarea bazată pe observaţie şi experimentală) - Eroarea de eşantionare

Probabil că ai văzut cum este prezentată eroarea de eşantionare în rezultatele sondajelor. De exemplu, un sondaj ar putea să arate că 43% din populaţie “plus sau minus 3%” îl susţine pe candidatul A. “Plus sau minus 3%” reprezintă eroarea de eşantionare, deseori numită marjă de eroare. Rezultatul “43% ± 3%” înseamnă, de obicei, “Există o probabilitate de 90% ca cifra reală pentru întreaga populaţie să se afle între 40% şi 46%.” Conceptul de eroare de eşantionare se bazează pe un eşantion aleatoriu ideal. Într-un eşantion cu adevărat aleatoriu, toate persoanele din populaţia ţintă au şanse egale de a fi incluse în eşantion. Atât timp cât această condiţie este îndeplinită, savanţii pot calcula marja de eroare sau acurateţea preconizată a eşantionului.