Tulburarea comportamentală a somnului REM apare atunci când o persoană retrăieşte fizic un vis, în timp ce doarme cu ochii închişi. Dr. Carlos Schenck de la Centrul Regional ale Tulburărilor Somnului din Minnesota a studiat mulţi oameni cu această tulburare.

 

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.3: Stările conştiinţei) - (Partea a II-a: Somnul) - Tulburarea comportamentală a somnului REM


Cei mai mulţi dintre ei erau bărbaţi, de vârstă mijlocie sau mai în vârstă. Primul pacient al lui Schenck a fost Donald Dorff, băcan din Minneapolis care s-a rănit la frunte în timp ce „visa că era un star de fotbal, echipat cu genunchiere şi uniformă, atacând un adversar”. După ce a investigat acest caz şi altele similare, Schenck a descoperit că 85% din oameni cu tulburarea REM s-au rănit. Unii chiar au sărit pe fereastră în timp ce visau că locuinţele lor erau în flăcări sau că cineva încerca să-i ucidă. Alţii au căzut de pe scările pe care s-au urcat în timp ce dormeau, au intrat în lacuri, au condus maşini cu viteză mare, sau pur şi simplu au căzut în timp ce mergeau prin casele lor întunecate. Peste jumătate dintre ei şi-au rănit la un moment dat partenerii, câteodată chiar serios. (Blakeslee, 1988)

Schenck a descoperit că cei mai violenţi dintre ei au beneficiat de doze mici de medicamente anticonvulsive. El pune violenţa în somn pe seama „disfuncţiilor în zonele creierului responsabile de inhibarea mişcării în timpul somnului”.

De când l-a examinat pe dl Dorff, dr. Schenck a studiat alţi 50 de oameni violenţi în timpul somnului care sufereau de ceea ce a devenit cunoscut ca tulburarea comportamentală de somn REM. Paralizia normală din timpul somnului REM se pierde cumva, iar persoana sare literalmente din pat şi îşi recreează visul.

Spre deosebire de somnambuli, care sunt semi-conştienţi şi par a fi ghidaţi de un scop exterior, precum deschiderea unei uşi sau mersul la frigider, conform dr. Schenck, aceşti oameni sunt motivaţi de acţiunile interne, inconştiente care au loc în visele lor. (p. 21)

Descrierea lui Schenck este foarte asemănătoare cazului cu pisicile lui Jouvet. Aşa cum îţi aminteşti, atunci când Jouvet a îndepărtat zona din apropierea lui locus coeruleus, pisica dormea până la prima perioadă REM, apoi sărea, cu ochii încă închişi şi fugea în jurul cuştii făcând semne de atac. Jouvet a speculat că pisicile îşi reconstituiau visele, dar nimeni nu poate întreba o pisică despre visele ei.

Descoperirile lui Schenck au făcut speculaţia lui Jouvet despre pisicile care visau mai uşor de apărat. Oamenii care suferă de tulburarea comportamentală de somn REM relatează că, într-adevăr, ei recreează visele. Acest lucru diferenţiază tulburarea de somnambulism, care nu e însoţită în mod tipic de un vis care să corespundă activităţii somnambulului. Aşa că poate Jouvet ne-a oferit într-adevăr o portiţă de intrare în visele REM ale pisicilor. Deloc surprinzător, se pare că pisicile visează despre vânătoare.