Cercetările au demonstrat că toată lumea visează, de obicei de patru sau cinci ori pe noapte. Cei care afirmă că „nu visează niciodată” au, în realitate, la fel de multe vise ca ceilalţi. Ei pur şi simplu se trezesc mai lent şi pierd legătura cu activitatea mentală din timpul somnului.

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.3: Stările conştiinţei) - (Partea a II-a: Somnul) - Amintirea viselor


Dacă ar fi forţaţi să se trezească brusc, ei ar putea fi capabili să-şi amintească visele. Dement (1960) relatează cum au fost aduşi nişte oameni care susţineau că nu visează într-un laborator de cercetare a somnului şi au fost treziţi în timpul etapei REM. Au fost uimiţi de gândurile, sentimentele şi imaginile pline de viaţă ale viselor experimentate întâia oară. Studenţii care rareori îşi amintesc visele reproduc acest experiment prin setarea alarmei pentru a-i trezi atunci când dorm profund. Dacă studentul este pregătit din punct de vedere mental pentru a pătrunde ceea ce se află în conştiinţa sa atunci când sună alarma, atunci el sau ea îşi va aminti visul.

De ce unii oameni îşi amintesc permanent visele, iar alţii nu? Potrivit cercetătoarei Roseanne Armitage de la Universitatea Carleton din Ottawa, înregistrările EEG din laborator disting uşor oamenii care îşi amintesc visele mai des de cei care rareori ţin minte. Cei din urmă au resimţit o schimbare mare în activitatea electrică dintre emisferele cerebrale atunci când au fost treziţi din somnul REM.

„E ca şi cum cele două emisfere au fost dezechilibrate”, a notat Dr. Armitage. „Pentru ei somnul şi trezirea erau la fel de diferite precum noaptea de zi”.

„Cei care îşi aminteau adeseori visele”, a spus ea, „au resimţit o întrerupere electrică minimă între emisfere în momentul trezirii. Pentru ei, continuitatea proceselor mentale în tranziţia de la somn la trezire era mai puternică”.(Blakeslee, 1988).