Somnul este numit câteodată treimea uitată a existenţei. El reprezintă o stare alterată de conştiinţă pe care o experimentăm, iar de cele mai multe ori o uităm, aproape în fiecare noapte. În prima jumătate a secolului XX se pare că somnul a fost uitat şi de psihologi.

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.3: Stările conştiinţei) - (Partea a II-a: Somnul) - Somnul

O carte tipică de psihologie din 1920 până în 1940 acorda numai câteva paragrafe acestui subiect. Cu toate aceastea, informaţiile despre somn şi vise au fost rapid acumulate prin anii 1950 şi 1960, eră cunoscută sub numele de Epoca de Aur a Cercetării Somnului.

Descoperirea somnului REM

Epoca de Aur a Cercetării Somnului a început în 1952 odată cu observaţiile mişcării corpului şi a ochilor la copii şi adulţi în timpul somnului. Cercetarea a fost realizată de absolventul Eugene Aserinsky în cadrul unui prim laborator dedicat somnului, la Universitatea din Chicago. Aserinsky a înregistrat pe film mişcările celor care dormeau. Aşa cum a scris în dizertaţia lui din 1953:

„Un nou tip de mişcare a ochilor a fost observat pe parcursul somnului adulţilor şi al copiilor, dar nu şi la nou-născuţi. Imaginile video confirmă prezenţa acestor mişcări ale ochilor care erau sincronizate binocular, rapide şi sacadate. A fost sugerat să primească denumirea de mişcări ale ochilor „rapide”, în contrast cu mişcările lente raportate anterior.” (Aserinsky, 1982, p.1274)

Aceste mişcări oculare (Rapid eye movements- REMs) sunt extrem de rapide – până la 8 mişcări înainte şi înapoi pe secundă – aşa că arată precum nişte vibraţii sau ca un tremur al ochilor, nu ca nişte mişcări normale. Au loc în izbucnirile numite câteodată furtuni REM.

Aserinsky a realizat curând că ele se petrec în cadrul unei faze distincte a somnului, cunoscută încă din 1930. În timpul acesteia, undele cerebrale ale unei persoane (electroencefalograma sau înregistrările EEG) arată un tipar activ de alertă. Modelul este identic undelor unei persoane care este trează şi gândeşte. Aserinsky s-a întrebat dacă acest aspect ar putea indica faptul că o persoană visează. E destul de cert că da: oamenii treziţi în timpul fazei REM au relatat că visau în 70-80% din cazuri.

Somnul REM se referă la mai mult decât mişcările ochilor. Este o fază distinctă a somnului identificată prin mai multe criterii. Ochii nu se mişcă în mod constant; câteodată trec 5 minute între izbucnirile perioadelor REM în timp ce persoana rămâne în faza de somn REM din alte cauze. În timpul somnului REM au loc intensificarea undelor EEG, relaxarea musculară mai jos de gât, fluctuarea bătăilor inimii şi schimbări rapide în respiraţie. Bărbaţii au erecţie şi femeile au sângerări accentuate în timpul somnului REM. Acest lucru nu are de obicei de-a face cu conţinutul sexual al viselor, ci ţine de caracterul general al somnului REM.

În timpul celuilalt tip de somn, numit somnul non-REM, electroencefalograma arată unde extinse, regulate. Ritmul respiraţiei şi al bătăilor inimii este mai lent şi mai regulat decât în cazul somnului REM. Totodată, se petrec mişcări ale ochilor încete, libere.