Conştiinţa reprezintă fără îndoială una dintre cele mai bune părţi în a fi om. Nu existăm doar ca organisme vii: ci ştim că existăm, ne gândim la asta şi ne bucurăm de viaţă. Dar care este scopul sau funcţia conştiinţei şi a proceselor fizice corelate cu ea?
Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.3: Stările conştiinţei) - (Partea I: Conştiinţa) - Când este conştiinţa utilă?
Pe măsură ce psihologii au început să-şi îndrepte din nou atenţia asupra acestei probleme, pe la începutul anilor 1980, psihologul experimental George Mandler a sugerat un set de răspunsuri. În Adresarea Prezidenţială către Divizia 1 (Psihologia Generală) a Asociaţiei Americane Psihologice din 1983 Mandler a propus 3 funcţii ale minţii umane care au ca rezultat gândirea conştientă:
1. Actul învăţării. Oamenii de obicei se concentrează atunci când încearcă să înveţe ceva. O deprindere nu devine automată decât atunci când este exersată bine.
2. Realizarea raţionamentelor. Oamenii se gândesc în mod conştient la alternative şi alegeri.
3. Rezolvarea problemelor. Oamenii folosesc procese mentale conştiente atunci când se confruntă cu o situaţie neaşteptată care nu poate fi manevrată prin automatisme.
Mandler a dat drept exemplu condusul unui automobil. O persoană care încearcă să conducă pentru prima oară trebuie să se concentreze la execuţia mai multor manevre şi să fie atentă la fiecare acţiune. Aceasta constituie faza de învăţare. Mai târziu, după dobândirea experienţei, condusul devine familiar şi nu mai necesită atenţie totală. Un şofer experimentat e capabil de a conduce „pe pilot automat”, lăsându-şi gândurile să zboare. Acest mod de a şofa este un exemplu adecvat pentru modul de funcţionare al automatismelor.
Conştiinţa se întoarce la actul condusului în momentul în care şoferul trebuie să ia o decizie, cum ar fi direcţia pe care să o ia la o intersecţie, ceea ce Mandler a numit a face un raţionament. Cea de-a treia categorie la care s-a referit este rezolvarea problemelor. Chiar dacă cineva conduce pe pilot automat, atenţia va fi trezită în cazul apariţiei unui eveniment neobişnuit. De exemplu, dacă un animal apare pe marginea drumului, cineva îi va da atenţie. Conştientizarea deplină revine atunci când trebuie rezolvată o problemă importantă.
Faptul că cineva poate ieşi din starea automată de a conduce atunci când ceva ciudat are loc – cum ar fi apariţia unui animal pe marginea drumului – demonstrează că procesele inconştiente monitorizează situaţia. Ceva situat în creier observă evenimentele neobişnuite care ar putea solicita controlul conştient. Nu numai că suntem capabili de a conduce cu mintea distrată; suntem capabili de a recunoaşte o situaţie neobişnuită. Acest lucru presupune o mare complexitate dedesubtul minţii conştiente. De fapt, cu cât psihologii studiază procesele conştiente sau atenţia, cu atât le creşte respectul pentru procesele inconştiente.
Traducerea este realizată de Livia Ştefan, cu acordul autorului şi este protejată de legea drepturilor de autor.