Introducere în psihologieUnii elevi îşi fac o părere greşită în legătură cu definiţiile operaţionale. Ei cred că toate sunt ”bune” sau aprobate științific. Nu este cazul! O definiţie operaţională este doar o decizie legată de operaţiile ce trebuie efectuate pentru a măsura ceva.

 

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.1: Psihologie şi ştiinţă) - (Partea a III-a: Gândirea critică) - Definiţiile operaţionale, nu mereu bune

Definiţiile operaţionale (18)

 

Dar decizia poate fi greşită! De exemplu, să presupunem că vrei să studiezi fericirea. Pentru a o studia, trebuie să o măsori cumva. Poţi decide că cea mai uşoară cale de a operaţionaliza fericirea (de a concepe o definiţie operaţională a ei) este să numeri zâmbetele. Acest lucru poate fi făcut. Fericirea poate fi măsurată prin observarea numărului de zâmbete pe care o persoană le afişează de-a lungul unei perioade de observaţie de o anumită durată.

 




Cu toate acestea, a număra zâmbetele reprezintă o definiţie operaţională defectuoasă a fericirii. În cadrul unui studiu, psihologii de la Universitatea Cornell au analizat înregistrări video înfăţişând aruncători şi fani la un meci de hochei. Ei au descoperit că oamenii zâmbeau arareori atunci când erau fericiţi, de exemplu atunci când echipa înscria. În schimb, oamenii zâmbeau mai ales din motive sociale, de exemplu atunci când dădeau peste cineva accidental (Rubenstein, 1980).

Dacă ”număratul zâmbetelor” nu este o definiţie operaţională bună a fericirii, atunci care este aceea? Cum creezi un procedeu bun de măsurare atunci când este implicat un proces psihologic? Aceasta nu este niciodată o întrebare al cărei răspuns e uşor de găsit. Fericirea sau bunăstarea subiectivă (BS) constituie de fapt subiectul a zeci de ani de cercetări. Cercetătorii fac tot ce pot, folosind evaluări ale ”satisfacţiei în viaţă” şi rapoarte ale fericirii personale (Diener, Suh, Lucas şi Smith, 1999).

 

 

Traducere: Ana Cristina Dumitrache