(Timp citire: 3 minute)

"Eşti destul de bun!" Auto-acceptarea este un obicei cheie pentru fericire, dar este unul pe care oamenii îl practică cel mai puţin. Un nou sondaj pe 5.000 de oameni a găsit o legătură puternică intre auto-acceptare şi fericire, în ciuda faptului că este un obicei care nu este foarte des practicat. Constatarea vine de la un studiu realizat de către organizaţia umanitară Acţiunea pentru fericire (Action for Happiness), în colaborare cu programul Fă ceva diferit (Do Something Different).

Comentarii -

(Timp citire: 11 - 12 minute)

De-a lungul istoriei s-a crezut de mai multe ori că Pământul ar putea fi gol. Astăzi vom privi din nou cu un ochi sceptic asupra unei alte teorii ce face parte din ştiinţa alternativă şi care a reuşit să reziste în timp de-a lungul secolelor în ciuda faptului că ea este evident greşită: teoria Pământului gol.

Comentarii -

(Timp citire: 5 - 6 minute)

„Dragostea şi compasiunea sunt o necesitate, nu un lux. Fără ele, omenirea nu poate supravieţui“, Dalai Lama. Ce minunată ar fi lumea dacă oamenii ar putea să manifeste puţin mai multă compasiune unii faţă de alţii. Puterea compasiunii este mai pronunţată decât empatia, deoarece consistă în a-ţi imagina suferinţa celorlalţi la un nivel mai profund; prin urmare este mult mai probabil ca compasiunea să stimuleze acţiune.

Comentarii -

(Timp citire: 4 - 5 minute)

Desensibilizarea a fost prima terapie care a primit denumirea de terapie comportamentală. Cercetătorii au folosit conştient intuiţiile din timpul experimentelor asupra reflexelor condiţionate pentru rezolvarea problemelor de comportament, fără a mai încerca să trateze tulburările mintale subsecvente. Deoarece desensibilizarea, propusă de Joseph Wolpe, a fost prima terapie larg adoptată pe baza unor principii behavoriste, Wolpe este adesea numit tatăl terapiei comportamentale.

Comentarii -

(Timp citire: 6 minute)

„Ştiam eu că aşa va fi!” Vă sună cunoscută această replică? La prima vedere pare a fi o abilitate specială de a prevedea lucruri, dar în realitate este vorba de o deformare cognitivă cunoscută sub numele de bias retrospectiv. Acesta apare atunci când oamenii au impresia că un eveniment este mai previzibil după ce a devenit cunoscut decât era înainte.

Comentarii -

(Timp citire: 2 - 3 minute)

"Noi suntem suma tuturor momentelor vieţii, tot ce este al nostru se află în ele", Thomas Wolfe. Odată cu înaintarea în vârstă, constată un nou studiu, oamenii obţin mai multă plăcere din experienţele de zi cu zi, în timp ce persoanele mai tinere se autodefinesc mai mult prin experienţele extraordinare.

Comentarii -

(Timp citire: 6 - 7 minute)

Materialismul este un cuvânt urât. El are, de asemenea, conotaţii negative în psihologie. Studiile arată în mod constant că persoanele care sunt de acord cu afirmaţii precum "îmi voi cumpăra lucruri doar pentru că mi le doresc", tind să fie: mai puţin mulţumite de viaţă, mai puţin fericite, mai vulnerabile la depresie, mai susceptibile de a fi paranoice şi mai susceptibile de a fi narcisiste.

Comentarii -

(Timp citire: 4 - 5 minute)

Fericirea, după părerea psihologilor, este legată de activităţile normale de zi cu zi, dar intuim noi ce strategii anume ne sporesc fericirea? Pentru a afla dacă studenţii au o reprezentare adecvată asupra acestui lucru, Tkaci şi Lyubomirsky (2006) au chestionat un număr de 500 de studenţi cu privire la strategiile folosite de ei pentru a-şi spori fericirea.

Comentarii -

(Timp citire: 9 minute)

DumnezeuNietzsche este renumit pentru faptul că a afirmat că Dumnezeu a murit, dar afirmaţiile privind dispariţia celui Atotputernic poate au fost mult exagerate. În continuare puteţi descoperi unele dintre cele mai fascinante şi mai provocatoare argumente filozofice cu privire la existenţa lui Dumnezeu.

Comentarii -

(Timp citire: 6 minute)

"Dragostea nu înseamnă a privi unul spre celălalt, ci a privi amândoi în aceeaşi direcţie" - Antoine de Saint - Exupéry. Din momentul atracţiei iniţiale până la anii bătrâneţii împărtăşite, toţi partenerii care se iubesc ar trebui să aibă cunoştinţă de 10 studii psihologice care au analizat soliditatea relaţiilor.

Comentarii -

(Timp citire: 6 minute)

Faptul că toţi vrem să fim fericiţi, dar atât de puţini dintre noi par să ştie exact de unde vine fericirea, este unul din marile paradoxuri ale vieţii. Despre fericire se spun multe lucruri diferite, ea poate conţine tot felul de componente, poate să fie rezultatul strădaniilor de lungă durată pe parcursul vieţii sau chiar să apară fără niciun efort, dar cei mai mulţi dintre noi sunt în căutarea realizării acestui obiectiv evaziv.

Comentarii -

(Timp citire: 26 - 29 minute)

Începutul psihologiei comparative. Psihologia comparativă şi-a luat numele de la obiectivul comparării comportamentului diferitelor specii de animale. Această ramură şi-a început activitatea la scurt timp după publicarea cărţilor lui Charles Darwin „The Origin of Species” (1859) (tr. „Originea speciilor”) şi „The Descent of Man” (1874) (tr. „Originea omului”).

Comentarii -

(Timp citire: 6 - 7 minute)

MoralitateOare prezenţa unor potenţiali beneficiari ai acţiunilor noastre ne-ar putea determina să reducem standardele etice? Cercetătorii Francesca Gino, Shahar Ayal şi Dan Ariely şi-au pus această întrebare şi au arătat că oamenii folosesc flexibilitatea morală pentru a-şi justifica acţiunile realizate în propriul beneficiu atunci când de pe urma acestora pot beneficia şi ceilalţi.

Comentarii -

(Timp citire: 5 minute)

Într-o încăpere aglomerată ochii ţi se agaţă de un străin atrăgător. Priveşti în lături, priveşti îndărăt. Un început de zâmbet flutură pe buzele lui. Dintr-o dată te emoţionezi, mintea ţi se goleşte, ai vrea să treci mai departe şi să fugi, în acelaşi timp. Te întorci prea repede, te ciocneşti de cineva, aproape îţi verşi băutura. ‘Uluitor’, gândeşti în timp ce te recuperezi. Final...

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

Accesarea propriilor procese mentale superioare este adesea dificilă. Psihologii au descoperit cât de uşor putem fi manipulaţi în emiterea motivelor cu care ne justificăm deciziile, judecăţile sau acţiunile. Şi mai rău, chiar când nu suntem manipulaţi în mod activ, ne păcălim singuri deseori, fără a fi nevoie de vreun sprijin exterior. Dar au aceste greşeli un caracter sistematic, oare?

Comentarii -

(Timp citire: 5 minute)

Studiile psihologice care se bazează pe înşelarea participanţilor au demonstrat că adesea avem puţine indicii despre ceea ce se întâmplă în mintea noastră. Dar ce putem spune despre situaţiile cotidiene în care înşelătoria nu este implicată? Iată patru situaţii de zi cu zi -  cumpărături, lectură, vizionarea programelor TV şi judecarea altor persoane - şi patru experimente care arată cât de puţin cunoaştem în fiecare dintre aceste situaţii despre ceea ce se întâmplă cu adevărat în mintea noastră (Nisbett & Wilson, 1977).

Comentarii -

(Timp citire: 6 minute)

Un experiment clasic din 1931 arată modul în care mecanismul rezolvării problemelor este de multe ori o enigmă pentru noi. Procesul creativităţii umane este fascinant şi derutant, în acelaşi timp. Înţelegerea şi reproducerea proceselor mentale specifice marilor gânditori ne poate aduce un beneficiu imens, nouă muritorilor de rând: chiar nemurirea (cea a renumelui desigur).

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

Cum creează marii artişti? Cum rezolvă oamenii de ştiinţă geniali cele mai dificile probleme din domeniul lor de activitate? Dacă vei asculta propriile lor explicaţii vei fi probabil dezamăgit. Artiştii spun lucruri misterioase, de genul: "Imaginea s-a format pur şi simplu în mintea mea" Scriitorii ne spun: "Nu ştiu de unde îmi vin cuvintele". Oamenii de ştiinţă spun: "Am avut doar o bănuială".

Comentarii -

(Timp citire: 4 - 5 minute)

Atunci când îţi schimbi atitudinea faţă de ceva anume, ştii de ce o faci? Psihologii au susţinut că mecanismele interioare ale minţii noastre sunt în mare parte ascunse pentru noi. Un aspect surprinzător al acestei lucru este constatarea faptului că oamenii de multe ori nu conştientizează momentul în care şi-au schimbat atitudinile. Am putea cu uşurinţă, de exemplu, să ne identificăm opiniile curente cu privire la încălzirea globală.

Comentarii -

(Timp citire: 6 - 7 minute)

Arthur SchopenhauerFilozoful german Arthur Schopenhauer a fost un pesimist extrem care credea că trăim în cea mai rea dintre toate lumile posibile şi că fericirea este o iluzie. Surprinzător este faptul că el a scris un best-seller care conţine o secţiune de auto-ajutorare. Deşi termenul auto-ajutorare pare oarecum înşelător, principalul scop al recomandărilor sale a fost într-adevăr reducerea nefericirii. Mda, bătrânul Arthur era plin de haz.

Comentarii -

(Timp citire: 6 - 7 minute)

Cu începuturi modeste, cărţile de auto-ajutorare au ajuns acum să ocupe mare parte din spaţiile librăriilor, numărul lor fiind în continuă creştere. Cele mai bine vândute titluri precum "Bărbaţii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus" sau "Nu vă faceţi griji, faceţi bani", promit să ne înveţe cum să ne remediem relaţiile interpersonale şi să trăim "mai bine". Nu sunt cumva acestea şi altele care urmează să apară doar asigurări goale menite să vândă un produs sau altul?

Comentarii -

(Timp citire: 5 - 6 minute)

"Acela care vrea să fie mereu fericit trebuie să se schimbe neîncetat", credea Confucius. În China, în urmă cu două milenii şi jumătate, Kong Qiu şi adepţii săi au sintetizat tradiţiile poporului chinez pentru a fundamenta ceea ce credeau ei că reprezintă principiile fundamentale ale umanităţii. Desigur, ceea ce  înţeleg occidentalii acum prin confucianism este diferit de învăţăturile iniţiale, acestea schimbându-se de-a lungul timpului, asemenea celorlalte filosofii majore care au înflorit în Est: budismul şi taoismul.

Comentarii -

(Timp citire: 9 - 10 minute)

Filosoful hedonist Epicur avea dreptate în caracterizarea fericirii (în cea mai mare parte): "Dacă nu te poţi mulţumi cu puţin, nu te poţi mulţumi cu nimic." Filosofii din vremurile vechi erau dornici să spună şi celorlaţi cum să trăiască şi cum să fie fericiţi. Desigur, recomandările lor sunt repere pentru noi datorită operelor lor; ele sunt pline de învăţăminte şi îndemnuri deopotrivă, dar putem noi să le înţelegem cu adevărat şi să le raportăm la cercetarea psihologică modernă?

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Toţi dorim să fim fericiţi. Dar ce este fericirea? Pentru că fericirea este ceva dorit de majoritatea dintre noi, modul în care o definim are implicaţii importante pentru felul în care ne coordonăm existenţa. Pentru a vedea de ce, comparaţi cele două definiţii concurente ale fericirii de mai jos.

Comentarii -

(Timp citire: 5 minute)

Atunci când sistemul perceptiv formează un obiect al percepţiei sau gestalt, întreaga imagine are o realitate a sa proprie, independentă de părţile sale. Psihologul gestaltist Kurt Koffka a făcut o afirmaţie celebră despre acest lucru: ”Întregul este altceva decât suma părţilor sale”. Această afirmaţie este adesea tradusă în engleză ca ”Întregul este mai mult decât suma părţilor”.

Comentarii -