Cine sunt eu? Probabil fiecare şi-a pus măcar o dată această întrebare în încercarea de a-şi reprezenta propriului sine. Suntem fiinţe sociale, motiv pentru care relaţiile cu ceilalţi reprezintă o sursă importantă a suportului social resimţit şi a stării de bine. De ce unele conexiuni ne aduc mai multă satisfacţie decât altele? Un atribut personal important, prin intermediul căruia se poate răspunde la această întrebare, este legat de modul în care ne reprezentăm sinele. Mai exact, despre relational-interdependent self-construal (RISC) - gradul în care indivizii includ relaţiile cu cei apropiaţi în definirea propriului sine.

Comentarii -

Area 51 pe Google EarthGuvernele şi forţele armate au baze secrete, acesta este un fapt evident. Dar, de obicei, partea secretă se referă doar la ceea ce se face acolo, existenţa reală a unei anume baze militare nefiind, de obicei, pusă în discuţie.

Comentarii -

Cărui fel de energie răspunde simţul auditiv? În ce constă sunetul?  În timp ce ochiul răspunde radiaţiei electromagnetice, urechea răspunde la undele de presiune din aer. Sunetul constă în unde alternative de aer comprimat şi decomprimat. De aceea poţi auzi notele de bas într-un concert zgomotos. Undele de presiune şi vibraţiile pe care le creează în lucruri sunt suficient de puternice pentru a fi receptate cu ajutorul simţului tactil.

Comentarii -

Constanţa dimensiunii este tendinţa obiectelor de a păstra aceeaşi dimensiune aparentă indiferent dacă se apropie sau se depărtează de noi. De ce nu gândim că o maşină se micşorează când se îndepărtează de noi, chiar dacă imaginea de pe retină se micşorează? Noi ştim că se îndepărtează şi ştim asta la nivel primar ce nu necesită timp de gândire.

Comentarii -

Literatura psihologică de specialitate specifică în mod clar că există o relaţie puternică între succes şi fericire. De exemplu, persoanele care au un venit confortabil sau un statut înalt în societate sunt, de obicei, mai fericite. Dar care dintre ele apare în primul rând, fericirea sau succesul?

Comentarii -

Când terapeuţii comportamentalişti abordează problemele pe termen lung, persoanelor aflate în tratament sau rudelor acestora li se poate cere să semneze un contract comportamental, în care se arată că sunt de acord să adere la anumite principii. Părinților li se poate cere să negocieze un contract cu un adolescent rebel, precizând libertăţi şi responsabilităţi.

Comentarii -

Albert EinsteinUnul dintre "avantajele" vieţii de astrofizician îl reprezintă posibilitatea de a primi săptămânal câte un e-mail de la cineva care pretinde că a „dovedit că Einstein a greşit". Uneori aceste e-mailuri nu conţin ecuaţii matematice, ci doar expresii precum „este evident că...", iar alteori conţin pagini întregi de ecuaţii complexe cu zeci de termeni ştiinţifici care sunt însă folosiţi într-un mod neobişnuit..

Comentarii -

Mintea bicameralaÎn prezent, o mulţime dintre noi vorbim, în gând, cu noi înşine, însă doar câţiva dintre noi auzim "voci". Conform unui psiholog, în urmă cu mai puţin de 3000 ani situaţia a fost exact invers. Citiţi în continuare amănunte despre mintea bicamerală şi de ce este posibil ca la un moment dat toată lumea să fi auzit voci.

Comentarii -

Discutii despre moarteEste destul de greu să vorbim despre moarte cu alţi adulţi. Este chiar mai greu atunci când trebuie să explicăm unui copil impresionabil că cineva iubit a plecat pentru totdeauna. În continuare puteţi găsi câteva sfaturi pentru abordarea în cel mai bun mod posibil a acestui subiect inevitabil.

Comentarii -

Mişcarea relativă de la aproape la departe a obiectelor este un indicator pentru distanţă. Copiii o descoperă atunci când privesc prin fereastra maşinii. Obiectele îndepărtate apar statice, în timp ce copacii, stâlpii şi alte obiecte apropiate se mişcă. Copiii pot întreba: ”De ce aceşti copaci merg mai repede decât luna?” Acest fenomen este numit, de asemenea, mişcare paralaxă.

Comentarii -

Majoritatea celor descrise până acum s-au întâmplat în Statele Unite. Ramura europeană a ştiinţei comportamentului animal s-a dezvoltat independent. A început în anii 1870 şi un secol mai târziu a fuzionat cu psihologia comparativă pentru a forma ştiinţa modernă a comportamentului animal. Tradiţia europeană a fost numită etologie. La mijlocul secolului, abordarea psihologiei comparative şi a etologiei a fost foarte diferită.

Comentarii -

Kelly McGonigal este psiholog pe probleme de sănătate, profesor la Universitatea Stanford şi expert în noul domeniu al science-help. Cartea sa, „The Willpower Instinct: How Self-Control Works, Why It Matters and What You Can Do to Get More of It” prezintă ultimele cercetări asupra motivaţiei, tentaţiei şi procrastinării. Bazată pe faimosul curs pe care îl predă la Universitatea Stanford, aceasta este prima carte ce explică noua ştiinţă a autocontrolului şi modul în care poate fi folosit pentru mai multă sănătate, fericire şi eficienţă.

Comentarii -

Există noi dovezi că suplimentele alimentare ce conţin vitamina D pot facilita tratarea autismului. Mulţi oameni de ştiinţă au presupus că comportamentul social problematic al persoanelor cu autism este influenţat de nivelurile scăzute de vitamina D şi serotonină. În prezent, un studiu a descoperit un raport de cauzalitate între vitamina D şi cei trei hormoni care sunt importanţi pentru comportamentul social: serotonina, oxitocina şi vasopresina.

Comentarii -

Aaron Beck, director al Centrului pentru terapie cognitivă de la Universitatea din Pennsylvania, este  descris în cea mai mare parte ca un terapeut cognitiv-comportamentalist. Ca şi Ellis, Beck a fost instruit în psihanaliza tradiţională, dar fiind deziluzionat de ea a început să-şi dezvolte propria terapie în anul 1959. Asemenea lui Ellis, Beck şi-a construit terapia în jurul ideii de eliminare a aspectelor  iraţionale ale discursului interior şi pe încurajarea evaluărilor realiste ale situaţiilor.

Comentarii -

După ce succesul terapiei prin desensibilizare a atras atenţia asupra noului domeniu al terapiei comportamentale din anii '50 şi '60, terapeuţii comportamentalişti au început să se ramifice în diferite tipuri de terapie, bazate pe desensibilizare şi sensibilizare. Lucrarea lui Albert Bandura Principles of Behavior Modification (Principiile modificării comportamentului (1967) a introdus conceptele de întărire indirectă, modelare şi repetarea comportamentului pentru uzul terapeuţilor comportamentalişti.

Comentarii -

Care este scopul sensibilizării acoperite? Care a fost procedura lui Cautela? Sensibilizarea acoperită este o formă de sensibilizare în care procesul de condiţionare are loc în imaginaţie, în afara câmpului vizual (fiind mai degrabă ascunsă, decât făţişă). Să presupunem că un alcoolic doreşte să renunţe la băutură.

Comentarii -

Ce este sensibilizarea, ca terapie opusă desensibilizării? Opusul desensibilizării este sensibilizarea, aceasta vizând antrenarea individului să reacţioneze mai intens la un stimul. Dacă desensibilizarea este folosită pentru a elimina temerile şi neliniştile, sensibilizarea este utilizată pentru a stabili un comportament normal sau de dorit, prin condiţionare clasică.

Comentarii -

Desensibilizarea a avut atât de mult succes încât a devenit foarte importantă pentru terapeuţii comportamentalişti. Ea întemeia credibilitatea abordării lor pe rezultate şi pe promisiunea de a face saltul de la studiul condiţionării din laborator la psihologia clinică, fundamentând astfel tratamentul pe proceduri derivate din probe experimentale.

Comentarii -

"Eşti destul de bun!" Auto-acceptarea este un obicei cheie pentru fericire, dar este unul pe care oamenii îl practică cel mai puţin. Un nou sondaj pe 5.000 de oameni a găsit o legătură puternică intre auto-acceptare şi fericire, în ciuda faptului că este un obicei care nu este foarte des practicat. Constatarea vine de la un studiu realizat de către organizaţia umanitară Acţiunea pentru fericire (Action for Happiness), în colaborare cu programul Fă ceva diferit (Do Something Different).

Comentarii -

De-a lungul istoriei s-a crezut de mai multe ori că Pământul ar putea fi gol. Astăzi vom privi din nou cu un ochi sceptic asupra unei alte teorii ce face parte din ştiinţa alternativă şi care a reuşit să reziste în timp de-a lungul secolelor în ciuda faptului că ea este evident greşită: teoria Pământului gol.

Comentarii -

„Dragostea şi compasiunea sunt o necesitate, nu un lux. Fără ele, omenirea nu poate supravieţui“, Dalai Lama. Ce minunată ar fi lumea dacă oamenii ar putea să manifeste puţin mai multă compasiune unii faţă de alţii. Puterea compasiunii este mai pronunţată decât empatia, deoarece consistă în a-ţi imagina suferinţa celorlalţi la un nivel mai profund; prin urmare este mult mai probabil ca compasiunea să stimuleze acţiune.

Comentarii -

Desensibilizarea a fost prima terapie care a primit denumirea de terapie comportamentală. Cercetătorii au folosit conştient intuiţiile din timpul experimentelor asupra reflexelor condiţionate pentru rezolvarea problemelor de comportament, fără a mai încerca să trateze tulburările mintale subsecvente. Deoarece desensibilizarea, propusă de Joseph Wolpe, a fost prima terapie larg adoptată pe baza unor principii behavoriste, Wolpe este adesea numit tatăl terapiei comportamentale.

Comentarii -

„Ştiam eu că aşa va fi!” Vă sună cunoscută această replică? La prima vedere pare a fi o abilitate specială de a prevedea lucruri, dar în realitate este vorba de o deformare cognitivă cunoscută sub numele de bias retrospectiv. Acesta apare atunci când oamenii au impresia că un eveniment este mai previzibil după ce a devenit cunoscut decât era înainte.

Comentarii -

"Noi suntem suma tuturor momentelor vieţii, tot ce este al nostru se află în ele", Thomas Wolfe. Odată cu înaintarea în vârstă, constată un nou studiu, oamenii obţin mai multă plăcere din experienţele de zi cu zi, în timp ce persoanele mai tinere se autodefinesc mai mult prin experienţele extraordinare.

Comentarii -

Materialismul este un cuvânt urât. El are, de asemenea, conotaţii negative în psihologie. Studiile arată în mod constant că persoanele care sunt de acord cu afirmaţii precum "îmi voi cumpăra lucruri doar pentru că mi le doresc", tind să fie: mai puţin mulţumite de viaţă, mai puţin fericite, mai vulnerabile la depresie, mai susceptibile de a fi paranoice şi mai susceptibile de a fi narcisiste.

Comentarii -