Repetiţia este un exemplu de proces executiv din memoria de lucru. Cu alte cuvinte, este o formă controlată în mod conştient de procesare a informaţiilor pe care oamenii trebuie să le înveţe; ei nu realizează acest lucru automat.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Depozitele senzoriale există în cadrul unor zone situate în afara văzului şi a auzului. Kelling şi Halpern (1983) au studiat „amintirile gustative” produse de un dispozitiv special. Acesta aplica o soluţie de sare sau de zaharină pe limbă timp de 100, 200, 300 sau 1000 ms.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Scriitorul Joshua Foer a intrat în lumea competiţiilor de memorare pentru a demistifica incredibilele capacităţi de învăţare a unor şiruri lungi de cifre aleatorii sau secvenţe de cărţi de joc. Jon White i-a pus câteva întrebări despre acest domeniu.
- Detalii
- Scris de: Jon White
Vrei să îţi aminteşti ori să uiţi anumite lucruri după bunul plac? Cele şase sfaturi pe care ţi le oferă în continuare Christian Jarrett îţi vor arăta ce poţi face pentru atinge asemenea performanţe şi reprezintă un adevărat manual de utilizare al memoriei tale.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
Poate munca în echipă întotdeauna îmbunătăţi performanţa organizaţiilor? Ar putea părea o întrebare care e mult prea evidentă pentru a mai fi pusă. Practic fiecare descriere a unui loc de muncă, indiferent de angajator, solicită "un bun spirit de echipă".
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Oamenii incapabili să-şi reamintească trecutul scot la iveală o interacţiune ciudată între memorie şi corp. Citiţi în articolul următor despre două persoane cu probleme de memorie apărute ca rezultat al unor operaţii pe creier pentru tratarea epilepsiei.
- Detalii
- Scris de: Catherine de Lange
Accesarea episoadelor din trecut poate ajuta oamenii să îşi întărească mecanismele de apărare împotriva unor probleme precum depresiile şi stresul posttraumatic, sugerând, de asemenea şi tratamente noi pentru aceste tulburări de natură psihică.
- Detalii
- Scris de: David Robson
Autobiografiile noastre se nasc din punerea laolaltă a multora dintre evenimentele pe care le-am trăit, dar noi suntem cei care alegem ce anume să includem în ele. Care sunt mecanismele care ne fac să ne amintim îndeosebi anumite momente ale vieţii?
- Detalii
- Scris de: Kirsten Weir
Una dintre cele mai puternice influențe asupra schimbărilor de atitudine o are motivația oamenilor de a-și menține coerența între atitudinile și comportamentele proprii. Inițiatorul teoriei disonanței cognitive este Leon Festinger.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
În unele cazuri, autoritățile doresc să prevină persuadarea. După războiul din Coreea, de care sunt legate relatările referitoare la spălarea creierului, psihologii au încercat să descopere metode de dezvoltare a rezistenței la persuadarea nedorită.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Poate că cea mai cunoscută tehnică de persuadare este spălarea creierului. Termenul a fost propus de jurnalistul Edward Hunter, în cartea sa “Spălarea creierului în China Roșie” (1951). "Spălarea creierului" este o traducere a caracterelor chinezești hsi și nao.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Un alt grup de variabile folosite de Hovland l-au constituit caracteristicile mesajului. Una dintre cele mai studiate variabile este gradul de frică indusă de un mesaj. Iată rezultatele unui studiu efectuat la mijlocul secolului trecut de către Janis şi Feshbach.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Începând cu porumbeii care pot recunoaşte feţe umane şi ajungând până la cimpanzeii care depozitează pietre pentru a le arunca spre vizitatori, toate animalele sunt dotate cu memorie. Întrebarea care se pune este cât de mult se aseamănă memoria animală cu a noastră.
- Detalii
- Scris de: Emma Young
Descoperirea faptului că abilitatea de a memora a evoluat pentru a ne ajuta să ne imaginăm viitorul, mai degrabă decât pentru a ne permite să ne amintim trecutul are câteva implicaţii foarte stranii. Prima parte a unei serii de articole despre memorie.
- Detalii
- Scris de: David Robson
Aşa cum ochiul dispune de un sistem de întârziere pentru a se conecta la informaţiile senzoriale, urechea realizează acelaşi lucru. Depozitarea de informaţii auditive, denumită memorie ecoică de Neisser (1967), durează una sau două secunde.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey