Conform teoriei generale a relativității, creată de Albert Einstein, undele gravitaţionale reprezintă ondulaţii produse continuului spaţiu-timp de corpuri masive aflate în accelerare. Conform relativităţii generale, gravitaţia se manifestă prin curbarea structurii spaţiu-timpului de către corpurile masive. 

 

În plus, se întâmplă şi altceva atunci când câmpul gravitaţional variază, ca în cazul în care două obiecte masive orbitează unul în jurul celuilalt. Mişcarea obiectelor masive prin spaţiu-timp perturbă "ţesătura" (structura) acestuia, generând un semnal care se propagă ca o perturbaţie a structurii spaţiu-timpului: undele gravitaţionale.

Animaţia de mai jos surprinde într-o manieră grafică efectele acestor oscilaţii, care constau în compresia şi extensia spaţiu-timpului, ceea ce creşte şi reduce ritmic distanţa dintre particulele care se deplasează (ca unde) în apropierea celor două corpuri menţionate.

Se crede că undele gravitaţionale sunt peste tot în Univers, produse în mod obişnuit de surse puternice, cum sunt supernovele ori perechile de găuri negre ce se orbitează mutual.

În ciuda multiplelor încercări de a detecta undele gravitaţionale, acestea nu au fost încă identificate în cadrul proiectelor de cercetare dedicate.

 

 

 Mai jos puteţi vedea animaţia lansării LISA Pathfinder, sonda spaţială a Agenţiei Spaţiale Europene care va părăsi Terra  către finalul acestui an. LISA Pathfinder va opera la punctul lagrangian L1 (1,5 milioane km depărtare de Pământ) şi va avea misiunea de a detecta undele gravitaţionale.

 

 

Citiţi şi:
:: Undele gravitaţionale
:: Progrese recente privind detecţia undelor gravitaţionale