Iată mai jos un rezumat al materiei de clasa a VIII-a de chimie. În doar câteva pagini sper să fi reuşit să surprind tot ceea ce trebuie reţinut din cartea de chimie.


Substanţe:
    - Simple:
        - Metale
        - Nemetale
    - Compuse:
        - Anorganice:
            - Oxizi (e.g MgO, CO2, SO3 etc.)
            - Baze (e.g NaOH, Ca(OH)2, Al(OH)3 etc.)
            - Acizi (e.g HCl, H2SO4, H2CO3 etc.)
            - Săruri (e.g NaCl, FeS, CaCO3 etc.)
        - Organice:
            - Hidrocarburi (e.g metan, benzen, butan etc.)
            - Substanţe organice cu funcţiuni (e.g alcool etilic, acid acetic, cauciuc, zahăr, celuloză etc.)

Proprietăţi fizice ale nemetalelor:
    - la temperatura camerei pot fi solide, lichide sau gazoase
    - nu conduc curentul electric, cu excepţia grafitului (o formă a carbonului)
    - nemetalele solide sunt sfărâmicioase (casante)
    - nu prezintă luciu
    
Hidrogenul:
    - Proprietăţi:
        - Simbol chimic H
        - Masa atomică 1 (1 mol H = 1 g)
        - Formula chimică H2
        - Gaz fără miros, fără gust, fără culoare
        - Are densitatea de 14,4 ori mai mică decât a aerului -> folosit la umflarea aerostatelor
        - Se lichefiază foarte greu (-250°C)
        - Se dizolvă foarte puţin în apă
        - Nu se dizolvă în cauciuc -> poate fi utilizat la umplerea baloanelor de cauciuc
        - Se dizolvă uşor în metale încălzite
    - Poate fi obţinut din electroliza apei sau din reacţia acizilor cu săruri
    - Din reacţia hidrogenului cu oxigenul rezultă apa (substanţă nepoluantă) şi cantităţi mari de căldură ceea ce îl face un combustibil bun
    - Din reacţia hidrogenului cu clorul rezultă acidul clorhidric
    
Oxigenul:
    - Proprietăţi:
        - Simbol chimic O
        - Masa atomică 16 (1 mol O = 16 g)
        - Formula chimică O2
        - Gaz fără culoare, fără miros, cu densitatea mai mare decât a aerului
        - Se lichefiază la -183°C
        - Se dizolvă puţin în apă (face posibilă viaţa plantelor şi animalelor acvatice)
    - Aproape toate elementele se combină direct cu oxigenul în reacţii de oxidare
        - Arderea de combustibili este o reacţie de oxidare rapidă
        - Ruginirea fierului este o reacţie de oxidare lentă
    - Arderea combustibililor în prezenţa oxigenului generează dioxid de carbon, apă şi cantităţi mari de energie
    - Ozonul (gaz rudă al oxigenului):
        - Proprietăţi:
            - Formula chimică O3
            - Gaz aflat în păturile superioare ale atmosferei
        - La temperatura de 1500°C, moleculele de oxigen se disasociază în atomi de oxigen, care se combină cu O2, rezultând ozonul, O3
        - Prin răcire, ozonul se descompune în oxigen
        - Există două straturi de ozon, unul aflat în stratosferă care absoarbe radiaţiile ultraviolete dăunătoare ale soarelui, iar celălalt aflat în troposferă, care afectează viaţa plantelor şi animalelor, fiind un gaz toxic, instabil
        
Carbonul:
    - Proprietăţi:
        - Simbol chimic C
        - Masa atomică 12 (1 mol C = 12 g)
        - Prezent în natură sub trei forme cristalizate:
            - Diamant (solid incolor; foarte dur; rău conducător de căldură şi electricitate; insolubil în orice dizolvant; indice de refracţie mare)
            - Grafit (solid negru; duritate mică, lasă urme pe hârtie; bun conducător de căldură şi electricitate; insolubil în orice dizolvant; opac)
            - Fulerene (solid negru; duritate mică; rău conducător de căldură şi electricitate; solubil în benzină; opac)
    - Din reacţia carbonului cu hidrogenul rezultă diferite hidrocarburi (e.g C + 2H2 -> CH4, la o temperatură de 2000°C şi folosind Ni drept catalizator)
    - Din arderea carbonului rezultă monoxid de carbon, CO sau dioxid de carbon CO2
    - Din reacţia carbonului cu apa rezultă un amestec de gaze (CO şi H2) numit "gaz de apă"
    
Clorul:
    - Proprietăţi:
        - Simbol chimic Cl
        - Masa atomică 35,5 (1 mol Cl = 35,5 g)
        - Formula chimică Cl2
        - Gaz verde, puternic mirositor, cu densitatea mai mare decât a aerului
        - În cantităţi mici provoacă iritarea uşoară a mucoasei nasului şi a gâtului
        - În cantităţi mai mari este toxic
    - Din reacţia clorului cu hidrogenul rezultă acidul clorhidric
    - Metalele încălzite ard în atmosferă de clor (2Na + Cl2 = 2NaCl; 2Al + 3Cl2 = 2AlCl3; Cu + Cl2 = CuCl2)

Sulful:
    - Proprietăţi:
        - Simbol chimic S
        - Masa atomică 32 (1 mol S = 32 g)
        - Formula chimică S8
        - Solid cristalizat, de culoare galbenă, casant
        - Are miros caracteristic, neplăcut
        - Insolubil în apă, dar solubil în sulfură de carbon
        - Nu este bun conducător de căldură şi electricitate
    - Din reacţia sulfului cu hidrogenul rezultă acidul sulfhidric
    - Din arderea sulfului în atmosferă de oxigen rezultă SO2 care, dacă este pus în apă se va combina cu apa şi va rezulta acid sulfuros (H2SO3)
    - Din reacţia sulfului cu metale rezultă sulfuri
    
Azotul:
    - Proprietăţi:
        - Simbol chimic N
        - Masa atomică 14 (1 mol N = 14 g)
        - Formula chimică N2
        - Gaz incolor, fără miros, fără gust, cu densitatea mai mică decât a aerului
        - Azotul prezintă o reactivitate chimică scăzută
    - La temperaturi de 3000°C azotul se combină cu oxigenul, rezultând monoxid de azot
    - La temperatură şi presiune mare, în prezenţa unui catalizator, azotul reacţionează cu hidrogenul, făcând amoniac
    - Azotul este folosit pentru crearea îngrăşămintelor chimice
    

Proprietăţi fizice ale metalelor:
    - la temperatură obişnuită, toate metalele sunt în stare solidă, cu excepţia mercurului, care este lichid
    - metalele prezintă luciu caracteristic
    - majoritatea metalelor au culoare alb-argintie sau cenuşie cu diferite nuanţe, cu excepţia aurului care este galben şi a cuprului care este roşu-arămiu
    - metalele prezintă conductibilitate termică şi electrică mult mai bună decât a altor medii conductoare; conductibilitatea electrică a metalelor scade cu creşterea temperaturii şi creşte cu scăderea temperaturii
    - nu sunt solubile în apă sau în alţi dizolvanţi obişnuiţi; ele se dizolvă numai în alte metale (în stare topită), formând aliaje
    
Aluminiul:
    - Proprietăţi:
        - Simbol chimic Al
        - Metal uşor -> foarte folosit în industria aeronautică şi navală
        - Bun conductor termic şi electric
        - Metal maleabil şi ductil -> poate fi tras în sârme sau laminat în foiţe subţiri
    - Este cel mai răspândit metal din scoarţa Pământului
    - Datorită marii afinităţi faţă de oxigen, aluminiul este folosit pentru obținerea unor metale din oxizi (2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe, reacţie puternic exotermă, fierul obţinut fiind în stare topită -> reacţia este folosită la lipirea şinelor de tramvai)
    
Fierul:
    - Proprietăţi:
        - Simbol chimic Fe
        - Metal rezistent, cu elasticitate scăzută
        - Este atras de magneţi
    - Fierul este folosit în mare parte sub formă de aliaje (fontă şi oţel)
    - În aer umed, în prezenţa dioxidului de carbon, fierul rugineşte
    
Cuprul:
    - Proprietăţi:
        - Simbol chimic Cu
        - Metal roşu-arămiu, puţin reactiv, bun conducător electric
    - Prin descompunerea termică a malachitului (CuCO3) se obţine oxidul de cupru (CuO) din care, prin reducere cu hidrogen se obţine cupru în formă pură
    - Din reacţia malachitului (CuCO3) cu acidul sulfuric (H2SO4) rezultă sulfatul de cupru (CuSO4) care poate forma o reacţie de substituţie cu fierul rezultând sulfat de fier (FeSO4) şi cupru

Aliajele se formează prin topirea împreună a metalelor componente sau prin prelucrarea directă a minereurilor. Se pot obţine aliaje şi între metale şi nemetale (fonta şi oţelul sunt aliaje de fier cu carbon).

- Temperatura de topire a majorităţii aliajelor este mai mică decât temperatura de topire a metalelor componente
- Duritatea aliajelor este mai mare decât rezistenţa metalelor componente
- Rezistenţa mecanică a metalelor creşte prin aliere
- Rezistenţa la coroziune creşte prin aliere


Oxizii sunt compuşi binari ai oxigenului cu alte elemente, metale sau nemetale.
- La temperatură obişnuită, majoritatea oxizilor sunt gazoşi sau solizi
- Din combinarea oxizilor unor nemetale cu apa rezultă acizi. De aceea, oxizii nemetalelor se numesc oxizi acizi.
- Din combinarea oxizilor unor metale cu apa rezultă baze (hidroxizi). Din această cauză, oxizii metalelor se numesc oxizi bazici.
- Din reacţia oxizilor bazici cu acizii/oxizilor acizi cu bazele solubile rezultă săruri şi apă

Acizii sunt substanţe compuse, cu molecule formate din unul sau mai mulţi atomi de hidrogen şi un radical acid.
- Atomul sau grupul de atomi care intră în compoziţia moleculelor acizilor şi care în reacţiile chimice rămâne neschimbat se numeşte radical acid.
- Clasificarea acizilor:
    - după compoziţie:
        - hidracizi -> acizii care conţin în molecula lor numai atomi de hidrogen şi un nemetal (e.g HCl, H2S, HF etc.)
        - oxiacizi -> acizii care conţin şi oxigen (e.g HNO3, H2SO4, H3PO4 etc.)
    - după numărul atomilor de hidrogen care pot fi înlocuiţi cu metale:
        - acizi monobazici -> cu un singur atom de hidrogen (e.g HCl, HNO3)
        - acizi bibazici -> cu doi atomi de hidrogen (e.g H2CO3, H2SO4, H2S)
    - după tărie:
        - acizi tari (e.g H2SO4, HNO3, HCl)
        - acizi slabi (e.g H2S, H2CO3, H2SO3)
- Din reacţia acizilor cu metalele rezultă săruri şi hidrogen
- Din reacţia acizilor cu oxizii metalelor rezultă săruri şi apă
- Din reacţia acizilor cu bazele (reacţie de neutralizare) rezultă săruri şi apă
- Din reacţia acizilor cu sărurile rezultă noi săruri şi noi acizi

Bazele sunt substanţe compuse în alcătuirea cărora intră un metal şi una sau mai multe grupări hidroxil - OH.
- Proprietăţi:
    - Substanţe solide, albe (e.g NaOH, KOH, Mg(OH)2, Ca(OH)2, Al(OH)3 etc.) sau colorate (e.g Cu(OH)2, Ni(OH)2, Fe(OH)3 etc.)
    - Unele baze sunt uşor solubile în apă (e.g NaOH, KOH), altele sunt mai greu solubile (e.g Ca(OH)2, Mg(OH)2), iar altele sunt insolubile (e.g Cu(OH)2, Al(OH)3, Zn(OH)2 etc.)
    - Soluţiile bazelor sunt lunecoase la pipăit şi distrug pielea, producând răni, adică sunt caustice
- Din reacţia bazelor solubile cu oxizii acizi rezultă săruri şi apă
- Din reacţia bazelor solubile cu unele săruri solubile rezultă baze insolubile şi săruri noi
- Din reacţia bazelor cu acizii (reacţie de neutralizare) rezultă săruri şi apă
- Sub acţiunea căldurii unele baze se descompun în apă şi oxid metalic

Sărurile sunt substanţe compuse, formate din metale şi radicali acizi.
- Proprietăţi:
    - Substanţe, cristalizate, albe sau colorate
    - Unele se dizolvă în apă, altele sunt insolubile
- Apa cu un conţinut ridicat de săruri de calciu şi magneziu se numeşte apă dură
- Plantele au nevoie pentru creşterea şi dezvoltarea lor de săruri, de aceea sărurile necesitate (N, P, K, Ca etc.) se găsesc în îngrăşămintele chimice folosite


Chimia organică este chimia hidrocarburilor şi a derivaţilor lor.

Metanul:
    - Proprietăţi:
        - Formula chimică CH4
        - Masa moleculară 16 (1 mol CH4 = 16 g)
        - Gaz fără culoare, fără miros, cu densitate de două ori mai mică decât a aerului, puţin solubil în apă
    - Arderea metanului se produce cu degajare mare de căldură şi are ca rezultat dioxid de carbon şi apă
    - La temperatura de 1000°C metanul se desparte în componentele sale, carbon şi hidrogen
    
Petrolul este un amestec de hidrocarburi solide şi gazoase, dizolvate în hidrocarburi lichide. Hidrocarburile extrase din petrol sunt: benzina uşoară (solvent, carburant lichid), benzina grea (carburant, materie primă la prelucrarea secundară), White spirit (carburant pentru turboreactoare), petrol lampant (carburant pentru tractoare, combustibil casnic), motorină (carburant Diesel, materie primă la prelucrarea secundară) şi păcura (combustibil lichid, materie primă pentru distilarea secundară, pentru prelucrarea secundară)

La distilarea petrolului brut, între 70-150°C, se obţine o fracţiune (numită naft) care este utilizată la fabricarea maselor plastice.
- Etena (C2H4) stă la baza industriei maselor plastice. Moleculele de etenă sunt unităţile de bază, numite monomeri, ale materialelor plastice. Moleculele sunt legate în şiruri de sute, mii, sau chiar zeci de mii de monomeri, pentru a forma nişte molecule uriaşe numite polimeri.

Alcoolul etilic:
    - Proprietăţi:
        - Formula chimică C2H5OH
        - Masă moleculară 46 (1 mol C2H5OH = 46 g)
        - Lichid fără culoare, cu miros aromat şi gust specific
        - Are densitatea mai mică decât apa
        - Este solubil în apă
    - Prin arderea alcoolului etilic se obţin dioxid de carbon şi apă (C2H5OH + 3O2 = 2CO2 + 3H2O)
    - Prin oxidare, în prezenţa microorganismelor, alcoolul se transformă în acid acetic şi apă (C2H5OH + O2 = CH3COOH + H2O)

Acidul acetic:
    - Proprietăţi:
        - Formula chimică CH3COOH
        - Masă moleculară 60 (1 mol CH3COOH = 60 g)
        - Lichid incolor, cu miros înţepător caracteristic, cu gust acru
        - Este solubil în apă şi în mulţi solvenţi organici (glicerină, cloroform, eter etc.)
        - Soluţiile de acid acetic sunt foarte bune conducătoare de electricitate
    - Acidul acetic prezintă toate proprietăţile chimice caracteristice acizilor

Scris de: Vlad Lazăr
Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.