Articolele ştiinţifice, din publicaţii importante, ca Science ori Nature, sunt scumpe (un articol poate fi achiziţionat cu 35$). Nu oricine şi le poarte permite. Abonamentele la bazele de date cu studii ştiinţifice sunt, de asemenea, scumpe. Atât de scumpe încât nici universităţi mari, ca Universitatea Harvard nu şi le mai permite. Deşi au fost mai multe încercări în ultimii ani ale cercetătorilor de pretutindeni să creeze o presiune asupra marilor companii care deţin publicaţiile importante în domeniul ştiinţific pentru a reduce preţurile şi a face cunoaşterea ştiinţifică disponibilă gratuit, progresul a fost minim.



În acest context, în anul 2011 o studentă kazahă de etnie armeană (studiind la Universitatea Naţională Tehnică din Kazahstan), astăzi neurocercetător, Alexandra Elbakyan, frustrată că nu poate accesa articolele de care avea nevoie pentru cercetare, a creat un site, sci-hub.io (ultima adresă, în urma unei schimbări recente a domeniului) care are rolul de a vă ajuta în a citi practic orice articol de ştiinţă publicat vreodată. Se apreciază că site-ul oferă acces la peste 48 de milioane de articole ştiinţifice (dar acest număr creşte cu fiecare clipă, aşa cum veţi vedea mai jos).

 


Alexandra Elbakyan




Cum funcţionează sci-hub.io?

Site-ul funcţionează în două trepte:
 - la furnizarea linkului, a numărului unic asignat fiecărei citări PubMed (PubMed Identifier - PMID), a identificatorului unic asignat documentului electronic (digital object identifier - DOI) sau pur simplu  a unor termeni de căutare, site-ul încearcă să găsească documentul în baza de date LibGen (o bază de date rusească cu articole de ştiinţă piratate), care conţine, cum spuneam mai sus, peste 48 milioane de articole de ştiinţă.
 - dacă articolul nu este găsit, site-ul încearcă să depăşească bariera (pagina de logare) a site-ului care conţine articolul, folosindu-se de conturi furnizate de diverşi posesori de pe tot mapamondul, pentru a descărca articolul cerut. După ce-l descarcă şi-l pune la dispoziţia cititorului, articolul este salvat şi în baza de date LibGen. În acest fel, cu fiecare articol solicitat de un cititor, baza de date devine mai bogată cu un articol.

Merită subliniat, credem, că Sci-hub nu funcţionează doar ca o bază de date, unde poţi găsi sau nu articolul dorit, ci furnizează acces în timp real la orice articol ştiinţific dorit. Dacă doreşti, de exemplu, să citeşti ultimul număr al revistei Science, intri pe site-ul respectivei publicaţii, stabileşti ce articol doreşti să citeşti şi, cu ajutorul Sci-hub (vezi mai jos cum anume, exact), îl citeşti pe loc, chiar dacă articolul nu este în baza de date LibGen încă (dar unde va intra, odată cu deschiderea articolului de către tine).



Cum se poate folosi sci-hub?

Sunt două modalităţi de a folosi site-ul.

Versiunea cea mai simplă este următoarea. Să spunem că doriţi să citiţi un articol de pe site-ul (fictiv) articoledestiinta.com, iar articolul este la adresa www.articoledestiinta.com/articol_stiinta1.php, dar nu-l puteţi citi, pentru că vi se cer datele de logare, pe care, evident, nu le aveţi.

Pentru a descărca articolul tot ce trebuie să faceţi este să introduceţi ".sci-hub.io" după domeniul site-ului. Linkul util va deveni, aşadar,

articoledestiinta.com.sci-hub.io/articol_stiinta1.php


A doua metodă presupune intrarea pe site-ul Sci-hub.io şi folosirea casetei de căutare, în care introduceţi pur şi simplu linkul articolului dorit ori alt indicator de căutare.



Ce articole pot fi accesate cu Sci-hub?

Nu orice articol de ştiinţă poate fi accesat. Alexandra Elbakyan nu a vizat publicaţiile de popularizare (deocamdată, cel puţin...), ca Scientific American sau New Scientist, ci publicaţiile ştiinţifice, unde cercetătorii îşi publică rezultatele cercetării.

Pot fi accesate publicaţiile gestionate de marii "jucători" din domeniu, ca JSTOR, Springer, Sage sau Elsevier. Aşadar, cam totul...



Care a fost reacţia companiilor afectate?

Compania Elsevier a solicitat justiţiei americane blocarea domeniilor care-i afectează afacerea, în speţă sci-hub.com (la acea dată) şi LibGen. Acest lucru s-a şi întâmplat în noiembrie 2015. Desigur, Alexandra s-a adaptat şi şi-a schimbat serverul de găzduire a site-ul.

Cum acest Robin Hood al ştiinţei nu trăieşte în SUA, probabil că nu va fi ajunsă de mâna justiţiei americane, oricât de lungă ar fi aceasta. Pe de altă parte, cu certitudine Elsevier nu va ceda uşor, iar site-ul şi proprietara acestuia vor fi hăituiţi, ca multe alte site-uri (şi persoane) care furnizează materiale piratate.

Sci-hub este foarte popular în special în ţările mai puţin dezvoltate, ca India, Indonezia, Pakistan, Iran, China, Rusia sau Brazilia.


PS: Înainte de a decide scrierea acestui articol am încercat să văd care este nivelul de răspândire a subiectului în limba română şi am constatat că este extrem de redus, ceea ce înseamnă ori că românii nu ştiu de sci-hub, ori că nu sunt interesaţi de articole de ştiinţă :)

Puteţi citi mai multe accesând următoarele linkuri: 1, 2, 3 şi 4 (ro)