Tipărire
Categorie: Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
Accesări: 3882

Asemenea strănutului, zbârlirea pielii („pielea de găină” sau în limbaj medical „cutis anserina”) reprezintă unul dintre răspunsurile automate ale organismului menite să crească şansele de supravieţuire într-un mediu ostil. Cutis anserina reprezintă un fenomen fiziologic moştenit de la strămoşii noştri din regnul animal (în acest context este acceptată teoria conform căreia strămoşii noştri erau primate), util pentru aceştia, dar care nouă nu prea ne mai este de folos.

 

 

Cutis anserina presupune mici denivelări la nivelul tegumentului care se aseamănă pielii de la găini, după ce acestora le-au fost îndepărtate penele (de unde şi denumirea populară de „piele de găină”; în limba engleză, germană, italiană se foloseşte termenul de „piele de gâscă”).

Acest aspect se datorează contracţiei muşchilor ataşaţi folicului de păr. Stimularea simpatică (din cadrul sistemului nervos vegetativ) determină muşchii erectori ataşaţi foliculului de par să se contracte, ceea ce face ca firele de păr să adopte o poziţie verticală. Această stimulare este strict involuntară, muşchii neputându-se afla sub un control conştient. Fiecare contracţie produce o mică depresiune la nivelul suprafeţei pielii, făcând astfel ca zona din jur să iasă în relief.

Însă acest fenomen nu este important în rândul populaţiei umane, ci în rândul animalelor, poziţia verticală a firelor de păr permiţându-le acestora să formeze un strat izolator în apropierea pielii, astfel încât transferul de căldură să fie mult redus. Cu cât este mai gros stratul de păr, cu atât mai multă căldură este reţinută. Există şi un consum de energie în urma contracţiei musculare care generează o oarecare căldură, dar de intensitate redusă.

În rândul oamenilor acest efect nu poate fi luat în considerare având în vedere cantitatea redusă de păr, care nu este suficientă pentru a forma un strat izolator. În rândul oamenilor, cutis anserina este evidentă la nivelul braţelor şi antebraţelor şi mai puţin în celelalte părţi ale corpului, dar, în principiu, poate apărea la nivelul oricărei zone acoperite de păr.

Cam acelaşi principiu se aplică şi în cazul alpinismului, când pentru temperaturile extreme se foloseşte puful de gâscă, datorită calităţii sale de termoizolare.

În cazul animalelor acest efect este utilizat şi pentru apărare, întrucât ridicarea părului şi încordarea sa conferă impresia că animalul respectiv este mai mare. În acest caz, procesul este mediat de un hormon de stres, adrenalina, eliberat de glandele suprarenale (mici formaţiuni situate deasupra rinichilor), care are şi alte efecte asupra organismului, menite să-l pregătească pentru apărare şi atac.

În rândul oamenilor apariţia pielii de găină este corelată cu situaţiile emoţionante, cum ar fi susţinerea unui examen, aflarea unei veşti neplăcute, dar şi în cazul rememorării unor evenimente din trecut cu o anumită încărcătură emoţională.

Deşi rar, pielea de găină poate fi întâlnită în anumite tipuri de tumori cerebrale sau în cazul epilepsiei cu origine la nivelul lobului temporal.

Surse:
www.livescience.com/32349-what-causes-goose-bumps.html
www.scientificamerican.com/article/why-do-humans-get-goosebu/
Guyton and Hall - Textbook of Medical Physiology 12th ed(2011), pages 729-731, 872-873