Tipărire
Categorie: Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
Accesări: 4167

O simplă doză de antidepresiv este suficientă pentru a produce schimbări dramatice la nivelul arhitecturii funcţionale a creierului uman. Scanări cerebrale realizate pe oameni înainte şi după ce au primit o doză acută dintr-un SSRI comun (inhibitor selectiv al recaptării serotoninei) au scos la iveală modificări în ceea ce priveşte conexiunile de la nivelul creierului într-un interval de trei ore, se arată într-un studiu publicat în Current Biology pe 18 septembrie.

 

 



„Nu ne aşteptam ca SSRI să aibă un asemenea efect într-un timp atât de scurt şi nici ca efectul să se manifeste la nivelul întregului creier”, afirmă Julia Sacher de la Max Planck Institute for Human Cognitive and Brains Sciences.

 

 

În timp ce SSRI sunt printre cel mai studiate şi cel mai prescrise antidepresive la nivel mondial, nu este încă pe deplin înţeles cum acţionează. Se crede că medicamentele modifică conexiunile cerebrale importante, dar se ştia că aceste efecte au loc după o perioada de săptămâni şi nu ore.

Noile descoperiri arată că modificările au loc imediat. Sacher spune că ceea ce se observă în rândul persoanelor care nu urmează niciun tratament medicamentos şi care nu au luat niciodată antidepresive, pare a fi un marker al unei reorganizări cerebrale timpurii.

Participanţii la studiu şi-au lăsat minţile să călătorească aproximativ 15 minute într-un scanner cerebral care a măsurat oxigenarea sângelui distribuit la nivelul creierului. Cercetătorii au descris imagini în trei dimensiuni pentru fiecare participant prin măsurarea numărului de conexiuni între mici blocuri cunoscute sub denumirea de voxeli (comparabile cu pixelii dintr-o imagine) şi modificările apărute în rândul conexiunilor după ce au primit o doză unică de escitalopram (denumirea comercială Lexapro; în România medicamentul este comercializat sub denumirea de Cipralex – n.tr.).

Analizarea întregii reţele de conexiuni cerebrale a demonstrat că o singură doză de SSRI reduce nivelul de conexiuni intrinseci în marea parte a creierului. Cu toate acestea, Sacher şi colegii săi au observat o creştere a conexiunilor între două regiuni cerebrale, cerebelul şi talamusul.

Cercetătorii specifică că aceste descoperiri reprezintă un prim pas esenţial în vederea realizării de studii clinice ulterioare în rândul pacienţilor care suferă de depresie. Pe viitor, cercetătorii plănuiesc să compare conexiunile funcţionale în rândul creierelor aflate sub recuperare, cât şi cele ale pacienţilor care nu răspund după câteva săptămâni de tratament cu SSRI.

Înţelegerea diferenţelor între creierele persoanelor care răspund la SSRI şi cele care nu răspund „ar putea ajuta la o mai bună evaluare a persoanelor care vor răspunde la acest tip de tratament fată de cele pentru care o altă formă de terapie este indicată”, subliniază Sacher. „Avem speranţa că cercetările noastre vor ajuta în luarea unor mai bune decizii în ceea ce priveşte necesitatea administrării unui tratament şi a unei individualizări terapeutice pentru pacienţii care suferă de depresie.”

Traducere de Vîjială Sergiu după  dose-antidepressant-brain, cu acordul editorului