UniversulÎn comparaţie cu vârsta Universului şi cu fenomenele ce au loc în cadrul său, tot timpul scurs de la apariţia civilizaţiei umane apare ca o fracţiune de secundă. Dar în viitor? Cum va arăta lumea peste un milion, un miliard sau 10100 ani (1 urmat de 100 de zerouri)?

 

 

 

Cât va dura specia umană?

Homo Sapiens a apărut aproximativ cu 200.000 ani în urmă. În prezent, aproape toate speciile ce au existat vreodată pe Terra sunt dispărute. Au fost şi extincţii de amploare, când specii ce dominau Pământul au dispărut cu desăvârşire, lăsând locul altora, mai adaptate la noile condiţii şi mai evoluate. Există dezastre de care nu ne putem feri (un asteroid gigant, o supernovă ce explodează în apropiere, o pandemie globală), care au fiecare probabilitatea sa. Cât exact va mai dura civilizaţia umană, nimeni nu ştie. Calculele diverse au dat rezultate între câteva mii şi câteva milioane de ani.

Cât va mai dura viaţa pe Terra?

Viaţa există de aproape 4 miliarde de ani şi se apropie de sfârşit. Peste "abia" 500 de milioane de ani sau un miliard cel mult. Viaţa şi sfârşitul ei depind de Soare. Astrul zilei este deja o stea matură, şi va începe să ardă tot mai tare, peste jumătate de miliard de ani deja provocând o deşertificare aproape globală a Pământului. Animalele mari nu vor rezista decât în regiunile polare. Evoluţia deja va fi întoarsă la 180 grade, speciile cele mai rezistente fiind şi cele mai simple. În cele din urmă oceanele se vor evapora, nu va mai exista viaţă la suprafaţa Pământului, doar bacteriile din subteran vor mai supravieţui câteva zeci de milioane de ani, poate, aşa cum au făcut-o timp de 4 miliarde de ani.

Cât va dura Pământul?

Peste aproximativ 5 miliarde de ani va începe agonia Soarelui, iar peste 7 miliarde de ani acesta va fi o adevărată gigantă roşie, cu diametrul depăşind probabil orbita Terrei, pe care o va înghiţi. În cazul în care dilataţia nu va fi atât de mare, planeta oricum va fi de nerecunoscut, o bucată de rocă topită. Există şi posibilitatea ca vântul solar puternic să trimită Terra pe o orbită exterioară, unde ar putea fi în pericol să intre în coliziune cu următoarele planete sau gravitaţia puternică a acestora s-o expulzeze în spaţiul interstelar.

Cât va dura Soarele?

După ce va încerca să fuzioneze elemente din ce în ce mai grele, trecând prin fazele sfârşitului stelelor medii, Soarele îşi va arunca în spaţiu straturile exterioare, formând o nebuloasă planetară ca acelea ce ne încântă ochii cu formele şi culorile lor pe cerul nopţii, iar nucleul său se va strânge într-o pitică albă, extrem de densă, ce se va răci treptat. Răcirea va dura un trilion de ani. De când există Universul, nicio pitică albă nu s-a transformat încă în pitică neagră rece.

Cât va dura Sistemul Solar?

Chiar dacă Soarele va trece prin diverse transformări, planetele ce nu vor fi înghiţite de creşterea în volum a Soarelui vor continua să existe şi să respecte orbitele lor pentru un timp - nicio orbită nu este stabilă în timp pe termen nedefinit. Există totuşi şi posibilitatea ca schimbările de masă ale stelei să se manifeste în înghiţiri de planete, expulzări sau modificări orbitale care să ducă la coliziuni. În cele din urmă va rămâne o pitică albă, înconjurată de discul de rămăşiţe ale planetelor, restul pierzându-se în spaţiul interstelar.



Sfârşitul cosmologiei?

Conform teoriei expansiunii accelerate a Universului, peste 3 trilioane de ani totul se va depărta atât de repede încât lumina nu va mai avea vreme să ajungă la noi. Radiaţia de fond, rămasă de la începuturile Universului, se va răci aproape de 0 absolut. Elementele chimice folosite de generaţii şi generaţii de stele vor fi devenit grele şi alte stele noi nu se vor mai aprinde. Astronomii din acele timpuri (dacă vor mai exista undeva) vor vedea pe cer doar galaxia proprie, fără vreo urmă care să le vorbească de Big Bang, evoluţii stelare sau galactice. Vor vedea un Univers static.

Când se va sfârşi galaxia?

Mişcarea Căii Lactee în Grupul Local de galaxii ne arată că mergem spre Andromeda, aflată la 2 milioane de ani-lumină. În aproximativ 2 miliarde de ani, acestea vor intra în coliziune, se vor depărta iarăşi, şi vor urma acest dans al morţii până când găurile negre supermasive din centru vor fuziona, moment la care vom avea o singură galaxie foarte mare. Probabil regiunea în care ne aflăm se va stabiliza în haloul noii galaxii, la 100.000 a.l. de centru. Întreg procesul se va sfârşi în 7 miliarde ani de acum încolo. Însă acesta nu este adevăratul final. Peste 1019 - 1020 ani, galaxia îşi va pierde din energia cinetică şi încetul cu încetul stelele vor scăpa în spaţiul intergalactic.

Când vor sfârşi stelele?

Când galaxiile îşi termină combustibilul de gaz şi praf, stelele noi nu se mai pot forma. Peste cam 100 de trilioane de ani de acum înainte, fiecare stea din Univers, indiferent de mărime, va fi o pitică neagră, o stea stinsă complet, cu temperatura egală cu cea a spaţiului înconjurător.

Materia se va sfârşi şi ea?

Avem doar stele stinse, stele neutronice şi găuri negre. Un Univers rece şi în întuneric complet. Singurele licăriri le va mai da materia ce cade într-o gaură neagră. Teoriile prezic că protonul, pe termen foarte lung, este instabil de asemenea. Materia ce nu va sfârşi în găurile negre se va dezintegra, lăsând în urmă doar energie şi particule elementare. Acest lucru se va întâmpla peste 1030 ani.

Dar găurile negre au şi ele un sfârşit?

Da. Când în jurul acestora nu va mai exista materie care să le hrănească, nici măcar radiaţia de fond remanentă care într-un viitor îndepărtat se va răci şi va dispărea, găurile negre vor începe să se evapore. Peste 10100 ani tot ce va mai rămâne din ele va fi radiaţia emisă.

Şi Universul când se va sfârşi?

în final vom avea un Univers doar de particule elementare şi energie, un Univers cu o temperatură aproape de 0 Kelvin, rece, întunecat şi gol. Energia întunecată ar putea duce la dispariţia acţiunii gravitaţiei şi la ruperea oricărei legături dintre două particule. Dacă va fi un nou Big Bang, dacă se va extinde la infinit, nu putem şti cu siguranţă. Poate că însuşi timpul va dispărea.

Dar putem aprecia ceea ce trăim astăzi, într-o eră foarte activă a unui Univers tânăr, care încă ne lasă să-i descoperim misterele şi să-i admirăm frumuseţea şi diversitatea.