Cu ajutorul satelitului Gaia a fost obţinută harta tridimensională a 1,7 miliarde de stele situate într-o sferă cu raza de circa 13.000 ani-lumină. Această hartă ne va ajuta să înţelegem mai bine procesul de formare a stelelor, dinamica acestora, dar şi distribuţia  materiei întunecate din galaxia noastră.


Satelitul Gaia al ESA (European Space Agency) a fost lansat în 2013 cu obiectivul de a efectua măsurători asupra stelelor din galaxia noastră, dar şi al altor obiecte cosmice, precum quasarii îndepărtaţi. Situat la o distanţă faţă de Pământ de circa un milion şi jumătate de kilometri, Gaia are posibilitatea să efectueze măsurători în toate direcţiile. Cu o rotaţie completă la fiecare 6 ore, la fiecare două luni reuşeşte să realizeze o hartă completă a stelelor, inclusiv a acelora care au o luminozitate de milioane de ori mai mică decât a stelelor pe care le vedem cu ochii noştri de pe Pământ..

În cadrul recentului eveniment International Air and Space Show de la Berlin au fost prezentate noile rezultate obţinute cu Gaia: o hartă tridimensională a circa 1,7 miliarde de stele situate la distanţe faţă de noi de până la 13.000 ani-lumină. Poziţia acestor stele, precum şi mişcarea unora dintre acestea, au fost obţinute cu cea mai mare precizie de până acum.

Până acum circa doi ani se cunoştea mişcarea (direcţia în care se deplasează şi viteza) a doar două milioane de stele; la ora actuală, cu informaţiile obţinute de la Gaia, numărul acestora a ajuns la 1 miliard şi 300 de milioane. Stelele nu au poziţii fixe şi tocmai posibilitatea de a studia mişcarea lor ne ajută să înţelegem dinamica galaxiei noastre şi a universului. S-a putut observa cum stelele au mişcări care nu corespund pe deplin cu ceea ce astronomii se aşteptau – este posibil ca galaxia noastră să fi fost afectată de o ciocnire cu o altă galaxie.

Studiul mişcării stelelor permite oamenilor de ştiinţă să „măsoare” cantitatea de materie întunecată din galaxia noastră şi distribuţia acesteia. Prin forţa gravitaţională pe care o exercită materia întunecată aceasta perturbă mişcarea stelelor faţă de ceea ce ar rezulta dacă ţinem cont doar de forţa gravitaţională exercitată de materia vizibilă.

Harta tridimensională a stelelor măsurate va permite deci obţinerea unei hărţi a materiei întunecate. Această informaţie ar putea fi extrem de utilă şi importantă pentru astronomi, dar şi pentru cercetătorii care caută această materie întunecată la acceleratoarele de particule şi în laboratoarele subterane.

Pe lângă catalogul stelelor, Gaia a reuşit să observe şi să studieze un număr de circa 14.000 de asteroizi; în prezent cunoaştem poziţia acestora şi îi pute ţine sub observaţie. Au fost observate şi galaxii mai mici care orbitează în jurul galaxiei noastre, precum Norul lui Magellan, acest studiu ducând la ipoteza conform căreia galaxia noastră ar fi luat naştere prin unirea mai multor galaxii mai mici.

Gaia a observat şi catalogat şi un număr de circa 500.000 de quasari îndepărtaţi, situaţi la miliarde de ani-lumină faţa de noi. Quasarii, se crede, sunt alimentaţi de găuri negre masive situate în centrul care „consumă” materia, generând  radiaţie electromagnetică extrem de intensă. Pentru că se situează la miliarde de ani-lumină, rezultă că au luat naştere când universul era mult mai tânăr. Studiul quasarilor este important atât pentru cunoaşterea evoluţiei universului, cât şi pentru a avea un sistem de referinţă pentru misiunile spaţiale.

În următorii ani Gaia va continua să observe stelele din galaxia noastră şi universul; în harta stelelor observate va creşte – ajungând să conţină stele situate până la o distanţă de circa cinci ori mai mare decât cea actuală. De asemenea, alţi asteroizi şi quasari vor fi observaţi, ceea ce ne va ajuta inclusiv să avem o înţelegere mai profundă a locului nostru în univers.