(Timp citire: 3 - 4 minute)

Studiul a zeci de galaxii pitice care orbitează în jurul galaxiei Centaurus A a generat o criză în lumea astrofizicii şi a cosmologiei. Aceste galaxii se mişca pe traiectorii bizare, contrar la ceea ce se aşteaptă dacă materia întunecată există, cel puţin sub forma aşteptată de marea parte a oamenilor de ştiinţă.


Din ce anume este alcătuit universul? La ora actuală se consideră că pe lângă materia pe care o vedem, adică stelele din galaxii, planete, gazul şi pulberea interstelară, în Univers există o enormă cantitate de materia numită întunecată şi de energie, la rândul ei denumită întunecată. Existenţa acestora  a fost dedusă din studiul evoluţiei obiectelor din univers şi a universului însuşi.

Astfel, studiul vitezei stelelor din periferia galaxiilor, care ar trebui să depindă de cantitatea de materie din galaxia respectivă, a generat noţiunea de materie întunecată, întrucât aceste stele au o viteză mult mai mare decât cea calculată, ca şi cum în galaxii ar exista halouri de materie întunecată care exercită atracţie gravitaţională – cantitatea de materie conţinută în aceste halouri ar trebui să fie mult mai mare decât cea a materiei vizibile.

Energia întunecată are de-a face cu expansiunea accelerată a Universului – descoperită la sfârşitul secolului trecut. Această energie ar avea un efect de tip antigravitaţional, ducând tocmai la menţionata expansiune accelerată.

Se consideră că materia întunecată ar fi formată din particule care nu au fost încă descoperite – acestea sunt căutate intens atât la marele accelerator de particule de la Geneva, LHC, cât şi în cadrul unor proiecte de cercetare subterane.

Un studiu recent însă pune sub semnul întrebării existenţa materiei întunecată  - cel puţin aşa cum şi-o imaginează mare parte din cercetători. Este vorba despre un studiu al galaxiilor pitice care orbitează în jurul galaxiei Centaurus A. Această galaxie, numită şi NGC 5128, este situată la circa 13 milioane ani-lumină de noi, fiind una dintre cele mai strălucitoare de pe cer. În jurul acestei galaxii au fost descoperite circa 31 de galaxii pitice – acesta conţinând un număr de stele variabil între câteva mii până la circa un miliard. Galaxiile mai mari, precum a noastră, conţin sute de miliarde de stele.

Dacă există halouri de materie întunecată care învăluie galaxia vizibilă, acestea ar trebui să aibă un rol determinant asupra modului în care galaxiile pitice orbitează în jurul celei mari. Astfel, galaxiile pitice ar trebui, susţin cercetătorii care au făcut simulări pe calculator cu un model de materie întunecată denumit Lambda-CDM (Lambda Cold Dark Matter), să fie distribuite uniform în jurul marilor galaxii.

Din cele 31 de galaxii pitice observate şi studiate care orbitează în jurul galaxiei Centaurus A, circa jumătate se mişcă în acelaşi plan în mod coerent, contrar aşteptărilor. Din modelele pe calculator efectuate s-a  ajuns la concluzia că un astfel de caz ar trebui să se întâmple o dată la circa 1.000 de galaxii. Totuşi, nu este prima dată când s-a observat o astfel de situaţie bizară: galaxiile pitice din jurul galaxiei noastre şi a galaxiei M31 (Andromeda) au acelaşi gen de comportament bizar. Rezultatele acestui studiu efectuat de către un grup de cercetători din Basel condus de către Oliver Müller au fost publicate în revista Science.

Care să fie cauza acestei aparente anomalii?

Pe de o parte galaxiile pitice trebuie studiate mai bine – ca să se elimine ipoteza conform căreia ar exista mult mai multe galaxii pitice şi că ceea ce s-a măsurat este doar o mică parte care nu este reprezentativă. Pe de alta, dacă această situaţie va fi confirmată, modelul materiei întunecate va trebui revăzut în mod radical. Existenţa însăşi a materiei întunecate ar putea fi pusă în dubiu sau cel puţin compoziţia acesteia.

Întregul model cosmologic, cel care descrie universul şi evoluţia acestuia, ar putea fi pus sub semnul întrebării în viitorul apropiat, considerând atât aceste observaţii, cât şi faptul că până în prezent nu au fost descoperite particule de materie întunecată.