La o distanţă de circa 1.500 de ani-lumină de noi se afla o stea, KIC 8462852, pentru care a fost măsurată o variaţie bizară a intensităţii luminii. Să fie oare acesta, aşa cum au speculat parte dintre cercetători, un posibil semn al unei existenţei unei civilizaţii extraterestre extrem de avansate?


Se pare că nu... Studii recente au dus la concluzia că este mai degrabă vorba despre efectul prafului cosmic care orbitează în jurul stelei.

Dar cum s-a ajuns la discuţia despre civilizații extraterestre?

O descoperire recentă efectuată cu ajutorul telescopului Kepler a generat o intensă dezbatere în lumea ştiinţifică, în special între astronomi.

În cadrul vânătorii de planete din afara sistemului nostru solar, cercetătorii au descoperit un fenomen bizar şi misterios. Studiind steaua KIC 8462852, denumită şi steaua Tabby (de la numele astronomei care a făcut această descoperire, Tabetha Boyajian), situată la 1.481 de ani-lumină de noi, astronomii au măsurat o variaţie a intensităţii luminii stelei de până la 22%, o variaţie importantă, care nu este periodică. Ce ar putea genera această reducere neaşteptată a luminii ce ajunge la noi de la stea?

O primă ipoteză ar fi legată de comete atrase în orbită în jurul stelei KIC 8462852 de către o altă stea sau generate de o coliziune cosmică. Totuşi, această ipoteză nu îi convinge pe astronomi, întrucât pentru a avea variaţia de lumină măsurată, steaua KIC 8462852 ar trebui să fie mult mai tânără decât este, ceea ce ar genera anumite semnale, care însă nu au fost măsurate,  în infraroşu.

În acest context câţiva astronomi au lansat o ipoteză extrem de îndrăzneaţă: ce ar fi dacă lumina stelei ar fi absorbită de mega-structuri realizate de o civilizaţie extraterestră extrem de avansată? Aceste mega-structuri ar putea să capteze lumina şi energia propriului soare pentru a menţine în viaţă civilizaţia extraterestră. Un fel de enorme panouri solare care să dea energia necesară unei civilizaţii avansate.

În această situaţie grupul de astronomi care a făcut această măsurătoare a decis să continue studiul şi o organizat o campanie de strângere de fonduri online, în urma căreia au reuşit să obţină circa 100.000 de dolari pe care i-au utilizat pentru a plăti observaţii ale stelei Tabby cu ajutorul mai multor telescoape în perioada martie 2016 – decembrie 2017.

În tot acest interval au măsurat patru evenimente de atenuare a luminii stelei, pe care le-au botezat: Elsie, Celeste, Scara Brae şi Ankgor. Au ajuns astfel la concluzia, publicată într-un recent articol în revista The Astrophysical Journal Letters, ca variaţia luminii stelei KIC 8462852 nu are nimic de-a face cu o eventuală civilizaţie extraterestră.

Se presupune că efectul măsurat este datorat unor fenomene naturale, precum un nor de praf cosmic care  trece din când în când prin faţa stelei, absorbind parte din lumina acesteia.

Cum au ajuns astronomii la această concluzie? Au observat că lumina stelei este absorbită în mod diferit în funcţie de frecvenţa (culoarea) acesteia. Dacă ar fi fost vorba despre o mega-structură care să genereze variaţia intensităţi luminii, aceasta ar fi blocat toate frecvenţele în aceeaşi măsură. Faptul că anumite frecvenţe sunt absorbite mai puternic decât altele este cauzat de prezenţa unei structuri care nu este compactă, precum un nor de praf.

Pe de altă parte, astronomii susţin că prezenţa unui nor de praf cosmic atât de masiv este o descoperire importantă şi că studiul acestuia îi va ajuta să înţeleagă mai bine evoluţia stelelor şi a diverselor structuri din Univers.

Steaua Tabby nu este deci, se pare, atât de misterioasă pe cât credeau anumiţi astronomi; lumina acesteia nu este absorbită de structuri realizate de extratereştrii cu tehnologii super-avansate, ci de nori de praf cosmic, care însă ne ajută să înţelegem anumite fenomene care au loc în Univers şi de care trebui să ţinem cont atunci când căutam semnale ale prezenţei de civilizaţii extraterestre, tocmai ca să nu ne păcălim.