Va avea vreun sfârşit Universul nostru? Pe cât de bizară poate să pară această întrebare, oamenii de ştiinţă au luat-o în serios şi au încercat să răspundă, ţinând cont de ceea ce cunoaştem despre Univers şi evoluţia acestuia. Marea necunoscută este aşa-numita energie întunecată, care ar putea duce la un sfârşit al Universului, dar nu mai devreme însă de 2,8 miliarde de ani de acum încolo.


Universul nostru este în plină evoluţie – expansiunea acestuia, descoperită în 1929 de către Edwin Hubble, face că Universul să fie o „creatură vie”, care evoluează şi, pe măsură ce trece timpul, să se transforme. Expansiune Universului a fost o surpriză chiar şi pentru Einstein, care în 1915, când a publicat teoria relativităţii generale, introdusese un termen în ecuaţie, numit „constantă cosmologică”, care avea rolul de a face astfel încât Universul să fie static – aşa cum se credea în anii respectivi. Spre marea surpriză a tuturor, la sfârşitul secolului trecut, cu ajutorul măsurătorilor astronomice de precizie, s-a ajuns la concluzia că expansiunea Universului este accelerată. Din ce cauză Universul evoluează în acest fel? Adevărul este că nu ştim – cauza acestei expansiuni accelerate a fost denumită „energia întunecată”, însă în prezent nu cunoaştem adevărata natură a acestui fenomen. Pentru a ţine cont de această expansiune accelerată a fost reluată „constantă cosmologică” a lui Einstein. Aceasta ar putea să aibă de-a face cu energia vidului (un efect cuantic) sau cu vreun câmp asemănător câmpului Higgs (cel care dă masă particulelor elementare).

Dacă această expansiune accelerată va continua în ritmul actual sau acceleraţia va creşte, s-ar putea ajunge la aşa-numita „mare ruptură” (Big Rip) – un proces în urma căruia chiar şi spaţiul şi timpul nu vor mai exista, iar Universul ar putea lua sfârşit. Când s-ar putea întâmpla un aşa fenomen înspăimântător?

Diego Sáez-Gómez, cercetător de la Universitatea din Lisabona, Portugalia, împreună cu colegii, a efectuat o serie de simulări pe calculator care ţin cont de datele astronomice actuale şi au ajuns la concluzia că Universul ar putea lua sfârşit nu mai devreme de 2,8 miliarde de ani. Un interval de timp relativ scurt – dacă ţinem cont că Big Bangul a avut loc acum circa 13,8 miliarde de ani.

Ba mai mult – un interval de timp chiar mai scurt decât timpul pe care l-ar mai avea la dispoziţie Soarele – acesta ar trebui să mai “trăiască” cam 5 miliarde de ani. Este oare posibil ca Universul să ia sfârşit înainte ca Soarele să “moară”? Calculele făcute de grupul portughez pun doar o limită inferioară asupra duratei de viaţă a Universului. Care este însă limita superioară? Aceasta, susţin cercetătorii, ar putea fi infinită – deci timpul nu ar avea un sfârşit, iar Universul, chiar dacă evoluează, ar putea dura la infinit.

Pare destul de înfricoşătoare ideea cum că Universul ar putea dispărea într-o bună zi, nu-i aşa?

Principala necunoscută este cauza acestei energii întunecate – dacă am descoperi ce anume stă la baza expansiunii accelerate a Universului am putea să ne facem o idee mai precisă despre cum va evolua acesta. Energia întunecată ar putea să dispară într-o bună zi – ce s-ar întâmpla atunci? Depinde – Universul ar putea să îşi continue expansiunea – însă într-un ritm constant - sau, dimpotrivă, expansiunea acestuia ar putea încetini sau chiar să se transforme într-o contracţie  care ar duce Universul spre „Big Crunch” – procesul opus Big Bangului.

Energia întunecată este unul dintre cele mai mari mistere din fizica modernă – se pare că Universul este alcătuit din 70% energie întunecată -  o contribuţie enormă! Este fără doar şi poate necesar să înţelegem această formă de energie dacă vrem să înţelegem Universul şi să ne putem imagina evoluţia acestuia în viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat.